Bucovina s-a aflat pn n 1786 sub ocupaie militar, iar

apoi dup 1790 a fost alipit Galiiei. n 1849 a devenit ducat

aflat sub directa guvernare a mpratului de la Viena.
Politica de deznaionalizare a forat a romnilor practicat
de Hazburgi a vizat n special Biserica i coala unde a fost
interzis folosirea limbii romne i au fost facilitate imigrri
de populaie ucrainian, german, rutean, slovac. n cele
din urm s-a produs i descreterea treptat a populaiei
romneti. n 1848 populaia Bucovinei era de 377 571
locuitori din care marea majoritate erau romni iar restul
ucrainieni, n 1900 populaia ucrainean a depit populaia
romn. Restul populaiei era reprezentat de germani,
poloni, maghiari, ruteni i armeni.
 Organizarea partidelor politice a avut un rol
important i n lupta naional din Bucovina. n
anii micrii memorandiste a luat natere n
Cernui societatea Concordia, ce-i propunea
s lupte pentru respectarea autonomiei i
individualitii teritoriului romnesc.
n martie 1892 s-a constituit Partidul Naional
Romn din Bucovina, organism conductor al
luptei pentru drepturi naionale i sociale ale
romnilor. Lupta cultural a jucat de asemenea
un rol important. n 1883 s-a organizat
societatea coala Romn care a contribuit la
rspndirea ideologiei daco-romniste.
Serbrile organizate la Putna n 1871, organizate
de un comitet din care au fcut parte Slavici,
Eminescu, Xenopol i la care au luat parte 3 000
romni au reliefat voina naional a romnilor.
 La aceste serbri de la Putna au mai participat i
Nicolae Filipescu, Ion endrea, Eudoxiu Hurmuzaki,
cu acest prilej compozitorul Ciprian Porumbescu a
interpretat Hora Daciei ntregi. Eminescu afirm c
prin aceast manifestare s-a ridicat simul naional,
iar studenii...vor contribui, ntr-o larg msur la
redeteptarea poporului romn.