Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
stimulare a
creativității “Progresul omenirii nu este posibil fără activitatea creatoare, teoretică
sau și gândirii practică a oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare
să fie considerată forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti”
critice la (Alexandru Roşca –
elevi prin „Creativitatea”).
activități
specifice Stimularea potenţialului creativ al elevilor reprezintă una din
disciplinei principalele priorităţi ale educaţiei în lume .
chimie Învăţarea creativă a chimiei se bazează pe capacitatea elevului de a
elabora ceva nou , original , valoros , important şi util pentru sine şi pentru mediul în care activează .
Procesul dat stimulează imaginaţia şi curiozitatea , iniţiativa şi încrederea în forţele proprii , independenţa
în găsirea variatelor soluţii – atitudiuni atît de solicitate în societate contemporană.
Edison consideră că actul creativ se compune din 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie . Crearea unui
produs reprezintă rezultatul unui proces complex , care necesită multă muncă.
”Prin prisma produselor sale , activitatea de creaţie se diferenţiază în creaţie ştiinţifică şi creaţie
artistică . Dezvoltarea creativităţii ştiinţifice doar prin discipline reale şi a celor artistice prin discipline
umaniste nu poate avea sorţi de izbîndă.
Din contra educaţia artistică se răsfrînge şi asupra creativităţii ştiinţifice, după cum educaţia ştiinţifică şi
tehnologică va avea repercusiuni şi asupra creaţiei artistice, din moment ce substratul lor psihologic
incumbă aceleaşi mecanisme”
Produsele create de elevi la chimie sunt foarte diverse : obiecte ( modele, colecţii, tablouri, filme
foto şi video, materiale didactice etc.), idei, probleme, teste, proiecte, programe pentru utilizarea
computerului, lucrări literare ( poezii, proză, jocuri didactice, şarade, triade ), lucrări grafice (desene,
scheme de reper), ziare de sinteză, creaţii musicale etc.
Creativitatea didactică este o formă de lucru în echipă ( profesor – elev) prin care profesorul foloseşte o
strategie didactică novatoare care induce elevul într- o stare generatoare de produse şi idei noi într-un
context dat.
Odată cu venirea la şcoală experienţa de viaţă a elevului se îmbogăţeşte, ceea ce stimulează dorinţa de
comunicare şi de cunoaştere. ,,De ce?” – ul este tot mai frecvent între elevi, pe de o parte şi profesori şi
părinţi pe de altă parte, după informare şi înţelegare elevul simte nevoia să reproducă, să demonstreze ce a
reţinut, manifestare care-l situează, crede el, pe o treaptă superioară de vârstă, în faţa celor ce-l ascultă şi
cu care poartă conversaţie. Stimularea acestei dorinţe de comunicare este deosebit de importantă încă de
la grădiniţă şi se cere accentuată pe măsură ce copilul creşte. Suscesele obţinute în această direcţie
influenţează şi în formarea personalitaţii elevului; cei care au deprinderea de comunicare, la nivelul
vârstei lor sunt mai activi, mai siguri pe ei, capătă încredere în ceea ce fac. Ceilalţi sunt retraşi, timizi,
ascultă interiorizaţi.
Şcoala trebuie să se adapteze fiecărui elev în parte, încurajând creativitatea. Profesoara va
deveni ,,antrenor’’ iar activităţile ,,experinţe de învăţare’’.
Desigur, până la dezvoltarea creativităţii putem acţiona asupra componentelor acesteia: noutatea,
spontaneitatea, ingeniozitatea, flexibilitatea, etc.
Activităţile trebuie să fie stimulative, provocatoare, interesante, plăcute, chiar amuzante. Copiilor le
face o deosebită plăcere să participe la aceste activităţi, iar rezultatele sunt deosebite. Cu minim de efort,
dar ceva bunăvoinţă şi o migăloasă proiectare a activităţilor, toate categoriile de activităţi pot deveni în
orice moment un teren propice dezvoltării gândirii creatoare.
