Romania

Interbelica
1914-1940

România Mare
(România interbelică, România
Întregită)
  În 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial, Transilvania,
Basarabia și Bucovina s-au unit cu Regatul României.
 Această unire a fost ratificată în 1920 prin Tratatul de la Trianon
(în cazul Transilvaniei, Crișanei, Banatului și Maramureșului), prin
Tratatul de la Versailles (în cazul Basarabiei) și prin Tratatul de la
Saint Germain (în cazul Bucovinei). România anexase Cadrilaterul,
Istoric după înfrangerea Bulgariei in 1913 in cadrul celui de-Al Doilea
Război Balcanic.
 suprafața și populația României s-au dublat în numai 5 ani și,
majoritatea poporului român era cuprinsă pentru prima oară între
granițele unui stat. A mai rămas o comunitate importantă de
români în partea de vest a Banatului, împărțit cu Serbia, și o alta în
nord-vestul Bulgariei.
Provocarile  Integrarea provinciilor in structurile noului stat;
 Modernizarea economiei;
Romaniei  Modernizarea societatii;
Interbelice
 Pentru consolidarea Marii Uniri şi a statului român, erau
necesare o serie de reforme:

 în 1920, s-a realizat unificarea monetară, leul fiind moneda naţională, după ce
fuseseră retrase monedele străine care circulaseră în timpul războiului şi cele din
teritoriile revenite la România;
Reforme  reforma agrară (1921) a fost cea mai radicală din Europa, deoarece marii moşieri
au fost expropiaţi şi toate moşiile mai mari de 100 de hectare au fost împărţite la
aproximativ 1,4 milioane de familii ţărăneşti;
 reforma financiară (1921), prin care sistemul de impozite a devenit unitar la
nivelul întregii ţări;
 reforma învăţământului, din anul 1924, a adus unificare sistemului de învăţământ;
 prin ridicarea Mitropoliei Ortodoxe la rangul de Patriarhie, în anul
  In 1930 populatia era de aproximativ 18 milioane de locuitori, dintre care
cca 72% erau romani;
 Cea mai numeroasa categorie sociala era taranimea;
 Burghezia era cea mai active categorie sociala;
 Muncitorimea a cunoscut o crestere, atat ca numar, cat si ca rol social,
datorita progresului in industrie;
 Erau diferente majore intre nivelul de trai de la oras si cel de la oras;

Societatea
  Reformele administrative dintre anii 1918 şi 1925 au dus la
integrarea deplină a provinciilor româneşti în cadrul statului. Până
în anul 1920, au funcţionat organele provizorii de conducere a
acestora (Consiliul Dirigent, Secretariatele şi Directoratele).
 Spre deosebire de perioada de dinainte de Primul Război Mondial,
când omogenitatea etnică a ţării era mare, după 1918 provinciile
Minorităţile unite cu ţara au contribuit la schimbarea structurii populaţiei. Pe
lângă populaţia majoritară românească, în cadrul acestora erau şi
naţionale din minorităţi (maghiari, germani, ruşi etc.).
România  Minorităţile naţionale s-au bucurau în România interbelică de
aceleaşi drepturi cu populaţia majoritară românească: aveau
partide politice proprii, reprezentare în Parlament, şcoli în limbile
materne, dreptul de a folosi limba maternal în justiţie,
administraţie, aveau publicaţii proprii.
 Moment de varf al dezvoltarii culturii nationale;
Progrese in domeniile stiintei, literaturii si artelor;
Au fost publicate opera literare importante;
S-a dezvoltat publicistica, prin aparitia unor ziare si reviste;

Cultura A crescut numarul studentiilor in universitatile din tara;

in
perioada
interbelica
  Literatura acestei perioade dă mari valori preocupate de folclor şi
viaţa satului şi au fost grupate în jurul revistelor „Sburătorul” sau
„Gândirea”. Tematica satului este redată în operele lui Liviu
Rebreanu, Duiliu Zamfirescu sau Mihail Sadoveanu. Alţi mari
prozatori şi poeţi ai perioadei sunt Camil Petrescu, Hortensia
Papadat-Bengescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Tudor
Arghezi, George Bacovia. În domeniul criticii literare se remarcă
Tudor Vianu, George Călinescu, Eugen Lovinescu.

Literatura
personalitati marcante
  Magda Stan, Cristian Vornicu, Istoria de nota 10, Editura CD Press, Iaşi, 2010, p.
116-117.
 Stan Stoica (coord.), Istorie, Manual pentru Clasa a VIII-a, Editura Cd Press,
Bucureşti, 2020, p. 104-105, 107.
 Aurel Constantin Soare, Istorie, Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Art Klet,
Bucureşti, 2020, p. 92-93.
Bibliografie  Maria Mariana Gheorghe, Irina Ema Săvuţă, Istorie, Manual pentru clasa a VIII-a,
Editura Litera, Bucureşti, 2020, p. 100-102.
 Puscas, Vasile & Vesa, Vasile – „Dezvoltarea si modernizarea in Romania
interbelica”, 1988;
 Scurtu, Ioan – „Viata romanilor in perioada interbelica”, 2001;
 Parvulescu, Ioana – „Intoarcere in Bucurestiul interbelic”, 2003;
 Dungaciu, Dan – „Elita interbelica. Sociologia romaneasca in context european”,
2011.
Va multumesc pentru atentie!