CONSTITUTIA DIN 1938

În urma crizei aparute în urma alegerilor din 1937, în care niciun partid
politic nu reusise sa-si asigure majoritatea, si în conditiile în care regele
Carol II dorea sa instituie un regim de guvernare personala, la 20
februarie 1938, o noua Constitutie* este „înfatisata” poporului de catre
rege printr-o proclamatie (Înaltul Decret Regal nr.900, publicat în
“Monitorul Oficial”, nr. 42). „Învoirea” poporului a fost exprimata
printr-un plebiscit, în care votul s-a facut prin declaratie verbala,
consemnata pe liste separate cu cei care votau pentru si cei care votau
contra.

Noua Constitutie reprezenta un abuz, nu mai emana de la natiune, ci de

laputerea executiva si nu fusese adoptata potrivit procedurilor de
revizuire a actului fundamental.Constitutia a intrat în vigoare la 27
februarie 1938, adica la data sanctionarii ei. Textul constitutiei
estepublicat în „Monitorul Oficial” nr. 48/27.02.1938. Ea a abrogat expres,
pe aceeasi data, Constitutia din 1923.Principiile noii Constitutii
încetasera a mai fi liberale, asa cum se observa din Titlul II, care, tratând
drepturile omului, vorbeste mai întâi „Despre datoriile românilor”, si
de-abia apoi „Despre drepturile românilor”.

Prin Constitutia din 1938 era desfiintata separarea puterilor în stat si se

producea o concentrare a puterii în mâinile regelui, care devenea „capul
statului” (art.30). Puterea legislativa se exercita de catre rege prin
Reprezentanta Nationala, iar puterea executiva este încredintata tot
regelui, care o exercita prin guvernul sau. Regele detinea initiativa
legislativa, Parlamentul fiind mult limitat în domeniu. De asemenea,
putea convoca, închide, dizolva ambele adunari sau numai una si le
putea amâna lucrarile.Parlamentul, chiar redus la un rol oarecum
decorativ, era controlat si prin numirea de catre rege a unui mare numar
de senatori. În fapt, exercitiul puterilor constitutionale trecea în mâinile
regelui. România devenea o monarhie autoritara, în care regele nu numai
ca domnea, dar si guverna.Se aduceau importante modificari legislatiei
electorale. Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilorera ridicat la 30 de
ani si era numai pentru stiutorii de carte. Pe de alta parte, se acorda
pentru prima data în România drept de vot femeilor, nefiind însa eligibile.

1
/
Prin toate aceste modificari scadea numarul alegatorilor de la 4,6
milioane în anul 1937, la 2 milioane în anul 1939.

2
/