FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

Student: PASC ANDRADA CORINA

CREATIVITATEA
Profesor: MARIA OPREA

“Oricine are un potențial creativ și din momentul în care îți exprimi acest potențial
creativ ai șansa să schimbi lumea” – PAULO COELHO
DESCRIEREA
CREATIVITĂȚII
FUNCȚIILE
CREATIVITĂȚII

FAZELE PROCESULUI
CREATOR

STRUCTURA
CREATIVITĂȚII

CULTIVAREA
CREATIVITĂȚII
CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
DESCRIEREA CREATIVITĂȚII

Geneza ne spune: “La început a fost cuvântul” așadar vedem cum Dumnezeu a creat
lumea prin cuvânt și tot ceea ce ne înconjoară îmbracă forma creativității divine. Omul
însuși este o creație și la rândul său va fi un creator.
Prin creativitate se înțelege capacitatea de a realiza ceva original. Actul creator este un
proces de elaborare prin invenție sau descoperire , cu ajutorul imaginației creatoare,a
unor idei sau produse noi,originale și aplicabile în diferite domenii de activitate.
Termenul creativitate își are originea în cuvântul latin creare , care înseamnă a zămisli,a
făuri,a naște. El a fost introdus de psihologul american Gordon Allport (1937) și
înlocuiește vechii termeni spirit inovator,inventivitate,talent. Factorul determinant al forței
creatoare este ereditatea. Creativitatea poate fi considerată și ca aptitudine ,dispoziție a
intelectului de a elabora idei,teorii,modele noi,originale.Existența creativității se constată
prin flexibilitatea,noutatea,originalitatea,fluența,senzitivitatea și ingeniozitatea elevului.
Creativitatea se dobândește ca abilitatea de a realiza ceva nou prin activitate,prin
experiență. Thomas Edison spunea că în creație este nevoie de 99% transpirație și 1%
inspirație.
FUNCȚIILE CREATIVITĂȚII
Funcțiile creativității determină o structură tridimensională a creativității ,reflectată în
cerințele funcționale ale acesteia la nivelul produsului creativită ții,procesului de
creativitate și personalității creatoare.

Funcția -reprezintă modul de realizare a produsului creator. Constă în stimularea și

dirijarea acelor comportamente ale personalității semnificative din
socială perspectiva perfecționării raportului cognitiv,afectiv,motivațional asumat
față de realitatea economică,politică și culturală. Această funcție nu
urmărește doar calitatea imediată a produsului creator ci și efectele
optimizante ale acestuia care au o sferă de acțiune din ce în ce mai largă,la
nivel temporal și spațial ,mergând chiar până la nivelul relațiilor de
macrosistem.Fiecare societate stimulează și reflectă un tip aparte de
creativitate.

Funcția -determină modul de realizare a procesului creator angajând resursele

psihologică existente la nivelul SPU cu unele accente evidente care vizează inteligența
în calitate de aptitudine generală și care asigură premiza sesizării și
rezolvării . Gândirea,în calitate de produs de cunoaștere logică,abilitățile
cognitive(flexibilitatea,elaborarea,fluiditatea,imaginația) și abilitățile
afective (spontaneitatea,simțul umorului și curiozitatea)

Funcția -determină modul de comportare a personalității creatoare,angajată în

proiectarea unor acțiuni educaționale,didactice realizabile în condiții de
pedagogică transformare continuă a raporturilor subiect-obiect , educator-educat.
FAZELE PROCESULUI CREATOR
Psihologul G.Wallas stabilește patru faze ale procesului de crea ție :

1.Pregătirea/ -orice act de creație presupune o preparație con știentă,adeseori

Prepararea intensivă și de lungă durată. În faza de preparare se delimitează
scopul sau problema;la această etapă se produce o mobilizare a
subiectului și intervin schițări de planuri și experimente mentale

2.Incubația -este răstimpul încercărilor,când nu se găse ște soluția și procesul de

creație continuă să se desfășoare în inconștient

3.Iluminarea -este faza în care se consideră că procesul de crea ție ajunge

la punctul culminant; se întâmplă ca gânditorul să descopere
ceva diferit de ceea ce a căutat,el poate să apară chiar în
timpul somnului

-este faza finală în care materialul brut ,furnizat de inspira ție,este

4.Verificarea
finisat,creatorul verificând dacă iluminația a fost corectă și
eventual revizuiește ideea sau soluția găsită
STRUCTURA CREATIVITĂȚII
Produsul creator este un element nou în raport cu experiența socială
anterioară sau cu expriența de viață a individului. Validitatea produsului
creator are două criterii complementare: originalitatea și relevanța ,care
permite autoevaluarea performanței. Acestea acoperă 5 niveluri ierarhice :

