U 4 Lecie 2; clasele XII G, XII F; N.

. Chereche- CNME Rezumat ntocmit pe baza: Valentin Bluoiu, Maria Grecu, Istorie, Manual pentru clasa XII-a, Editura Didactic i Pedagogic, R.A.,Bucureti, 2007, pag. 85 - 87; Ramona Ionescu, Camil Gabriel Ionescu, Memorator de Istoria Romnilor pentru clasa XII-a,conform cu noua program colar Editura Booklet, 2009, pag.38- 40;

1.

POLITICILE CULTURALE I ROMNII DIN AFARA GRANIELOR Situaia romnilor din afara granielor: Odat cu formarea statului national in timpul lui Al. I. Cuza, in afara acestuia au rmas un numr mare de romni in : Transilvania, Banat, Maramures, Bucovina, Basarabia, Peninsula balcanic, teritorii aflate in component Imperiului habsburgic i din 1867 Austro Ungar (parte a Regatului Ungariei), Imperiului austro ungar (pri austriece /Bucovina anexat de Austria in 1775) sau n stpnirea Rusiei, Basarabia din 1812 In perioada 1859- 1918 obiectivele romnilor din afara granitelor au fost: impiedicarea politicii de deznaionalizare la care erau supui, strngerea legturilor cu romnii din regat, promovarea unirii cu ara TRANSILVANIA: Dup instaurarea dualismului austro ungar in Transilvania a fost introdus o legislaie care punea in pericol existent naiunii romne: 1861 la Sibiu se nfiina Asociaia transilvan pentru literature romn i cultura poporului roman ASTRA,ce a jucat un rol determinant in miscarea naional a romnilor transilvneni 1867 instaurarea dualismului austro ungar, Transilvania este pus sub administrare maghiar i Bucovina austriac 1868- adoptarea Legii naionalitilor prin care se recunotea existent unei singura naiuni politice, cea maghiar, limba maghiar devenea limb de stat Legile colare adoptate intre 1879 -1907 puneau piedici in faadreptului romnilor de a se instrui in limba maternal 1868- parlamentul maghiar recunoate att Biserica ortodox, condus de mitropolitul Andrei aguna, ct i Biserica Romano- catolic 1868 PRONUNCIAMENTUL de la BLAJ este iniat de romnii din Transilvania i se cerea abrogarea unirii cu Ungaria i recunoaterea autonomiei Transilvaniei 1879 Legea TREFORT va introduce limba maghiar ca limb obligatorie n scolile elementare 1884 apariaia ziarului Tribuna la Sibiu,editat de Ioan Slavici, un for de lupt pentru emanciparea romnilor transilvneni; 1890 infiinarea la Bucureti a Ligii pentru unitatea cultural a tuturor romnilor, care va susine activitatea cultural a romnilor din afara granitelor regatului; 1892 cel mai important act politic revendicativ al romnilor din sec. 19 MEMORANDUMUL romnilor adresat mpratului Franz Iosif, in care se cerea ca naiunea romn s fie recunoscut ca naiune politic, guvernul de la Bucureti va intervene pentru achitarea autorilor acestui memoriu i eliberarea lor din inchisoare 1907 Legile Appony hotresc desfiinarea colilor confesionale romnesti

