România,colțul meu de rai!

Proiect realizat de: Tudor Felicia-Cristina

  România este o ţară situată în regiunea Europei Central-
orientale. Cu o suprafaţă de 238,391 km2 ocupă locul 82 între
ţările lumii şi este cea mai mare ţară din jumătatea estică a
peninsulei balcanice. România dispune de 448 km de frontieră
cu Ungaria la vest, 244 km de litoral la Marea Neagră, 1330 km
de frontieră cu Ucraina şi Moldova la nord şi est şi 1170 km de
frontieră cu Bulgaria şi Serbia la sud. Capitala este Bucureşti,
cel mai mare oraş din România.
  După 1989 întreaga Europă a fost afectată de un proces de recompunere prin
întoarcerea spre vest, România fiind recunoscută în 1999 drept candidată la
Uniunea Europeană şi la NATO. Din data de 29 martie 2004 România este
membru NATO şi din 1 ianuarie 2007 al Uniunii Europene. România este
membră a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi a
Acordului de Liber Schimb Central-European (CEFTA) şi participă la Iniţiativa
Central Europeană (ICE) şi Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei.
 România este înconjurată de ţări vorbitoare de limbi slave şi de limba maghiară,
cu excepţia Republicii Moldova, ţară romanofonă care nu mai este parte a
României din anul 1944. Din punct de vedere demografic, România ocupă locul
7 în Uniunea Europeană şi locul 51 în lume, cu o populaţie la data de 1 iulie 2007
de 21.584.365 locuitori.
Populaţia:21,98 milioane (2022).
Naţionalităţi:români 89,5%, unguri 6,6%, rromi 2,5%, alţii 1,4%.
Religia: ortodocşi: 86,8%, romano-catolici 4,7%, reformaţi 3,2%,
penticostali 1,5%, alţii 3,8%.
 Istorie
 Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite în diverse situri arheologice de pe
cuprinsul României, atestă faptul că spaţiul intra- şi extra-carpatic a fost locuit de-a lungul
ultimelor patru milenii. Date concrete arheologice, precum şi o multitudine de izvoare
istorice atestă ca strămoşii populaţiei României au fost o ramură a poporului trac, geto-dacii.
Astfel, între secolele I î.Hr. şi II d.Hr., în spaţiul delimitat de Dunăre, Marea Neagră şi Munţii
Carpaţi a existat statul dac. După cucerirea unei părţi din acest stat de către Imperiul Roman,
statul dac devine provincie romană. Istoricii au convenit că acesta este momentul în care
începe să se cristalizeze un nou popor, poporul român, rezultatul contopirii dintre băştinaşii
daci şi populaţia romană, precum şi să apară limba vorbită de acest nou popor, limba
română.
 În primul mileniu, după părăsirea de către romani a spaţiului vechii Dacii, teritoriul carpato-
dunărean a fost traversat de mai multe popoare migratoare, venite din Asia şi estul Europei.
Aceste treceri ale populaţiilor migratoare şi efectele cultural-sociale asupra populaţiei
băştinaşe sunt atestate de o multitudine de descoperiri arheologice, precum şi de menţiuni
istoriografice ale vremii. La finalul mileniului populaţia autohtonă se organizează în
voievodate, acestea fiind considerate primele forme statele româneşti.
 Începutul celui de-al doilea mileniu este marcat în special de colonizarea unor spaţii din
voievodatele existente cu populaţii europene, în special în zona Transilvaniei, aici
stabilizându-se şi formând noi aşezări alături de vechea populaţie: secui, unguri şi germani.
 Începând cu secolul XIV se poate vorbi de existenţa a trei mari principate româneşti
Ţara Românească, Moldova, Transilvania. Cele trei provincii între ele au avut strânse
legături economice, culturale, sociale şi politice — acest aspect fiind un aspect
hotărâtor în asigurarea unităţii de limbă şi neam —, totodată fiind în diverse tipuri
de dependenţe, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, faţă de imperiile
învecinate (otoman, habsburgic, ţarist).
Secolul al XIX-lea, mai exact anul 1859, marchează începutul formării României, mai
întâi prin unirea principatului Moldovei cu Ţara Românească, apoi, în 1878, prin
alipirea Dobrogei, iar în final, în anul 1918, desăvârşirea României Mari prin
Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat şi Părţile Ungureşti.
 Ca urmare a celui de-Al Doilea Război Mondial, părţi din România anului 1918 sunt
anexate abuziv unor state vecine României.
Din punct de vedere al sistemului politic, din anul 1881 până în 1947, România a fost
monarhie. Începând cu 1947, din punct de vedere al statalităţii, România devine
republică. În prezent statul român este o republică semi-prezidenţială, cu un
Parlament bicameral (Senat şi Camera Deputaţilor), iar ca şef al statului cetăţenii
aleg în mod direct un preşedinte.
Sărbătoarea naţională:

1 Decembrie (la 1
decembrie 1918, s-
au unit, la Alba Iulia,
centrul ţării, toate
provinciile istorice
locuite preponderent
de români).
Drapelul:

Drapelul României este tricolor

(albastru, galben, roşu) şi nu a
suferit schimbări majore de-a
lungul istoriei; culorile sunt
aşezate vertical.
 Stema:
Stema actuală are ca element central vulturul
de aur cruciat, aşezat pe un scut de azur şi
ţinând în gheare un sceptru şi o sabie. Pe
pieptul vulturului se află un blazon împărţit în
câmpuri heraldice simbolizând provinciile
istorice româneşti (Ţara Românească, Moldova,
Transilvania, Maramureş, Crişana, Banat,
teritoriile adiacente Mării Negre).
Sărbători legale:

1 decembrie (Ziua naţională),1

şi 2 ianuarie (Anul Nou), 24
ianuarie (Unirea Principatelor
Române, 1859), primele două
zile de Paşte, 1 mai (Ziua
internaţională a muncii), 1
iunie (Ziua copilului), primele
două zile de Rusalii, 15 august
(Sfânta Maria), 30 noiembrie
(Sfântul Andrei), 25 si 26
decembrie (Crăciunul)
 Literatură
Începuturile literaturii române sunt în
strânsă legătură cu însăşi formarea poporului
şi a limbii române. Ca urmare a procesului
formării limbii române, prin contopirea
fondului lingvistic dacic în limba latină, care
s-a întins pe mai multe secole, literatura în
primele secole în spaţiul României a avut un
caracter exclusiv oral. Obiceiurile şi tradiţiile
locuitorilor din spaţiul vechii Dacii au format
folclorul şi spiritualitatea poporului român,
izvor pentru primele creaţii literare. Cu un
specific de literatură populară, literatura de
început a fost exprimată printr-o serie de
genuri şi specii literare precum: basm,
povestire, legendă, baladă, cântec haiducesc,
poezie de dragoste, cântec de leagăn. Cele
mai reprezentative creaţii pentru literatura
populară incipientă sunt Mioriţa şi Meşterul
Manole.
 Mari români
Ștefan cel Mare
(1435–1504)
• Domn al Moldovei. A fost
renumit în Europa pentru
rezistența îndelungată asupra
turcilor otomani.
 Mihai Eminescu
(1850–1889)
• Poet romantic, prozator și
jurnalist, considerat cel mai
influent poet din literatura
română.
 Mihai Viteazu
(1558–1601)
• Domn al Țării Românești, Domn
al Moldovei. A fost primul
conducător care a reușit să
guverneze toate cele trei state
medievale care formează
România de astăzi: Țara
Românească, Transilvania și
Moldova (1600).
 Mircea Eliade
(1907–1986)

• Istoric al religiilor, scriitor de

ficțiune și profesor.
 Constantin Brâncuși
(1876–1957)
• Sculptor modern.
 Ion Luca Caragiale
(1852–1912)
• Dramaturg și scriitor.
 Nicolae Iorga
(1871–1940)
• Istoric, scriitor, politician, prim-
ministru al României (1931-
1932).
 Nicolae Paulescu
(1869–1931)
• Om de știință, fiziolog, medic,
unul din precursorii insulinei.
 George Enescu
(1881–1955)
• Compozitor și muzician.
 Obiective turistice din România
Castelul Iulia Hasdeu, Câmpina
• Supranumit „templul lumii de
dincolo”, se spune despre acest
castel că ar fi bântuit. Potrivit
legendelor locale , Iulia Hasdeu
poate fi auzită cântând la pian
noaptea, iar bătrânul Hasdeu iese
pe geam și urlă ca un lup.
 Capitala României, București
• Piața Română • Palatul Parlamentului
 Cetatea Devei
Cetatea Devei se numără
printre cele mai
importante fortificații
medievale din
Transilvania. Având în
vedere că a fost distrusă
în urma unei explozii
puternice, acum se mai
pot vedea doar ruinele
cetății.
Brașov
Sibiu
Sighișoara
 Castelul Peleș

Castelul Peleș se
numără printre cele
mai frumoase 12
castele din Europa,
fiind unul dintre
puținele construite cu
influențe puternice ale
Renșterii Germane.
Transfăgărășan,
Comuna Arefu
Româmia, țara mea
România-i țara mea
Drag mi-e să trăiesc în
ea!
Limba noastră e
frumoasă
Dulce și melodioasă,
Am păstrat-o mii de ani,
Nu am dat-o la dușmani.