EDUCATIA ESTETICA

Definirea educatiei estetice

Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii
umane, proiectata si realizata prin receptarea, evaluarea si crearea frumosului existent in
natura, societate, arta.
Definirea educatiei estetice ridica doua dificultati majore, de ordin metodologic si
de ordin practic.
Prima dificultate provine din actul determinarii valorilor estetice, care este
influentat de subiectivitatea "receptorilor" dar si a "creatorilor" de frumos. Ea poate fi
depasita prin raportarea la "categoriile estetice" stabilizate la nivelul "teoriei generale a
frumosului", care ofera "criteriile obiective" de evalure confirmate la scara sociala
( Croce, enedetto, ! "egel, #.$.%., &.
' doua dificultate provine din conceptia clasica, traditionalista, despre educatia
estetica, redusa la nivelul educatiei artistice. Ea poate fi depasita prin intelegerea
educatiei artistice ca model de educatie estetica exemplar prin capacitatile sale specifice
de modelare a sensibilitatii, a rationalitatii si a creativitatii umane prin intermediul
frumosului, aplicabile insa si in alte domenii ale realitatii.
Ca dimensiune generala a educatiei, educatia estetica vizeaza formarea-
dezvoltarea personalitatii umane prin cultivarea frumosului existent la nivelul artei
(autenticitate absoluta&, dar si la nivelul societatii (organizare sociala, relatii interumane,
comportament uman, "design industrial", "design a( te)nologiei informatizate& si al
naturii (armonie, ec)ilibru, calm, seninatate, justitie, proportionalitate, "totalitate"& -
*alea, +i)ail, , .&.
Educatia estetica urmareste proiectarea si realizarea activitatii de formare-dezvoltare a
personalitatii umane prin promovarea frumosului artistic, social si natural in
functie de urmatoarele categorii valorice specifice, a& ideal estetic, exprima modelul de
frumos spre care tinde, in general, comunitatea umana! b& simtul estetic, exprima
capacitatea omului de a percepe, de a reprezenta si de a trai frumosul! c& gustul estetic,
exprima capacitatea omului de a explica, a intelege si de a iubi frumosul! d& spiritul de
creatie estetica, exprima capacitatea omului de a crea frumosul, la nivelul artei, societatii,
naturii.
Procesarea pedagogica a acestor categorii permite delimitarea functiilor care
determina obiectivele generale si specifice ale educatiei estetice,
- receptarea frumosului din arta, societate, natura, prin mijloace senzoriale (perceptia
estetica&, rationale (cunoasterea estetica&, afective (sentimentele estetice&, motivationale
(interesele estetice&, integrate la nivelul gustului estetic!
- evaluarea frumosului din arta, societate, natura, prin formarea atitudinilor estetice si a
capacitatii de decizie estetica ("discernamant estetic"&, rezultat al integrarii gustului
estetic la nivelul structurii aptitudinale si atitudinale a personalitatii umane!
- crearea frumosului in arta, societate, natura, la nivel de proces-produs-trasatura generala
a personalitatii umane, cu semnificatie individuala, particulara, sociala.
Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin
intermediul valorilor frumosului din arta, societate, natura, receptat, evaluat si cultivat la
nivelul sensibilitatii, al rationalitatii si al creativitatii umane.
Principiile educatiei estetice indica regularitatea normativa a actiunii de
receptare, evaluare si creare a frumosului artistic, social, natural. Ele orienteaza circuitele
reusitei formative, care concentreaza experienta pozitiva acumulata in domeniu, reflectata
la nivelul unor teze generale cu valoare teoretica si practica,
'& Principiul desc)iderii educatiei estetice spre toate sursele si resursele de
frumos existente in arta, societate, natura, care vizeaza perfectionarea continua a
activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in termeni de produs estetic.
& Principiul interdependentei dintre receptarea estetica, evaluarea estetica si
creatia estetica, realizabila la nivelul artei, societatii si al naturii care vizeaza
perfectionarea continua a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in
termeni de proces estetic.
C& Principiul intelegerii unitare si contextuale a raporturilor existente intre
continutul si forma "obiectelor" estetice din arta, societate, natura care vizeaza forma-rea-
dezvoltarea personalitatii umane in termenii unor trasaturi aptitudinale si atitudinale
generale, valorificabile permanent in concordanta cu toate celelalte dimensiuni ale
educatiei.
D& Principiul modelarii estetice a personalitatii umane vizeaza perfectionarea
activitatii de formare-dezvoltare in sensul integrarii valorilor superioare ale creativitatii
inovatoare si emergente integrate deplin la nivel atitudinal. in plan afectiv, motivational si
caracterial.
-biectivele educatiei estetice pot fi prezentate in cadrul unui model pedagogic
centrat pe continuitatea general-particular, exprimata la nivel informativ-fonnativ,
'& -biectivele generale ale educatiei estetice, a& formarea atitudinii estetice prin
receptarea, evaluarea si practicarea valorilor estetice! b& dezvoltarea aptitudinii estetice si
integrarea ei in toate tipurile de activitati umane (arta. stiinta, te)nologie, pedagogie etc&.
& -biectivele specifice ale educatiei estetice particularizeaza elementele structurale
ale atitudinii si ale aptitudinii estetice prin, a& cultivarea gustului estetic, bazat pe
integrarea perceptiei estetice, gandirii estetice, sensibilitatii estetice, motivatiei estetice,
b& cultivarea capacitatii de (auto&evaluare estetica, bazata pe integrarea gustu-
lai estetic la nivelul atitudinilor estetice! c& cultivarea capacitatii de integrare a atitudinii
estetice la nivelul structurii caracteriale a personalitatii, premisa a deciziei estetice
("discernamant estetic"&! .& cultivarea aptitudinii estetice la nivel de, aptitudine creatoare
generala realizata in activitatea de invatare, in plan stiintific si te)nologic -aptitudine
creatoare artistica, realizata in domenii specifice (aptitudine literara, aptitudine muzicala,
aptitudine plastica etc.& - aptitudine creatoare sportiva, realizata in domenii specifice
(corespunzator diferitelor discipline si programe sportive&.
-biectivele specifice ale educatiei estetice pot fi prezentate si din perspectiva
finalitatilor psi)ologice angajate progresiv intr-o "alternativa posibila ca forma si
continut" ( /eacsu, loan, , .-&, a& dezvoltarea receptivitatii estetice, educarea sensibilitatii
estetice! educarea gandirii estetice! educarea gustului estetic! educarea conduitei estetice!
b& dezvoltarea motivatiei estetice, educarea intereselor estetice! educarea stilului de viata
estetic! educarea competentelor estetice pentru atingerea unui ideal estetic
interdisciplinar! c& dezvoltarea creativitatii estetice, cultivarea aptitudinilor creative,
generale si specifice! cultivarea atitudinilor creative, desc)ise (auto&perfectionarii.
Continutul si metodologia educatiei estetice solicita o abordare sistemica a activitatii 't
formar e-dezvoltare a personalitatii, modelata dmtr-o perspectiva psi)ologica si sociala ( ,
+ircea, &.
Continutul educatiei estetice reflecta functionalitatea pedagogica a obiectivelor
generale si specifice ale activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul
valorilor "frumosului" existente la nivelul, artei (literatura, muzica, pictura, sculptura,
ar)itectura, teatru, cinema&! societatii (organizarea unor structuri sociale! relatii,
comportamente interumane! "design industrial"! "design" specific te)nologiei
informatizate etc&! naturii (exemplul formelor de relief, armoniei si ec)ilibrului unor
fenomene naturale! spectacolul estetic al unor fenomene naturale etc&.
+etodologia educatiei estetice valorifica (re&sursele existente in mediul scolar si
extrascolar, prin, a& discipline scolare care contribuie. in mod indirect, la realizarea
obiectivelor educatiei estetice prin ordinea si regularitatea definitorie pentru continutul
lor (matematica, fizica, biologie, c)imie, informatica etc&! b& discipline scolare care
contribuie, in mod direct, la realizarea obiectivelor educatiei estetice prin specificul
continutului lor ! literatura, filosofie, stiinte socio-umane, educatie estetica, educatie
te)nologica! c& activitati de educatie nonformala, extradidactice si extrascolare, cu
continut prioritar estetic, cercuri si cluburi artistice si sportive! serbari, concursuri,
excursii scolare tematice! vizionari de spectacole, expozitii, filme etc. ( 0aideanu,
#eorge, &.
+etodologia educatiei estetice, operabila in conditiile societatii contemporane,
trebuie raportata si la numeroasele influente informale provenite din campul psi)osocial
al mediului inconjurator, strada, cartierul, familia, grupul de prieteni, locul de munca!
mass.media, in general, sistemele de televiziune prin cablu. in mod special.
'ceste influente, multiplicate de progresul te)nologic al mass-mediei, intretin un risc
apreciabil la nivelul formarii-dezvoltarii personalitatii. instrainarea sau falsificarea
valorilor prin perpetuarea unor fenomene de "1its)", produse de economia de consum
care poate altera orice forma de arta si de sensibilitate estetica.
+etodologia educatiei estetice responsabilizeaza astfel mijloacele institutionale ale
instruirii formale si nonformaie, centrandu-le asupra acelor elemente caracteristice
frumosului din arta, societate, natura care asigura stabilitatea si (auto&perfectionarea
capacitatilor generale si specifice de receptivitate-evaluare-creatie estetica. - Continutul
educatiei, Dimensiunile educatiei
'rta
'rta este principala modalitate prin care se 2nf3ptuie4te rela5ia estetic3 dintre om 4i
realitate ,const6nd 2ntr-o sesizare a generalului 2n particular ,un mijloc de a reflecta
realitatea 2n plin3 dezvoltare. 'rta exprim3 2ntotdeauna ceva, poart3 un mesaj,
comunic6nd sentimentele 4i ideile creatorului pe care ,,beneficiarul,7 de art3 le recepteaz3
4i le asimileaz3 2ntr-un mod propriu.
8n studii consacrate educa5iei estetice se eviden5iaz3 c3 arta aduce o contribu5ie
important3 la formarea 4i dezvoltarea receptivit35ii generale. 'ceast3 capacitate a
psi)icului uman, sensibilitatea fa53 de ceea ce se petrece 2n lumea exterioar3, ca 4i 2n cea
interioar3-spiritual3, de a sesiza, de a re5ine 4i de a reda creator multiple aspecte ale
realit35ii, constituie o premis3 si, totodat3 un rezultat al demersului educa5ional.
Educa5ia estetic3 asigur3 condi5ii propice pentru stimularea 4i promovarea
creativit35ii 2n toate domeniile de activitate, inclusiv 2n activit35ile de 2nv35are.
Educa5ia estetic3, prin literatur3 4i celelalte discipline poate s3-i 2ndeplineasc3
elevului imaginea despre lumea 2nconjur3toare, s3 i-o redea mai concret, s3-l ajute s-o
p3trund3 mai ad6nc. Prin aceasta 2l ajut3 s3 2n5eleag3, s3 simt3 aspectele realit35ii studiate
la diferite obiecte de 2nv353m6nt 4i din ung)iul de vedere artistic.
+area for53 educativ3 a artei se explic3 prin aceea c3 ea ne ofer3 nu numai o
cunoa4tere plastic3 (prin imagini concrete& ci 4i emotiv3 (afectiv3&. ' 2n5elege o oper3 de
art3 2nseamn3 , 2nainte de toate ,a o ,,sim5i99, a o tr3i 4i abia pe aceast3 baz3 a cugeta
asupra ei. 'rta posed3 multiple valen5e educative 4i cognitive, deoarece se adreseaz3 nu
numai afectivit35ii 4i imagina5iei, ci 4i g6ndirii 4i voin5ei. Ea ne d3 ,,o c)eie7 pentru a
2n5elege multiplele forme ale vie5ii. 8n acest sens 2n5elegem 2ntrep3trunderea obiectivelor
educa5iei estetice cu obiectivele celorlalte laturi ale educa5iei.
:mplicat3 2n 2ntregul proces de formare 4i autoformare a personalit35ii,
educa5ia estetic3 urm3re4te, 2n esen53,
- dezvoltarea capacit35ii de percepere 4i 2n5elegere corect3 a frumosului
din realitate!
- formarea con4tiin5ei estetice , a gustului 4i sim5ului estetic!
- formarea necesit35ii 4i a posibilit35ii de a participa la crearea frumosului
2n art3 4i 2n via53!
Deci, educa5ia estetic3 urm3re4te preg3tirea copilului pentru actul de
valorizare ; recuperare -asimilare 4i cel de creare a valorilor estetice
Educaia estetic are o sfer3 mai larg3, se refer3 la toate cele trei valori estetice
ale naturii, ale societ35ii, ale artei viz6nd educa5ia pentru frumos, prin frumosul din
natur3, din societate, din art3.
<arcinile educa5iei estetice
<arcinile educatiei estetice sunt,
a&%ormarea atitudinii estetice a 4colarului mic fa53 de valorile estetice
ale
naturii, societ35ii, artei!
b&Dezvoltarea aptitudinilor creatoare 2n diferite domenii ale artei!
a&Principalele componente ale atitudinii estetice sunt, gustul estetic,
judecata estetic3, idealul estetic, sentimentele 4i convingerile estetice. 8ntre aceste
componente exist3 rela5ii de interdependen53.
b&Creativitatea este un obiectiv fundamental al 2ntregului proces
educa5ional din 4coal3, fiind nu numai posibil dar 4i necesar 2n toate domeniile.
Creativitatea este condi5ia de baz3 a artei, a atitudinii estetice 4i , 2n consecin53 o finalitate
major3 a educa5iei estetice
'rta este, prin excelen53, crea5ie. 8n cadrul educa5ie estetice, depist6nd 4i dezvolt6nd
aptitudinile artistice ale copiilor, se dezvolt3 4i alte aptitudini,practice, te)nice,
comportamentale, etc. Cu rare excep5ii, to5i copiii 2ndruma5i cu grij3 sunt capabili s3
deseneze, s3 c6nte, s3 recite o poezie. Exist3, desigur, mari deosebiri 2n ceea ce prive4te
gradul 4i nivelul la care se poate ridica un copil.
-bliga5ia dasc3lilor este nu numai de a descoperi din timp posibilit35ile
copiilor dota5i, dar 4i aceea de a cunoa4te disponibilit35ile celorlal5i. 'ceasta pentru a
proceda diferen5iat, pentru a scoate la iveal3 4i a dezvolta aptitudinile artistice 2n vederea
form3rii viitorilor creatori 2n domeniul artelor.
8n procesul de 2nv353m6nt educa5ia estetic3 se poate realiza prin diferite
modalit35i, prin literatur3 ,prin muzic3, prin artele plastice, etc.
EDUCATIA ESTETICA-in relatie cu celelalte educatii
Educa5ia estetic3 interfereaz3 cu educaia intelectual 2n dezvoltarea
senzorial3, a spiritului de observa5ie, 2n cultivarea imagina5iei creatoare, a suple5ei
g6ndirii, a inventivit35ii 4i originalit35ii 2n cunoa4terea propriilor tr3iri emotive 4i a celor
din jur, 2n declan4area unei motiva5ii superioare.
:nterac5iunea dintre procesul educa5iei estetice 4i cel al educaiei morale
este de asemenea complex. Educa5ia estetic3 poate avea o puternic3 influen53 asupra
tr3s3turilor morale, prin tr3irile afective 2n fa5a operelor artistice, prin observarea a tot ce
este corect 4i frumos 2n comportarea 4i activitatea celor din jur.
Educaia fizic este impregnat3 4i ea de obiectivele 4i mijloacele
educa5iei estetice. #imnastica, jocurile sportive, 2nsu4irile regulilor de igien3 4i alte
componente ale educa5iei fizice implic3, 2n mod necesar, variate elemente din domeniul
educa5iei estetice.
Deci, educa5ia estetic3 este implicat3 ad6nc 2n celelalte laturi ale
educa5iei, adesea integr6ndu-le. .ocul, produs al imagina5iei creatoare, este, prin
finalitatea 4i formele lui de manifestare, unul din aspectele cu o mare 2nc3rc3tur3 estetic3
din comportarea uman3 4i unul din mijloacele educative cele mai adecvate pe treptele
incipiente ale 2nv353m6ntului.