Prof.

Zidaru Ionuț Gabriel, Clasa a-XI-a, Liceul

Teologic ,,Elim”, Pitești.
 Cuprins
Scurtă caracterizare a regimului comunist în România
Republica Populară Română
Caracteristici.

Acapararea puterii de către comunişti.

Primii ani ai statului comunist.

Epoca Gheorghiu-Dej.

Persecuțiile.

Republica Socialistă România

Caracteristici.

Regimul Ceauşescu.

Consecințele politicii economice falimentare.

Căderea regimului comunist.

 Scurtă caracterizare a
regimului comunist în România
România comunistă se referă la perioada comunistă din istoria
României în care țara a fost cunoscută cu denumirile oficiale
de Republica Populară Română și, respectiv, Republica
Socialistă România. În această perioadă, PCR a fost, de facto,
partidul politic unic în România.
După încheierea celui De-Al Doilea Război Mondial, Uniunea
Sovietică a făcut presiuni pentru includerea în guvernele
postbelice a unor reprezentanți ai Partidului Comunist, recent
reintrat în legalitate, în vreme ce liderii necomuniști erau
eliminați în mod constant din viața politică. Regele Mihai I a
abdicat datorită presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 și a
plecat in exil, în același timp fiind proclamată Republica
Populară Română.
30 decembrie 1947 - 21 august 1965
 Caracteristici
Steag

Stemă

Împărţirea pe regiuni şi raioane

Capitală : Bucureşti
Imn naţional
Zdrobite cătuşe (1948-1953)
Te slăvim, Românie ! (1953-1965)
 Acapararea puterii de către comunişti
Prin lovitura de stat de la 23 august 1944 regele Mihai I, l-a răsturnat
de la putere pe Ion Antonescu, a scos țara din rândul Puterilor Axei și
a adus-o în tabăra Aliaților În timpul tratativelor de pace de la Paris,
România, ca țară învinsă, a fost obligată să accepte prezența trupelor
sovietice pe teritoriul național și plata unei uriașe despăgubiri de
război. După victoria din alegeri, 9 noiembrie 1946, comuniștii s-au
concentrat pe eliminarea din viața politică a partidelor de centru, în
primul rând a Partidului Național Țărănesc. PNȚ-ul a fost acuzat de
spionaj. La 30 decembrie 1947, regele Mihai a semnat actul de
abdicare. Comuniștii au proclamat în aceeași zi instaurarea Republicii
Populare Române, iar pe 13 aprilie 1948 a fost promulgată noua
constituție republicană.Noua Constituție scotea în afara legii și
pedepsea orice asociere care avea un „caracter fascist ori
antidemocratic”. Constituția garanta libertatea presei, a cuvântului, de
asociere, dar numai pentru „cei ce muncesc”.
 Primii ani ai statului comunist
Primii ani de guvernare comunistă au fost marcați
de numeroasele schimbări de curs politic și de valuri
succesive de arestări. În 1948, s-a trecut la primele
măsuri de „colectivizare” a agriculturii, care a
devenit în scurtă vreme un proces marcat de violențe
și abuzuri. Rezistența țăranilor a fost înfrântă prin
bătăi, arestări și condamnări arbitrare sau prin
deportare. Pe 11 iunie 1948 s-a trecut la
naționalizarea tuturor întreprinderilor private mai
importante din România. Până în cele din urmă, cu
sprijinul direct al lui Iosif Stalin, Gheorghiu-Dej a
câștigat lupta pentru putere în interiorul partidului.
 Epoca Gheorghiu-Dej
Gheorghe Gheorghiu-Dej, un stalinist dur, nu agrea
reformele lui Nikita Hrusciov și de procesul
„destalinizare” inițiat de acesta după 1956. Pe plan
internațional, în anul 1958, s-a reușit pe cale
diplomatică, retragerea trupelor Armatei Rosii din
România.
Persecuțiile:
Odată cu ocuparea țării de către armatele sovietice în
1945 a fost declanșat un proces de persecutare a
dușmanilor reali sau închipuiți ai comuniștilor.
Inchisoarea de la Pitesti a fost centrul unuia dintre cele
mai infame „experimente”. Acesta a implicat tortura
psihologică și fizică, care viza îngenuncherea totală a
individului.
11 august 1965 – 22 decembrie 1989
 Caracteristici
Steag

Stemă

Capitală : Bucureşti
România între 1947 și 1989
Imn naţional
Te slăvim, Românie ! (1953-1968)
Trei culori (1968-1989)
Republica Socialistă România, Împărţirea
administrativ-teritorială, 1966.
 Regimul Ceauşescu
Gheorghiu-Dej a murit în 1965, în fruntea partidului a venit un
activist de rangul doi, Nicolae Ceaușescu.
În 1965, numele țării a fost schimbat în Republica Socialista
Romania, iar cel al partidului în Partidul Comunist Român.
În primii săi ani petrecuți în fruntea partidului, Ceaușescu era
popular atât în țară cât și în străinătate. Aprovizionarea cu alimente
era bună, bunurile de larg consum au reînceput să apară, cenzura a
fost slăbită și s-a înregistrat o deschidere culturală spre occident.
Ceaușescu a continuat politica de industrializare inițiată de
Gheorghiu-Dej, dar produsele rezultate nu se ridicau în cea mai
mare parte la nivelul calitativ necesar pentru a fi vândute pe piața
mondială.
România comunistă a avut sisteme sanitare și de învățământ relativ
bune, la nivelul celor din alte țări ale lumii în curs de dezvoltare.
Nivelul lor a căzut însă spre sfârșitul anilor 1980, când era lipsă de
medicamente, aparate medicale etc
  
