Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial s-a declansat Razboiul Rece, un razboi ideologic de propaganda intre SUA si URSS, astfel ca in Europa de Est s-au instalat regimuri comuniste, iar Romania a fost inclusa cu forta printer ele, iar prin diverse tehnici mai putin cinstite, s-a implementat si in tara noastra. Dupa moartea liderului comunist Gheorghe-Gheorghiu Dej, decedat in 1965, a ajuns la putere in data de 21 August a aceluiasi an Nicolae Ceausescu.
2.Comunismul in perioada lui Nicolae Ceausescu.
Republica Populara Romana si-a schimbat numele in Republica Socialista Romania incepand cu anul 1965. În această perioadă, țara a fost condusă de Nicolae Ceausescu, în calitatea sa de secretar general al partidului unic, Partidul Comunist Roman (PCR), la care s-a adăugat, începând cu anul 1974, funcția de președinte al Republicii Socialiste România. Regimul comunist, sub conducerea lui Nicolae Ceausescu, a avut un caracter preponderent dictatorial. În primii săi ani petrecuți în fruntea partidului, Ceaușescu era popular atât în țară cât și în străinătate. Aprovizionarea cu alimente era bună, bunurile de larg consum au reînceput să apară, cenzura a fost slăbită și s-a înregistrat o deschidere culturală spre occident. Momentul de maximă popularitate a lui Ceaușescu a fost cel al discursului de condamnare a invaziei sovietice din Cehoslovacia din 1968. În scurtă vreme însă, popularitatea lui în țară a început să scadă, în ciuda bunului său nume în străinătate. România a continuat să aibă relații bune cu guvernele occidentale și cu instituțiile internaționale precum Fondul Monetar International și Banca Mondiala. În timpul lui Ceaușescu, România a stabilit sau a păstrat relațiile diplomatice cu țări precum Germania de Vest, Israelul, China sau Albania, care din diferite motive aveau relații tensionate cu Moscova. Perioada de libertate și prosperitate a fost însă relativă. Chiar de la începutul perioadei în care s-a aflat la putere, în 1966, Ceaușescu a hotărât introducerea unei noi politice demografice, luându-se măsura interzicerii avorturilor și contraceptiei și sprijinirea creșterii natalității. Au existat numeroase încălcări ale drepturilor omului, abuzuri tipice statelor autoritare: o politie secreta(erau inclusive copii instruiti de Securitate pentru a isi spiona parintii,profesorii,vecinii,rudele) supradimensionată, cenzură excesivă, stabilirea de domicilii forțate pentru oponenții regimului, dar nu la aceeași scară ca în deceniul anterior. România socialistă a avut sisteme sanitare și de învățământ relativ bune, la nivelul celor din alte țări ale lumii în curs de dezvoltare. Nivelul lor a căzut însă spre sfârșitul anilor 1980, când era lipsă de medicamente, aparate medicale etc. Ca un exemplu al urmărilor situației dezastruoase, putem aminti că din cauza lipsei seringilor sterile și a transferurilor de sânge efectuate în condiții neprofesionale și nonigienice, mulți copii au fost infectați cu virusul HIV. Nu toate proiectele industriale ale acestei epocii s-au dovedit a fi eșecuri: de exemplu, România și-a construit un sistem energetic eficient și o rețea de distribuție a energiei dezvoltată. În anii lui Ceaușescu s-a construit Metroul din Bucuresti și un mare număr de locuințe în diferite orașe ale țării,spitale,monumente etc. 3.Romania anilor 80’. La inceputul anilor 1980, Nicolae Ceausescu a luat o decizie ce a ingreunat mult situatia Romaniei si anume achitarea datoriei externe , aceasta ducand la o criza de aprovizionare de alimente si bunuri de larg consum, iar in anul 1984 a fost indrodusa rationalizarea alimentelor de baza, mascata sub ,,un mijloc de reducere a obezitatii”. Pâinea, laptele, untul, uleiul comestibil, zahărul, carnea de porc, vită și de pui au fost raționalizate până la căderea regimului comunist în 1989, iar rațiile au scăzut neîncetat. În vreme ce cea mai mare parte a mărfurilor de calitate erau exportate, pe piața internă ajungeau de cele mai multe ori mărfurile refuzate la export. Banii obținuți din exporturi erau folosiți la plata datoriei externe și, după achitarea ultimei rate, la continuarea industrializării forțate. In 1985, benzina a fost strict rationalizata, iar circulatia in ziua de duminica aspru limitata. Electricitatea a fost raționalizată pentru a asigura funcționarea industriei grele. Cu toate acestea, întreruperile arbitrare de aprovizionare cu curent electric erau frecvente. Iluminatul stradal a fost redus, iar programul televiziunii naționale a fost micșorat la două ore pe zi. Emisia postului 2 al televiziunii naționale și a posturilor regionale de radio a fost oprită. Distribuirea agentului termic în timpul iernii și a apei calde menajere a fost redusă, populația fiind obligată să apeleze la improvizații diferite sau, după cum s-a exprimat într-un discurs Ceaușescu, românii au îmbrăcat „o haină în plus”. Un decret din 1988 prevedea, că în toate spațiile publice trebuie menținută o temperatură sub 16oC pe timpul iernii, singurele instituții exceptate fiind școlile și grădinițele. Programul de funcționare a magazinelor a fost schimbat pentru a folosi pe cât posibil doar lumină naturală. Starea de sănătate a populației s-a înrăutățit odată cu scăderea semnificativă a importurilor de medicamente. Rețeaua telefonică era una dintre cele mai proaste din Europa, cu tehnologii din anii 1930-1960 și cu un număr insuficient de posturi telefonice. În România existau în 1989 aproximativ 700.000 de posturi telefonice la o populație de 23 de milioane de cetățeni. Postul național de televiziune emitea în timpul săptămânii numai 2 ore pe zi, în special materiale de propaganda comunista, cei mai mulți români alegând să urmărească emisiunile televiziunilor din statele vecine (Bulgaria, Serbia sau Uniunea Sovietica), în zonele în care semnalul acestora era suficient de puternic, folosind antene artizanale sau mici antene parabolice. Aproape că nu existau computere personale la populație, în întreprinderile de stat existând un număr redus de calculatoare, folosite în producție.
4.Caderea Regimului Comunist
Pe 17 decembrie 1989 au izbucnit în Timisoara revolte și proteste de stradă, iar soldații au deschis focul ucigând cam 100 de oameni. După ce și-a scurtat vizita în Iran, Ceaușescu a ținut un discurs televizat pe 20 decembrie, prin care condamna evenimentele din Timișoara, pe care le considera un rezultat ale intervenției externe străine. Ceaușescu, după ce a proclamat starea de asediu, a convocat pentru a doua zi un mare miting popular în București. În dimineața zilei de 21 decembrie, meeting-ul din fața clădirii Comitetului Central al PCR s-a transformat într-o revoltă anticomunistă, Ceaușescu însuși fiind nevoit să fugă cu elicopterul, după ce pierduse controlul asupra mulțimii. După ce echipajul elicopterului prezidențial i-a abandonat pe soții Ceaușescu în apropierea orașului Targoviste, unde au și fost arestați, au fost reținuți într-o unitate militară din acel oraș, iar după un proces sumar, au fost executați pe 25 decembrie.