Statul minoritatilor in secolul XX

Dupa primul razboi mondial s-a urmarit trasarea granitelor dupa principii etnice
insa, datorita evolutiei istorice, nu existau teritorii locuite de un singur popor, astfel ca
deciziile au urmarit ca in statele nou constituite sa fie cat mai putine minoritati.
Au aparut noi state: Austria, Ungaria, Cehoslovacia si Polonia. Romania si-a
desavarsit unitatea nationala prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu patria
mama.Astfel, statul roman avea, in linii generale, granite etnice.
Victoria principiului nationalitatilor nu a determinat incetarea disputelor etnice si
teritoriale, mai ales ca multi dintre majoritarii din perioada anterioara primului razboi
mondial au devenit minoritari. Statul cehoslovac avea, de exemplu, pe langa cehi si
slovaci trei milioane de germani si sapte sute de mii de maghiari. Iugoslavia, formata
dupa 1918 era cel mai eterogen stat din sud-estul Europei, cuprinzand teritorii locuite de
sarbi, croati, sloveni etc, de religii diferite(ortodocsi, catolici si musulmani) si chiar si
traditii istorice diferite. Romania se inscria in randul tarilor care erau sate nationale, dar in
care traiau si alte grupuri etnice si cofesionale(71,9% romani si 28,1% minoritati dintre
care cei mai numerosi erau maghiarii).
Noua configuratie politico-teritoriala a spatiului european arata ca nu se putuse
realiza o departajare statala care sa elimine disputele etnice si teritoriale si de aceea in
Europa existau majoritari si minoritari.
In cadrul Conferintei de pace de la Paris s-a adoptat Tratatul minoritatilor, semnat
si de Romania in decembrie 1919, desinu era de acord cu unele prevederi ale acestuia.
Societatea Natiunilor, impreuna cu guvernele statelor europene au cautat sa
promoveze dialogul, pentru a asigura integrarea social-politica si culturala a minoritatilor.
In acest proces au existat realizari legislative si politice.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial minoritatile nationale erau reprezentate in
toate statele europene dar o situatie speciala aveau cele din Europa rasariteana, aflata sub
sub influenta ideologiei comuniste. Aici conflictele etnice s-au declansat dupa prabusirea
regimurilor comuniste din Europa.
Problemele etnice au dus, dupa 1990, la dezintegrarea statului Iugoslav si un lung
conflict interetnic. Mari probleme sunt in Bosnia-Hertegovina, in Kosovo dar si in
Macedonia, unde exista o numeroasa minoritate albaneza.
Dupa destramarea URSS-ului in 1990 ucrainienii, lituanienii, estonienii, romanii
basarabeni, gruzinii, armenii si-au proclamat independenta.
Experienta secolului al XX-lea a demonstrat ca problemele etnice nu pot fi
rezolvate prin segregare. Asimilarea minoritatilor nu constituie o solutie, singurele
metode de rezolvare a deosebirilor de etnie, limba si cultura fiind asigurarea egalitatii
intre majoritari si minoritari.