Creativitatea

 Creativitatea este capacitatea esenţială şi integrală

a persoanei. Ea este rezultatul activiăţii tuturor
funcţiilor psihice (intelectuale, afective şi volitive),
Definiție conştiente şi inconştiente, native şi dobândite de
ordin biologic, psihofiziologic şi social.
 Creativitatea este implicată în producerea ideilor
noi, originale şi valoroase.
 Conceptul de creativitate se referă la producerea
de idei noi şi originale, în timp ce conceptul de
creaţie vizează finalizarea ideii, transpunerea ei în
operă artistică, ştiinţifică, tehnică, în obiecte
artistice, ştiinţifice, tehnice etc.
 Elementele definitorii ale creativităţii:

 -senzitivitatea, capacitatea de a simţi, de a fi

sensibil. Profunzimea şi aria sensibilităţii
depind de spiritul de observaţie, care poate fi
format şi educat.
 -fluenţa este proprietate a stilului, caracterizată
prin cursivitate şi flexibilitate în exprimare;
 -flexibilitatea se caracterizează în esenţă ca
rapiditate a gândirii, de adaptare la situaţii noi,
neprevăzute, cu scopul de a se găsi soluţii
optime de rezolvare a problemelor din diverse
domenii, inclusiv al cunoaşterii artistice;
 Curiozităţi Despre Creativitate
 Multe idei creative vin (poate o să
râzi) la duş.
Nu mai este demult un clișeu că ideile
cele mai inspirate îți vin în minte în
timp ce faci duș. Cercetătorii afirmă că
72% din oameni au parte de insight-uri
creative la duș.
 . Solitudinea ajută,a visa cu ochii deschişi
iarăşi ajută.
 Studiile au relevat că rețelele cele mai
creative și imaginative ce se stabilesc la
nivel cerebral funcționează la capacitate
optimă atunci când suntem singuri.
Respectiv în aceste momente suntem
capabili să ne angajăm în ceea ce
neuropsihologii numesc starea de reflecție
internă constructivă, o stare mentală
decisivă pentru generarea de idei și
creativitate.
 Memoria joacă un rol important în gândirea
creativă
 După cum demonstrează diversele
studii, atunci când ni se cere să generăm
o idee nouă, creierul nostru ne îndreaptă
instantaneu către ceea ce este cel mai
familiar: trecutul. Situațiile viitoare sunt
create de detalii pe care le-am recuperat
din scenarii anterioare. A avea o
memorie episodică puternică poate fi,
prin urmare, de ajutor în gândirea
creativă.
 Activităţile creative pot impacta pozitiv
sănătatea
 Impactul artei, al muzicii și al scrisului  Deci, procesul de creație, nu doar
se poate manifesta și asupra binedispune, dar poate avea şi
organismului. Un studiu, publicat în impact pozitiv asupra corpului
revista de specialitate ”Journal of
uman.
Psychosomatic Medicine”, care a folosit
scrisul în tratamentul pacienților HIV, a
constatat că scrisul a contribuit la
îmbunătățirea rezultatelor analizelor
prin sporirea numărului de limfocite în
sânge.
Procesul creativ

Punctul de vedere ce s-a impus cel mai mult aparţine lui G. Wallas
(1929). Acest autor distinge 4 etape esenţiale ce pot fi întâlnite atât în
creativitatea artistică, cât şi în cea ştiinţifică: prepararea, incubaţia,
iluminarea şi verificarea.
Prepararea
În cadrul preparării (sau pregătirii) se pot diferenţia mai multe subetape:
– sesizarea problemei
– desprinderea ei din cadrul contextului în care este anegrenată
– informarea minuţioasă asupra „istoricului” acestor probleme
– emiterea ipotezelor.
 Incubaţia
Incubaţia este perioada dintre momentul elaborării ultimei ipoteze şi momentul
când este definită soluţia. Mai este numită şi perioada frustraţiei, un rol
deosebit jucându-l asociaţiile de la nivelul subconştientului şi inconştientului.
Ca întindere în timp, această etapă poate fi mai scurtă sau dimpotrivă ea poate
dura foarte mult fără a fi obligatoriu să se ajungă la o soluţie. În unele cazuri,
aceasta poate fi şi etapa renunţării.
 Iluminarea
Iluminarea (sau etapa iluminării) este etapa în care răspunsul căutat apare dintr-o dată şi în mod
miraculos. Sunt reacţii de tipul: „Aha, asta era!”, „Am găsit!”, „Acum ştiu!”.
Acest moment al străfulgerării ideii poate apărea după eforturi intens depuse, alteori însă el poate
apărea brusc fără legătură directă cu ceea ce făcea persoană (citea o carte, făcea o plimbare, asista
la un spectacol etc.). De asemenea el poate să apară chiar în timpul somnului.
 Verificarea
Verificarea este etapa în care soluţia este testată logico-matematic sau experimental.
Ideea din mintea persoanei trebuie să fie materializată într-o formă corespunzătoare şi confruntată
cu realitatea materială şi umană.
EXISTĂ CINCI NIVELURI
ALE CREATIVITATII
CREATIVITATEA
EXPRESIVĂ,
CREATIVITATEA
PRODUCTIVĂ,
CREATIVITATEA
INVENTIVĂ,
CREATIVITATEA
INOVATOARE SI
CREATIVITATEA
NIVELURILE
EMERGENTĂ.

CREATIVITĂŢII
 CREATIVITATEA EXPRESIVA
• CREATIVITATEA EXPRESIVĂ
CONSTITUIE FORMA
FUNDAMENTALĂ, EA
MANIFESTÂNDU-SE ÎN
COMPORTAMENTUL SPONTAN
(MIMICA GESTICULAȚIEI ,
VORBIRE, DESENELE COPIILOR
MICI). DESIGUR, PERSOANĂ NU
ESTE PREOCUPATĂ DE OBȚINEREA
UNOR PRODUSE DE VALOARE.
 CREATIVITATEA PRODUCTIVA

• CREATIVITATEA PRODUCTIVĂ ESTE

ORIENTATĂ ÎN PRIMUL RÂND SPRE
OBTINEREA UNOR NOI PRODUSE, EA
DECURGÂND DIN MODALITATEA
ORIGINALĂ DE COMBINARE A UNOR
FACTORI PSIHICI INDIVIDUALI, IMPRIMÂND
PERSONALITĂŢII O NOTĂ DISTINCTĂ.
 CREATIVITATEA INVENTIVA

• CREATIVITATEA INVENTIVĂ SE
VALORIFICĂ PRIN INVENTII ŞI
DESCOPERIRI, PUNÂND ÎN EVIDENŢĂ
O MARE FLEXIBILITATE ÎN
PERCEPEREA DE RELAŢII NOI ŞI
NEOBIŞNUITE.
 CREATIVITATEA INOVATOARE

• CREATIVITATEA INOVATOARE
PRESUPUNE MODIFICAREA
SEMNIFICATIVĂ A FUNDAMENTELOR SAU
PRINCIPIILOR CARE STAU LA BAZA ARTEI
SAU ŞTIINŢEI, FAPT CE PERMITE
TRECEREA LA TRANSFORMARE
 CREATIVITATEA EMERGENTA

• CREATIVITATEA EMERGENTĂ SE CARACTERIZEAZĂ

PRIN FORMULAREA LA NIVELUL CEL MAI PROFUND ŞI
ABSTRACT A UNUI PRINCIPIU SAU A UNEI IPOTEZE
NOI. ESTE CEL MAI ÎNALT NIVEL AL CREATIVITĂŢII ŞI
SE MANIFESTĂ LA OMUL DE GENIU CARE
REVOLUŢIONEAZĂ UNUL DINTRE DOMENIILE
ACTIVITĂŢII UMANE (ŞTIINŢIFIC, TEHNIC SAU
ARTISTIC).
 Dezvoltarea și stimularea
creativității
 Odată cu trecerea timpului s-a
descoperit posibilitatea dezvoltării și
stimulării creativității. La acest proces
factori de influență pot fi și
expresivitatea, flexibilitatea si
sensibilitatea cerebrală precum și
motivația și voința.  Două metode de
cunoscute de stimulare a creativității
sunt brainstorming ul și metoda 6-3-6
 Brainstorming
 Brainstorming Scopul
acestuia este de a identifica un
număr întins de soluții și idei
privind metoda de rezolvare a
unei probleme comune. În
acest fel creativitatea în cadrul
grupului va fi stimulata, fără
să existe critici și contradicții.
 Activitatea este structurată în trei etape:
1. Etapa de pregătire care cuprinde:
a) selectarea membrilor grupului
b) antrenamentul creativ
c) pregătirea ședințelor de lucru
2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative, care cuprinde:
a) stabilirea temei
b) identificarea soluțiilor
c) culegerea ideilor suplimentare
3. Etapa selecţiei ideilor emise, care favorizează gândirea critică:
a) faza analizei listei de idei emise până în acel moment
b) faza evaluării critice şi alegerea soluției finale
 6-3-6
 Această tehnică este
asemănătoare cu metoda
brainstorming ului. Se alege o
problemă iar fiecare participant
notează câte trei soluții într-un
tabel, urmând să împărtășească
informațiile.
 De multe ori oamenii nu își pot dezvolta creativitatea din cauza
blocajelor, cum ar fi: Blocajele emoționale-cele mai frecvente sunt sursele
de insecuritate și de anxietate cum ar fi teama de a nu comite o greșeală,
teama de a nu se face de râs, timiditatea, dorința de a fi la fel ca ceilalți.
Tot aici se pot include și lipsa de perseverență și delăsarea. Blocajele
culturale și sociale-fac trimitere în primul rând la tendința oamenilor de
a rezona cu ceilalți, de a împărtăși aceleași idei, noile gânduri fiind
privite cu dezaprobare mult mai apreciată fiind comformarea la vechile
obiceiuri. Un bun exemplu este activitatea școlară.Blocajele perceptive-
provoacă obișnuința de a percepe lucrurile într-o  anumită manieră.
 Reprezentări video
 https://youtu.be/4HBJa279i8M
 https://youtu.be/sY0Pf_pfqCI
Proiect realizat de
către:

Tudor Felicia-
Cristina
Vivoran Roxana
Tudor Mugurel
Tudorescu
Alexandru