PROIECT DE CERCETARE – LUCRARE DE LICENTA

Nume si prenume: Virginia Ciocoiu

Date de contact (email, telefon):0722288961 virginia.ciocoiu@gmail.com
Titlul cercetarii: „Dezvoltarea comportamentului creativ in scoală”
Coordonator: Lector univ. dr. Constantin Edmond CRACSNER

1. Tema si obiectivele cercetarii.

– tema cercetării și sintetic situaţia cercetărilor privind subiectul ales

Dezvoltarea comportamentului creativ în școală

OBIECTIVE :

 -   identificarea caracteristicilor personalității creatoare ( fluenta de idei, flexibilitate,

originalitate), creativitatea în cazul cooperării de grup.
-  identificarea factorilor inhibitori ai creativității în școală ;
-    identificarea factorilor de stimulare a creativității în școală ;

– motivaţia alegerii temei, indicând domeniile care nu au fost explorate sau care solicită
investigaţii suplimentare şi reconsiderări

Stimularea creativității este un demers complex ce cuprinde fenomene de activare, antrenare,

cultivare si dezvoltare a potențialului creator.
   Creativitatea este văzută din ce în ce mai mult ca o condiție a supradotării intelectuale sau
talentului, pentru că acei copii care sunt astfel, vor trebui si sa poată  "genera" ceva deosebit :
o idee sau un nou concept, un produs deosebit in orice domeniu etc., ori acest fapt presupune
o relație strânsă între creativitate si aptitudinile mintale superioare
A stimula pe cei creativi ( Neacsu,1993) pare a fi tot atât de important ca educația specială a
copiilor supradotați intelectual, dar din păcate mulți dintre cei creativi din clasele obișnuite,
sunt ignorați si plasați in ultima banca sau pentru a fi mai bine observați si disciplinați, în
prima bancă.

2. Variabilele studiate

– Definitia operationala a variabilelor (selectarea indicatorilor). Definiti clar variabilele!

1.Creativitatea
a.înăscută, creativ este cel care se caracterizează prin originalitate şi expresivitate, este
imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, invovativ
b. nivelul de cooperare – măsurabil cu Chestionarul de evaluare a nivelului de cooperare în
grup
2. Factorii inhibitori ai creativității în școală;
3. Factorii de stimulare a creativității în școală;

Cum măsurăm fiecare variabilă?

 Variabila “creativitate”o voi măsura cu ajutorul unui test Khatena-Torrance de creativitate
denumit Inventarul perceptiei creative care cuprinde 2 măsuri ale percepției creative :
Wokpay si SAM. Am folosit acest test împreuna cu proba de creativitate Brainstorming
pentru a afla dacă elevii sunt mai productivi din punct de vedere al creativităţii atunci când
lucrează individual sau în grup.
Oferirea de oportunități într-o varietate de setări pentru a identifica percepția de sine
inovatoare a indivizilor (Khatena și Torrance, 1998

Variabilele “inhibitoare” și “stimulatoare” le voi măsura cu ajutorul unui chestionar cu

întrebari inchise și deschise ce va cuprinde 20 de itemuri (10 itemuri pentru factori inhibatori
si 10 itemuri pentru factorii stimulatori.).

Creația este strâns legată cu însușirile personalității (caracterul, capacitățile, interesele), este
nivelul superior al cunoașterii si nu se poate produce fără acumularea prealabilă a
cunoștințelor.

3. Designul cercetarii
– Tipul de cercetare ales si detalii despre organizarea cercetarii

Designul de cercetare ales este unul descriptiv corelațional. Cercetarea va studia în paralel
atât creativitatea de care dispun elevii cât și stimularea și înhibarea acesteia în cadrul școlii.
La finalul proiectului vom concluziona rolul școlii in dezvoltarea creativității elevilor .

4. Ipotezele cercetarii / Intrebarile de cercetare

Presupunem că ȘCOALA este un factor stimulator al comportamentului creativ

Ipoteze specifice
Presupunem că elevii sunt mai productivi din punct de vedere creativ atunci când lucrează în
grup decât atunci când lucrează individual.
5.Eșantionul (lotul de cercetare)
– Marimea lotului de cercetare (daca sunt 2-3 loturi de cercetare se va preciza marimea
fiecarui)
Cercetarea vizează demonstrarea influenței factorului școală în stimularea comportamentului
creativ la elev;
–   cercetarea a fost realizată pe un număr de 64 de elevi din ciclul primar
–   32 elevi de clasa a VII-a  si 32 elevi de clasa a VIII-a de la școala generală nr. 40
București
6.Procedura de culegere a datelor
– testele psihologice utilizate, alte instrumente – prezentarea lor: scale, factori, autori, etc.
Culegerea datelor se va face prin aplicarea de teste tuturor persoanelor aflate în esantion.
Testul Khatena-Torrance de creativitate denumit Inventarul perceptiei creative care cuprinde
2 măsuri ale percepției creative : Wokpay si SAM.
1. Testul Câte ceva despre mine - Something About Myself (SAM) care măsoară înclinațiile
artistice , inteligența, individualitatea, senzitivitatea, inițiativa și puterea interioară .
2. Testul Ce fel de persoană ești? - pentru peroane începând cu vârsta de 12 ani -  What
Kind of Person Are You? (WKOPAY), care măsoară imaginația, raportarea la autoritate ,
încrederea în sine, conștiința cu privire la ceilalți, curiozitatea.
Chestionarul de atitudini creative prezintă o scală de la 1-5 având ca variente de raspuns:
1. cu totul neadevărat;
2. neadevărat;
3. relativ adevărat;
4. adevărat;
5. cu totul adevărat.

Tabelul cu scorurile furnizează fiecărui elev un profil orientativ al scorului pe scară standard,
scor explicat în manualul de instrucțiuni KTCPI
Durata testului 20-40 de minute

Am ales să folosesc metoda Brainstromig pentru a determina productivitatea în cadrul

grupurilor de elevi, iar pentru a realiza acest lucru am emis o temă care urma să fie dezbătută
timp de 7 minute de către fiecare.

Chestionarul masurare a stimulării creativitatii în școală prezintă 10 itemuri, fiecare având

3 variante în care subiectul trebuie să încercuiască răspunsul care îl caracteriează.
Chestionarul masurare a înhibării creativității în școală prezintă 10 itemuri, fiecare având
3 variante în care subiectul trebuie să încercuiască răspunsul care îl caracteriează

Testele de inhibare și stimulare a creativității în cadrul școlii conțin 10 itemuri, fiecare item
având un anumit punctaj. Se calculează punctajul obtinut la cele 10 itemuri şi se face o
interpretare în funcţie de media obținută.
Culegerea datelor a fost efectuată în luna martie. Aplicarea testelor s-a efectuat la școla în
care învață elevii .

7.  Procedura de analiză a datelor

- tipurile de analiza statistica a datelor selectate, scopul analizelor
Analiza statistică a datelor se efectuează cu ajutorul metodei Pearson şi cu ajutorul
programului SPSS.

8. Relevanta cercetarii
  Cercetarea doreşte sa evidenţieze gradul de creativitate al elevilor cât și influenţa scolii în
dezvoltarea sau înhibarea creativității. A fi creativ înseamnă să te bazezi pe unele observaţii
empirice (mituri), reprezentânt o “gândire creativă evolutivă).    In  scopul maximizării
procesului de stimulare a potențialului creativ în școală e necesar să fie înțeleasă natura de
tip "puzzle" ( Baban,A,2001) a procesului creativ.
Cunoștințele cât și priceperile și deprinderile nu permit ca copilul să se dezvolte în mod
deplin din punct de vedere creativ. Iată de ce e necesar de a forma și de a dezvolta la
personalitate capacitățile creative.

  9.Limitele studiului

Varsta subiecţilor pe care se vor aplica testele va fi între 13-14 ani.

Studiul se efectuează pe elevi din mediul urban, având studii primare.

10.Rezultatele ESTIMATE ale cercetării și PROPUNEREA de interpretare a acestora

 Respondenții au fost clasificați ca fiind cu un nivel de creativitate "scăzut", "mediu" sau
"ridicat" .

Din cei 64 de subiecti se constată că 70% prezintă un grad ridicat de creativitate, 15% un
grad mediu și 15% un grad scăzut de creativitate.

 În grupele unde sunt create condiții psihologice optime centrate pe dezvoltarea

personalității armonioase, creativitatea copiilor se dezvoltă mai intens.
 Capacitățile creative se formează la copii prin intermediul metodelor problematice de
instruire. Copiii rezolvând diferite sarcini cu caracter de problema își dezvolta așa
capacități creative ca: folosirea unor științe, priceperi si deprinderi in situații netipice,
nestandard, stabilirea unor noi funcții a obiectelor, găsirea unor noi cai de rezolvare a
exercițiilor, îmbinarea mijloacelor cunoscute în altele noi.
Am înţeles nevoia pe care o au aceşti copii de consiliere psihopedagogică, de cineva care
să îi antreneze în diferite exerciţi de dezvoltare a potenţialului lor creativ sau, de ce nu, de
dezvoltare a atenţiei, memoriei sau îmbunătăţirea mecanismelor de rezolvare a
problemelor.
Un lucru comun pe care l-am observat la toate clasele pe care le-am testat a fost
entuziasmul copiilor de a participa la astfel de exerciţii şi de a fi liberi să inventeze
diferite situaţii fără a fi criticaţi de nimeni.

 Elevii au răspuns foarte bine la exerciţiul de Brainstorming, au generat multe ideei, au

acceptat şi respectat regulile jocului, nu au râs unii de alţii, chiar şi atunci când unele
idei erau mai neobişnuite sau se repetau foarte mult.
 În clasele în care profesorul care îi supraveghea era mai încurajator, elevii au fost
mult mai destinşi şi şi-au dau frâu imaginaţiei. De exemplu, elevii din clasa a VII au
generat 43 de idei la exerciţiul de Brainstorming, au comunicat cu profesorul constant,
s-au inspirat din ideile oferite de colegii lor, spre deosebire de elevii din clasa a VIII-a
care au fost mult mai rezervaţi, iar profesorul supraveghetor le atragea constant
atenţia asupra faptului că vorbeau neîntrebaţi sau nu aveau un comportament
corespunzător după standardele lui, generând doar 21 de idei.
 Un alt lucru pe care l-am observat a fost încercarea eleviilor de a copia de la colegii
lor în momentul în care le-am cerut să completeze chestionarele de creativitate. Chiar
dacă le-am explicat în momentul în care le-am facut instruirea că nu există răspunsuri
corecte sau greşite şi că urmăresc părerile lor individuale, totuşi ei se confruntau cu o
teamă de eşec, probabil învăţată din pricina aşteptărilor foarte mari pe care părinţii şi
profesorii le au de la ei.

Stimularea creativităţii elevilor

    O prima problemă este depistarea elevilor cu potenţialităţi creative superioare. Ea se
poate realiza prin folosirea unor teste speciale, prea puţin cunoscute la noi în ţară. Mai
bine însă, îi putem descoperii în procesul de învăţământ, mai ales dacă utilizăm
metode active. Elevii dotaţi ies în evidenţă prin compuneri ori soluţionări de probleme
neobişnuite, sau prin întrebările neaşteptate pe care le pun.
Însă, ţinând cont ca fiecare copil are posibilităţi creative, profesorul trebuie sa  aibă în vedere
stimularea creativităţii tuturor.
                 Cel mai important, în acest scop, pare a fi climatul instaurat de către profesor.
Trebuie să se renunţe la stilul autoritar şi sa realizăm cu elevii relaţii democrate,
 permisive, prieteneşti. Ei nu trebuie sa se teamă de profesor, ci numai sa-l
respecte, datorită prestigiului dobândit. şcolarii să-şi poată manifesta în voie
curiozitatea, spontaneitatea.
Pentru a lupta împotriva blocajelor amintite, profesorul sa-si exprime in mod evident
preţuirea fanteziei, apreciind pozitiv ideile originale, chiar când nu sunt adecvate. Caracterul
personal, original al unei expuneri, al tratării unei probleme sa fie unul din criteriile notelor
mari.
                 Procesul de învăţământ poate fi caracterizat ca o învăţare creativă atunci când
elevii devin participanţi activi la lecţie, când se folosesc metode active cum
sunt  învăţarea prin descoperire, problematizarea, analiza de caz ş.a., situaţii in
care copiii pot avea iniţiativă,        pot pune întrebări, pot discuta şi propune
soluţii personale. În timpul lecţiei, şcolarii să pună profesorilor şi colegilor
întrebări, mai mult decât le adresează cel de la catedră. În faţa clasei sa apară
teme si situaţii ce stimulează fantezia si stârnesc curiozitate

Un aport important în dezvoltarea creativităţii este adus de didactica modernă care presupune
utilizarea unor metode experimentale în locul implantării rigide şi fixe la nivel mintal.
”Elevul ideal care asimilează în mod impecabil şi durabil şi care reţine cunoştinţe detaliate
este iremediabil pierdut deoarece cunoştinţele îi epuizează resursele de inventivitate, îi ocupă
celula nervoasă, îi întarzie asocierile noi, îl epuizează tocmai atunci când este adus în pragul
vârstei de creativitate.

Evaluarea, în accepţiunea sa tradiţională, de control şi de măsură a învăţării, a „terorizat

“generaţii de elevi, le-a înnăbuşit spontaneitatea şi creativitatea şi le-a încurajat
conformismul, singurul în măsură să garanteze conformarea la standarde şi baremuri. A avut
în mod evident efecte nefaste asupra creativităţii. Pentru a stimula învăţarea creativă,
evaluarea trebuie nuanţată, trebuie să devină o resursă care să favorizeze dezvoltarea
instrumentelor intelectuale de autoevaluare, acesta fiind rolul evaluării formative. De
asemenea, metodele alternative de evaluare (portofoliul, proiectul etc.) solicită din partea
elevilor o activitate independentă de explorare, de articulare a informaţiilor, de construcţie
personalizată. Nu sunt de neglijat nici formele de evaluare neconvenţională, de exemplu prin
intermediul metaforei, analogiei sau dramatizării, care permit transgresarea cunoştinţelor şi
orientarea dinspre aparenţă către esenţa fenomenelor şi a relaţiilor dintre ele. Formarea şi
dezvoltarea capacităţilor de comunicare verbală se află în strânsă legătură cu formarea şi
dezvoltarea capacităţilor de creaţie.

Activitatea creatoare reprezintă într-o mare măsură multe abilităţi învăţate anterior. În
majoritatea cazurilor de intervenţie în vederea stimulării creativităţii, este evidentă
componenta imaginativă.

Aplicarea în practica şcolară a unui sistem informaţional integrat, subordonat unor scopuri
bine precizate şi operaţionalizate, „impune elaborarea unei tenologii didactice, care să vizeze
atât restructurarea cât şi reorganizarea modului de învăţare, a metodelor şi mijloacelor de
învăţare, cât şi a formelor de organizare adecvate învăţământului integrat.

Creativitatea înseamnă îndrăzneală, tot ceea ce este nou este incert şi neconformist. Pentru a
se putea avânta în necunoscut, copilul trebuie să dispună de acea libertate interioară, de acel
sentiment de siguranţă, provenite din lumea sa înconjurătoare.
Este de la sine de înţeles faptul că un profesor nu poate să transforme singur nişte elevi în
„genii creative” fără ca aceştia să nu îşi facă şi ei partea lor. Ca un elev să depună eforturi
pentru a avea rezultate bune la învăţătură el tebuie să fie puternic motivat, pentru început are
nevoie de a fi motivat din exterior, de părinţi, cu aprecieri verbale sau recompense, şi de
profesori cu note bune pentru efortul depus, nu neapărat pentru rezultatele obţinute, iar apoi
va apărea o dorinţă interioară spre perfecţionare, iar rezultatele sale se vor îmbunătăţi cu
siguranţă

Cu toţii avem nevoie de apreciere în ceea ce facem chiar şi atunci când nu reuşim să atingem
cele mai înalte standarde, pedepsele sau criticile pot de multe ori să ne provoace o stare de
nemulţumire puternică care să ducă la lipsă de interes şi la şi mai multe eşecuri. Ceea ce toţi
profesorii trebuie să înţeleagă este că efortul şi munca depusă trebuie întotdeauna
recompensată şi apreciată pentru că numai aşa un copil va avea continuitate în eforturile sale
şi va putea să îşi îndrepte energiile spre reuşită. Când accentul este pus pe persoană,
creativitatea este definită fie ca o caracteristică a persoanei (o performanţă originală şi de
valoare), fie ca o facultate sau capacitate de a inventa (în tehnică), de a descoperi (în ştiinţă),
sau de a crea (în artă şi literatură), cu alte cuvinte, de a realiza un produs nou .

Un proces creativ este determinat de o minte care asociază concepte deja existente. Te uiți la
un lucru şi îi poţi da un alt scop, o alta definiție, semnificație, interpretare. Este strâns legată
de lumea noastra deoarece fără creativitate nu putem vorbi de inovaţie şi fără inovaţie nu
putem vorbi de dezvoltare şi de evoluţia societăţii. Poate că o expresie mai bună ar fi
„profesorul de azi, elevul de mâine” pentru că până nu vom înţelege cât de mare este
impactul pe care şcoala îl are asupra unui individ, că dacă unei persoane i se interzice să se
exprime liber cât e copil nu va fi capabil să o facă nici când va fi un adult şi astfel nu va putea
să participe la dezvoltarea comunităţii. Neavând convingeri ferme şi un sistem propriu de
valori, copiii împrumută adesea de la adulţi. Deci, un învăţător creativ va putea avea elevi
creatori fără a depune un efort special şi foarte mare, iar rezultatele activităţii sale în sensul
educării elevilor în spiritul creativităţii, vor fi întotdeauna pe măsura aşteptării.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Cîmpean, E A, Psihopedagogia Creativităţii şi a excelenţei intelectuale. Tîrgu-Mureş,
Editura „Dimitrie Cantemir”, 2005, pg. 29, 39, 61
2. Ionescu, M., Radu, I. Didactica Modernă. Cluj Napoca, Editura Dacia, 2001, pg. 26
3.Lascău, I.N., Formarea Capacităţilor creative la elevii claselor primare din perspectiva
experienţială. Autoreferat al Tezei de doctorat în pedagogie. Chişinău, Institutul de Ştiinţe
Ale Educaţiei, 2009, pg. 14
4. Muntean A., Incursiuni in creatologie. Timişoara, Editura Augusta, 1994, pg. 117-119
5. Panţuru, S., Necşoi, D., Teoria şi Metodologia Instruirii. Braşov, Editura Universităţii
„Transilvania”, 2007, pg.15
6. Sălăvăstru, D., Psihologia Educaţiei. Iaşi, Editura Polirom, 2004, pg. 98-99
7. Popescu, G., Psihologia Creativităţii. Bucureşti, Editura Fundaţiei România de mâine, 2004,
pg. 29, 30 8. Roco, M., Creativitate şi Inteligenţă Emoţională. Iaşi, Editura Polirom, 2004, pg.
204-211
9.  Erika Landau, Psihologia creativităţii
10.Ana Stoica, Creativitatea elevilor
11. . Khatena, J., & Torrance, E. P. (1990). Manual for Khatena- Torrance “ Inventarul
Percepția creativă pentru copii, adolescenți și adulți.” Bensenville
Factori inhibatori ai creativitatii in scoala pe baza cărora s-a întocmit chestionarul.
1.Caracteristici ale elevilor:
 intoleranta fata de opiniile colegilor;
 perceptia de sine devalorizanta, surprinsa in afirmatii de genul " nu am facut niciodata
nimic deosebit";
 frica de ridicol;
 conformismul;
 tendinta de a interpreta orice structura ca fiind inchida;
2.Caracteristici ale cadrului didactic :
 anumite paternuri comportamentale, cum ar fi: sanctionarea indraznelii de a pune
intrebari incomode, accentul exagerat pus in clasa pe competitie sau cooperare, critica
prematura;
 utilizarea unor fraze de genul " asta nu e logic", " cine stie raspunsul corect", "poti s-o
dovedesti"( Selnow,1997);
 accentul pus pe reproducere, neaprecierea suficienta a originalitatii;
 Sistemul de invatamant :
 supraincarcarea scolara;
 manuale dense si organizate deductiv;
Principii de stimulare a creativitatii :
 Respectarea intrebarilor neuzuale.
 Respectarea imaginatiei si a ideilor inedite.
 Sublinierea valorii ideilor pe care le emit elevii.