BUCOVINA Politic de centralizare, germanizare, situaia invmntului in limba romn puin incuratoare Activitatea intelectualitii romnesti grupate in Asociaii cultural patriotice: Arboroasa 1876, Academia Ortodox 1881, coala Romn 1888 Au fost editate publicaii in care se suinea idea unitii i solidaritii sociale: Gazeta Bucovinei, Junimea Litarar, Glasul Bucovinei BASARABIA Politic de rusificare Miscarea naional susinut in presa :Basarabia, Cuvnt moldovenesc Infiinarea asociaiilor i societilor culturale care urmreau cultivarea limbii romne i a constiinei naionale ROMNII DE LA SUD DE DUNRE Vor fi sprijinii din punct de vedere cultura i scolar de romni; din timpul lui Al. I, Cuza funciona la Bucureti un institute pentru tinerii aromni pentru cariera didactic Au fost alocate sume de bani in timpul lui Cuza i apoi Carol I pentru funcionarea unor scoli romnesti la sud de Dunre 2. Politici culturale ale romnilor din afara granielor Actiunile din aceste teritorii au ca scop meninerea naionalitii i a limbii; actiunile au fost susinute de biserica Greco catolic i ortodox Rolul ASTREI de la Sibiu Asociaia literar pentru literatura romn i cultura poporului romn, rolul lui Andrei aguna, episcopal ortodox al Transilvaniei, Timotei Cipariu, Ion Pucariu Infiinarea colilor romneti de la Braov, seminarul teologic Andreian de la Sibiu Rolul asociaiilor culturale din Bucovina:Reuniunea romn de lectur de la Cernui, Arboroasa, Academia ortodox Presa romnilor: Transilvania: Telegraful Romn Sibiu; Transilvania organul de pres al ASTREI, sub redacia lui George Bariiu, Tribuna, editat la Sibiu de Ioan Slavici In Bucovina: Gazeta Bucovinei, Glasul Bucovinei, Junimea Literar In Basarabia:rolul personalitilor intelectuale romneti: Alexei Mateevici, au fost editate publicaii care acionau pentru idea naional: Cuvnt moldovenesc,Basarabia. 3. Politici culturale ale statului roman in sec. 19, inainte de Marea Unire Periculozitatea contextului international i al unor aciuni politice directe ale statului roman l-au determinat s adopte politici precaute i s susin prin ample actiuni culturale aceste teritorii; activiti in scopul emanciprii romnilor i de a face cunoscut problema romneasc au fost numeroase in vechiul Regat; politicile culturale adoptate de statul roman vizau meninerea limbii romne i a naionalitii romneti Rolul unor instituii create la sf. Sec 19: Societatea Literar Romn,1866 devenit apoi in 1867 SOCIATATEA ACADEMIC ROMN, viitoarea ACADEMIA ROMN

 Personaliti ca: Al. Papiu Ilarian, imotei Cipariu, George Bariiu, August Treboniu Laurian, I. C. Massimu au contribuit la editarea unor lucrri prin care se incerca consolidarea unitii romnilor de pretutindeni; Guvernele romneti vor continua tradiiile de a susine scolile , bisericile i publicaiile romneti din Transilvania (exp: liceul Andrei aguna din Brasov) Activitatea ministrului educaiei, Spiru Haret, care a acordat ajutor multor scoli din Transilvania (exp: Seminarul ortodox din Sibiu) Liga pentru unitatea cultural a tuturor romnilor ii va schimab denumirea in Liga pentru unitatea politic a tuturor romnilor n 1914 Renvierea omagial a unor evenimente din istoria neamului . exp: srbtoarea de la Putna din 1871 4. Dup Marea Unire Revenirea celei mai mari pri a romnilor in graniele aceleiai ri Dup al II-lea rzboi mondial in afara statului naional romn erau Basarabia, inutul Herei i Bucovina de Nord In perioada comunist, romnii din strintate erau ajutai simbolic de statul romn, situaia mai grea o aveau romnii din Basarabia i Bucovina de Nord, aflai incorporai in Republici sovietice; situaia romnilor din exil era problematic, regimul comunist, considerndu-i dusmani ai regimului 5. Dup 1989 Membrii fostului exil romnesc care au prsit ara din diferite motive politice Romnii din Basarabia, Bucovina de nord, romnii din Pen. Balcanic Romnii din diaspora plecai nainte i dup 1989 Dup 1989 se vor relua legturile dintre romnii din ar i cei din afar Au aprut diferite organizaii culturale: Micarea valahilor i romnilor in Iugoslavia, Comunitatea romnilor din Iugoslavia, Asociaia valahilor din Bulgaria etc O direcie a politicii externe romneti o constituie sprijinul romnilor din diaspora cu scopul pstrrii identitii naionale i lingvistice, susinerea colilor romneti, valorificarea patrimoniului cultural al romnilor din afara granielor Principalele aciuni ntreprinse in acest sens sunt: editarea de publicaii / canale de TV destinate romnilor de pretutindeni, sprijinul acordat posturilor de Radio i TV care realizeaz emisiuni in limba romn, organizarea de manifestri culturale, aciuni pentru repararea i restaurarea obiectivelor culturale i istorice aparinnd romnilor din afar Organizarea de manifestri culturale Finanarea aciunilor de cercetare a culturii i istoriei romnilor de pretutindeni Sprijinul acordat paginilor de Internet ale asociaiilor romnilor de pretutindeni A crescut numrul de burse acordat elevilor i studenilor din Basarabia i Bucovina de Nord de ctre guvernul Romniei A fost adoptat o ntreag legislaie care permite sprijinul, inclusiv prin politici culturale al romnilor din afara granielor