Clasificarea creativității
În literatură de specilitate sînt descrise diferite clasificări ale nivelului creativităţii ca
produs al muncii creatoare:
1)Creativitatea expresivă – este o premisă de dezvoltare a formelor superioare de
creativitate. Produsele creative se caracterizează prin spontanietate, fără a viza utilitatea
şi valoarea socială a lor. Se manifestă la nivel de exerciţiu prin diferite soluţii
productive. Creativitatea expresivă poate fi stimulată prin jocuri de creaţie, desene cu
subiecte liber alese, instituirea unui climat favorabil. Nu se admit observaţiii critice,
pentru a nu bloca spontanietatea activităţii elevilor.
2) Creativitatea productivă – se manifestă prin realizarea unor lucruri utile pe
baza anumitor tehnici îmbunătăţite. Produsele se deseobesc cu puţin de cele obişnuite, ele
nu sunt foarte originale. Stimularea creativităţii productive se realizează prin învăţarea
creativă, ce presupune metode de descoperire şi problematizare, lărgirea orizontului de
cunoştinţe, acumularea experienţei.
3)Creativitatea inovativă – este legată de cea expresivă şi cea productivă, dar în
procesul ei se caută o soluţie nouă, o interpretare originală a unor lucruri cunoscute, prin
combinarea ingenioasă a unor elemente. Se descoperă noi relaţii între obiecte şi
fenomene, dar cu totul neobişnuite. Inovaţia de acest fel sporeşte simţitor productivitatea,
îmbunătăţeşte procesul de predare-învăţare-evaluare.
4) Creativitatea inventivă – reprezintă nivelul creaţiei persoanelor talentate care
produc noi idei, soluţii, tehnologii.
5) Creativitatea emergentă – este nivelul descoperirelor excepţionale în ştiinţă,
creaţie artistică, tehnică, etc.
Metode de
stimulare
Metodele a a creativităţii se impart în:
de stimulare
a)Metode logico-matematice:
creativității
-Inventarul de atribute
-Încrucişarea forţată - se face o descriere detaliată a unui obiect (substanţă, amestec ,
fenomene ) pe care dorim să-l transformăm . Se alege un alt obiect şi se descrie analog.
Apoi se sintetizează teoretic proprietăţile produsului obţinut prin încrucişare forţată a
proprităţilor celor două obiecte.
-Analiza morfologică-reprezintă analiza unui obiect după părţile componente şi
proprietăţile fizico-chimice . Pentru a obţine mai multe variante ale obiectului se cere
permutarea cu locul componenţilor şi pro prietăţile lui.
-Matricea descoperirilor - se dau un şir de substanţe Na 2SO4 , FeCl3 indentificaţi în care
substanţă este Fe2+ şi Cl- prin diferite reacţii chimice .
-Tehnica catalogului;
-Extensia limitelor metodologice.
b)Metodele psihosociale:
-Asaltul de idei (brainstormingul)- reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât
de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul
cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi
inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:
participarea activă a tuturor participanţilor
dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind
alegerea soluţiei optime
exprimarea personalităţii
eliberarea de prejudecăţi
exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului
dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă,
prin înţelegerea calităţilor celor din jur)
realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie
Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:
Alegerea temei şi a sarcinii de lucru
Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurd, fanteziste, aşa cum vin
ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face asociaţii
în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din
grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să
facă observaţii negative.
Inregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart)
Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)
Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,
imagini care reprezintă diferite criterii etc.
Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la
nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici
Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru
problema supusă atenţiei. In această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi
contradicţiile care apar.
Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Sfaturi practice
Jocuri didactice
1. Jocul comparaţiilor
Se alege un cuvânt în funcţie de tema abordată şi se cere să se găsească un termen de
comparaţie (ex.: ,,Aurul este ca.......” ). Se încurajează elevii să găsească comparaţii cât
mai interesante, una, două, chiar mai multe.
Comparaţiile au fost dintre cele mai variate: ,,un soare”, “inima buna”, ,,mîini
muncitoare”, ,,un sfînt”.
2. Lucruri şi numere
Elevii stau aşezaţi în semicerc, cu faţa spre profesoare. Aceasta spune un număr şi
indică un elev. Elevul trebuie să răspundă imediat, cu un cuvânt sau cu o propoziţie
asociată cu numărul.
Nereuşitele fiecăruia sunt notate. La trei nereuşite sau mai puţine, copilul este eliminat.
Exemple de asocieri:
7 – perioade
4 – cea mai mare electronegativitate
1 – hidrogenul
2 – electoni pe nivel I
5 – valenţa maximală a azotului
3 – nemetale în grupa a V-a
3. Lanţul
Primul jucător spune un cuvânt, iar următorul jucător trebuie să spună un alt cuvânt
care începe cu ultimul sunet al primului cuvânt. Cel de-al treilea jucător trebuie să spună
un cuvânt care începe cu ultimul sunet al cuvântului anterior. Sunt eliminaţi jucătorii care
nu găsesc cuvântul potrivit.
Ex. Argint , telur , rubidium , uran , azot , titan .
Al2O3
O2
H2 C
+
Fe2O3
CuO
7.Jocul Kim, dezvoltă memoria vizuală – grafică—o serie de 8 – 12 obiecte sunt puse
pe catedră şi se lasă un timp în câmpul vizual al copiilor, apoi se acoperă cu o pânză.
Copiii vor desena toate obiectele pe care şi le amintesc.
Stări de
agregare
Lichidă-
Gazoasă –
Solidă -
aerul din
oasele
plămăni
P
Mg Al2O3 FeO
Cl-
SO42- PO43-
OH- H+ CO32-
SO32- NO3-
Br-
13.Triadă
Combinati expresiile notate cu cifre cu cele notate cu litere astfel incat sa formati propozitii care sa reprezinte
adevaruri stiintifice:
1. Carbonul, sulful, fierul si aluminiul
2. Vulcanizarea cauciucului se face
3. Hidrogenul, fierul si cuprul
4. Margarina se produce
5. Diamantul si unii oxizi de aluminiu
6. Grafitul si metalele
7. Oxigenul si cuprul
8. Sulful, carbonul, hidrogenul, aluminiul, fierul si
cuprul
9. Sulful, carbonul si oxizii de metal
10. Intoxicatiile se pot produce
A. sunt conductoare electrice.
B. au stari de agregare diferite.
C. si cu monoxid de carbon.
D. se gasesc foarte putin libere.
E. sunt solide.
F. reactioneaza cu hidrogenul.
G. sunt pietre pretioase.
H. cu sulf.
I. cu hidrogen.
J. reactioneaza cu oxigenul.
Solutie
1–E 3–D 5-G 7–B 9-F
2–H 4–I 6 – A 8 – J 10 - C
14. Şarpele – şarpele a înghiţit o mulţime de cuvinte aranjează-le să
formeze un enunţ
1.bijuteriilor; care; aurul; foloseste; si; contine; argint; fabricarea; aliaj;
platina; un; aur; este; si; se; alb; pentru.
23 Na+
sodiu
1 2 3 4 5
H He Li Be B
16 17 18 19 6
S Cl Ar K C
15 24 25 20 7
P Cr Mn Ca N
14 23 22 21 8
Si V Ti Sc O
13 12 11 10 9
Al Mg Na Ne F
17. Mozaicul elementelor - scrieţi numerele atomice Z pentru elementele din fig.1,
plasaţi în spaţiile libere pătrăţelele (fig.2) conţinînd simboluri ale elementelor , astfel
încît suma numerelor Z înscrise pe verticală sau orizontală să fie 33
Fig.1 C N
N B He C Be Li C O
H F O N N C B Be
Li Be Fig.2
C F Be O O N
O Li F He C Li
F Be B N B O
Li N O H C Be
C C B C O C
N B N Be Li He
18.Jocul elementelor –plasaţi cele patru desene alăturate în pătratul mare (fig1) ,
astfel încît pe vericală , pe orizontală şi pe cele două diagonale să nu se găsească
aceleaşi simboluri.
Fig1
H Cl N P
Cl S P N
S N O H
H S Cl N
O Cl O P
Cl O P H
19.Rebus
2
3
4
5
6
7
8
9
B
H2O S8 H2O Zn Ca S8
H2O Cu N2 Br2 Mg
Ni Al Al H2O K
Cl2 H2 K P4 N2 He
I2 H2O H2O Li
S8 H2O Ca Na N2
S A S T A T I N O F
X E N O N O O R X O
I S E T E Z D A I S
M U O L P A E D G F
R I N C L O R O E O
C A R B O N O N N R
B O R B R O M D I C
23. Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt
recomandate următoarele etape :
1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie
3. Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din
perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului
o Descrie: culorile, formele, mărimile ( numărul de atomi diferiţi) etc.
o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
o Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
o Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
o Argumentează: pro sau contra şi enumeră motivele care vin în sprijinul
afirmaţiei tale
4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe
5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei
APLICAŢIE: Definirea oxizilor
Se notează pe tablă câteva formule chimice:
Al2O3 SO3
CaO CO2
CuO CO
Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema
din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului
o Descrie: 2 tipuri de atomi
o Compară: toţi conţin atomi de oxigen şi metal sau nemetal
o Analizează: oxigenul se poate combina cu metale şi nemetale
o Asociază: oxizii se pot clasifica în metalici şi nemetalici
o Aplică: oxizii sunt compuşi binari ai oxigenului cu metale sau nemetale
o Argumentează: -pro sau contra şi enumeră motivele care vin în
sprijinul afirmaţiei tale
24.Diagrama Venn
1. 2.
- hidroacid 3. - oxiacid
- legătură covalentă - acizi monobazici - reacţionează cu
polară simplă - miros înţepător metalele aflate după
- nu reacţionează cu - solubili în apă hidrogen fără a-l
metalele aflate în serie - înroşesc turnesolul substituii
după hidrogen - nu au acţiune asupra - lichid
- reacţionează cu fenolftaleinei - se obţine prin
AgNO3 AgCl – - reacţionează cu oxidarea catalitica a
precipitat alb brânzos amoniacul
(reacţie de recunoaştere) - reacţionează cu amoniacului
- gaz incolor metalele cu caracter - are caracter oxidant
- se obţine prin reacţia puternic electropozitiv - concentrat nu
de sinteză - reacţionează cu oxizii reacţionează cu fierul
- reacţionează cu Fe; Al metalici, bazele, - nu reacţionează cu Al
sărurile. - se descompune termic
25.Glume
- Care este diferenta dintre chimie,biologie si fizica
- Daca misca e biologie,daca miroase este chimie,daca nu
functioneaza este fizica.
- De ce este heliul asa antisocial
- Pentru ca nu vrea sa se ,,combine,, cu nimeni……….
-Ce este apa chioara
-Apa cu ochelari.
- Copile,spune-mi ce este apa
- Apa este un lichid incolor,care devine negru,cand ne spalam pe maini.
BIBLIOGRAFIE
1.Vodă C. , Vodă Ş. Jocuri şi probleme distractive . Bucureşti . Editura
Didactică şi pedagogică 1996
2.Fryer M. Predarea şi învăţarea creativă . Chişinău 1996
3.Bouillerce B. , Carre E.Cum să ne dezvoltăm creativitatea .Iaşi 2002
4. Godoroja R. Formarea la liceeni a capacităţilor creative în procesul instruirii
problematizării . Chişinău 2005.
5.Manual chimie clasa a VII a–editura Intuitext.