1.Creativitatea -se manifestă liber și spontan în desenele sau construcțiile

copiilor preșcolari.
expresivă -acest tip de creativitate reprezintă treapta de bază și este
un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare,ce se
vor manifesta ulterior .
2.Creativitatea -se caracterizează prin restrângerea jocului liber al
imaginației și îmbunătățirea tehnicii de lucru.La acest
productivă nivel este importantă învățarea creativă din școală
folosind metode de descoperire și invenție,apoi lărgirea
orizontului de cunoștințe,îmbogățirea experienței și
însușirea tehnicilor de creativitate
3.Creativitatea -se realizează prin invenții și descoperirea unor
inventivă corelații noi și originale

4.Creativitatea -presupune transformări fundamentale în

concepții,principii sau metode de lucru în
inovatoare domeniul științei sau artei
-este caracteristică geniului ,a omului care aduce
5.Creativitatea schimbări radicale revoluționare și a cărui
emergentă personalitate se impune de-a lungul mai multor
generații , (ex.Teoria relativității )
CULTIVAREA CREATIVITĂȚII
“Imaginația este mai importantă decât cunoașterea” –ALBERT EINSTEIN

Creativitatea,ca formă de manifestare a personalității,se realizează și se

dezvoltă într-un anume climat determinat de o serie de factori materiali sau
psihosociali , ex.mediul familial,colectivul școlar,colectivul de muncă,condi țiile
socio-economice,ș.a.m.d
Mediul familial permisiv ,caracterizat printr-o afecțiune moderată între părin ți
și copii și lipsa unor presiuni premature privind alegerea profesiei.
În mediul școlar ,tehnica de predare a profesorului poate stimula sau inhiba
creativitatea elevilor.Profesorul trebuie să aibe rela ții prietenoase cu elevii,să-i
încurajeze să pună întrebări,să nu-i ironizeze atunci când fac gre șeli.Elevii
trebuie să-și poată manifesta în voie curiozitatea.
Ultimii 10 ani abundă de cercetări care concluzionează acela și
lucru:cumpărarea de obiecte nu aduce fericirea,în schimb experiențele creează
și hrănesc starea de bine și implicit creativitatea.
Lenea de a pune lucrurile într-o altă perspectivă derivă din lipsa exerci țiului de
a ne pune întrebări.Doar că fără întrebări ,luăm nedigerate toate răspunsurile
date de ceilalți și doar punem etichete simple oamenilor și lucrurilor care ne
înconjor.E un fel firesc de a ne simplifica viața,însă,dacă nu î ți pui întrebări
trăiești superficial la superlativ.
Fraze ajutătoare în stimularea atitudinilor Fraze care paralizează creativitatea:
creatoare:
Nu avem timpul necesar
În loc să vă surprindă viitorul,mai bine î-l prevedeți
Nu vom fi luați în serios
Nimic nou nu se face fără curaj
Nu am mai făcut așa ceva niciodată
Creativitatea nu este doar ambiție
Acum este târziu să ne gândim la asta
Acceptați și ideile altora,s-ar putea sa aibă dreptate
S-a mai încercat,nu merge...
Jucați-vă cu ideile
Vom avea multă bătaie de cap și pentru ce...
O idee absurdă este mai bună decât nimic
Nu este conținut în plan...
Duceți orice idee până la capăt
Ne mai gândim și o să vedem
Evitați clișeele
Scrie undeva de ideea asta?
Schimbați activitățile zilnice și felul în care le faceți
Nu ne sprijină nimeni
Exersați o critică constructivă
Să mai așteptăm și vom vedea
Incertitudinea este prima datorie a omului creativ
CONCLUZII

Consider că,pentru a dezvolta creativitatea copiilor și pentru a educa

capacitățile creatoare ale acestora în procesul de învățământ,trebuie
să punem accent pe reclădirea bogăției potențialului uman, să
regândim principiile de bază ale educației viitorului,să împărtă șim
ideile noastre cu cei din jurul nostru,să fim noi creativi să putem
dărui în fiecare zi o ‘pastilă creativă’ care să conțină puțin din
fiecare :
imaginație,spontaneitate,curaj,afirmare,încredere,dorință,motivație,a
fectivitate,intuiție și răbdare.
Bibliografie:

1.Aniței M. ‘Manualul de psihologie cls.X’ Aramis 2005

2.Mielu Z. ‘Fundamentele Psihologiei’ Polirom 2009

3.Rocco M. ‘Creativitate și inteligență emoțională’ Polirom 2007