Consecințele politicii economice falimentare
Industria
Industriei i se imprima un ritm absurd. Se insista pe
industria metalurgică, în special cea siderurgică într-o țară în
care resursele de minereu de fier și cărbune nu sunt deosebite.
Siderurgia
În 1975 România importa 10 878 700 tone minereu de fier.
Pentru că producția planificată trebuia să ajungă la 1000 kg s-a
construit, pe lângă giganticul combinat de la Galați, încă unul, de
dimensiuni asemănătoare, la Călărași.
Petrochimia
Deși producția internă de petrol a scăzut continuu după anul de
vârf 1976 (14.700 000 tone) și în ciuda crizei petrolului de după
1973, partidul a mărit totuși capacitatea de rafinare, ajungandu-se
ca 35% din aceasta sa nu fie folosita.
 Construcțiile megalomanice
În Capitală încep adevărate lucrări faraonice, prin care se
risipesc enorme fonduri financiare. Aceste construcții, numite
ulterior megalomanice, culminează cu Casa Poporului, devenită
acum Palatul Parlamentului. Casa Poporului a ajuns să fie a doua
din lume ca mărime, între clădirile administrative, fiind întrecută
doar de Pentagon.
Lipsa principalelor bunuri de consum:
În perioada 1981-1989 în magazine nu se găseau în mod curent
carne, ouă, lapte. „Lipsurile de tot felul, mai ales cele alimentare
au devenit acute și cronice din toamna lui 1981”. Atunci sunt
reintroduse cartelele desființate în 1954, fiind raționalizate
pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. Ca produse din carne
puteai găsi curent doar pește înghețat sau proaspăt, conserve de
pește (rusești), tacâmuri de pui, salam cu soia, scoici albaneze,
creveți în ulei. Din când în când se mai găseau cu coadă unele
conserve de carne de vită.
 Televiziunea
Începând din 1985 programul de televiziune al
unicului post de televiziune a fost redus la două ore
și el conținea ,,în mare parte emisiuni de proslăvire a
dictatorilor Nicolae și Elena Ceaușescu." În aceste
condiții majoritatea românilor își instalau antena
pentru Bulgaria sau Iugoslavia.
Cinematografia
La cinema, la filmele bune, biletele se vindeau de
către speculanți la suprapreț. Aveau succes filmele
indiene, seriile „Jandarmii” și „Piedone”.
 Programul
televiziunii
pentru 25
decembrie 1989,
publicat înainte
de căderea lui
Ceaușescu.
Simbolul C indică
emisiunile
transmise color;
restul emisiunilor
erau alb-negru
Un uriaș lagăr de concentrare:
Oamenii sunt mânați în turmă la demonstrațiile de susținere a regimului și
a dictatorului. Elevii, studenții și militarii adună recoltele prin „muncă
voluntar-patriotică” sau „practică agricolă”, eufemisme folosite pentru
munca obligatorie. Întreaga țară capătă aspectul unui uriaș lagăr de
concentrare.

Rețeaua carcerală și de lagăre a Republicii Socialiste

 Căderea regimului comunist
Pe 17 decembrie 1989 au izbucnit în Timișoara revolte și proteste
de stradă, iar soldații au deschis focul ucigând cam 100 de oameni.
După ce și-a scurtat vizita în Iran, Ceaușescu a ținut un discurs
televizat pe 20 decembrie, prin care condamna evenimentele din
Timișoara, pe care le considera un rezultat ale intervenției externe
străine.
 Ceaușescu, după ce a proclamat starea de asediu, a convocat pentru a
doua zi un mare miting popular în București. Revolta din Timișoara
devenise cunoscută în special prin intermediul emisiunii posturilor
străine de radio din Serbia, Ungaria și Uniunea Sovietică, dar și a
postului de radio Europa Liberă.
În dimineața zilei de 21 decembrie, mitingul din fața clădirii
Comitetului Central al PCR s-a transformat într-o revoltă
anticomunistă, Ceaușescu însuși fiind nevoit să fugă cu elicopterul,
după ce pierduse controlul asupra mulțimii.
După ce echipajul elicopterului prezidențial i-a abandonat pe soții
Ceaușescu în apropierea orașului Târgoviște, unde au și fost arestați,
au fost reținuți într-o unitate militară din acel oraș, iar după un proces
sumar, au fost executați pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun.