.

PUNCTUL PLASTIC Se stie ca linia, punctul, forma si culoarea nu sunt numai

simple elemente ale limbajului plastic ci reprezinta invelisul material al gandirii artistice a

copiilor.

Linia, punctul, forma si culoarea reprezinta elementele unui limbaj metaforic, induc asociatii,

provoaca ecouri si atitudini estetice. Forta expresiei unui semn plastic depinde de relatiile

acestuia cu alte elemente din cadrul compozitiei plastice. Aceste relatii dintre semnele plastice

prin limbajul lor specific definesc expresia compozitiei. Familiarizarea treptata a copiilor cu

unele elemente de limbaj plastic este principalul mijloc de formare a viitoarei lor culturi artistice,

si prin aceasta , de realizare a educatiei lor estetice.

Punctul , cel mai simplu element de limbaj plastic ,alaturi de linie si forma au

fost ,la inceputul manifestarii plastice multimilenare a omului ,cele mai simple si

directe mijloace de comunicare vizuala ,imaginile pictate sau cioplite ale preistoriei

fiind rezultatul spiritual al adaptarii omului la conditiile naturale.   

In pictura,punctul rezultat din simplul contact al unui instrument cu suportul devine material cu o

anumita marime.

Notiunea de "punct"poate capata multiple intelesuri datorita diversitatii domeniilor in care el este

utilizal

Efectul de spatialitate al punctului l-am marit prin aplicarea contrastului cald-rece.Pentru a

sugera acest efect am asociat marimile mici cu cromatica rece si cele mari si foarte mari cu cea

calda.Sugerarea efectului greu-usor al punctului prin culoare am facut-o prin plasarea culorilor

deschise(usoare) sus si a celor inchise(grele) jos.

Metode de obtinere a diferitelor puncte:

Figurile percepute (obiectele), ca fiind in miscare, in cadrul unui fond imobil sunt de fapt forte

ale caror miscari se interactioneaza impulsionand cadrul (fondul) lor.

Am organizat mai multe exercitii cu elevii din clasele I-a si a II-a pentru a le dezvolta atat

calitatile motrice cat si supletea articulatiilor mainilor. De exemplu, exercitiile se pot face pe

grupe, fiecare grupa avand un obiectiv bine definit. Primele exercitii (in ansamblul gestual care

are scopul de a obtine imaginea punctului) vor fi legate de actiunea de lovire. De pilda: lovirea

ritmica a unei placute moi (de lut sau plastilina) cu pumnul de cateva ori si apoi cu degetul

aratator. In continuare, lovirea ritmica cu pumnul si apoi cu degetul arătator a unei suprafete

textile care nu pastreaza urmele. Aceeasi lovire se repeta pe suprafete tari (lemn, ciment). Apoi

aceleasi loviri se fac pe o hartie cu pumnul si apoi cu degetul inmuiat in culoare. Aceste exercitii

se pot repeta la diferite intervale obtinandu-se imagini ale punctului diferit grupate sau asezate in

siruri pe directii cat mai variate. Ele pot fii insotite de unele elemente componente ca: melodii

zgomote cu miscare ritmica mai mult sau mai putin accelerata, sunete diferite etc.

In activitatea mea am pornit,la clasele mici de la exercitii -joc de aplicare de puncte de diverse

marimi,forme,culori,apoi am trecut la realizarea unor desene in cald-rece (Cer instelat,Cartierul

-noaptea) ,am abordat termenii de aerat,aglomerat,grupat si dispersat realizand desene ,fie in

culori calde ,fie in culori reci(Flori de camp,Lanul de grau)

Linia ca element plastic:

linie de orizont ;

subtiri - groase;

continue - intrerupte;

Ca sens,ca directie, liniile pot fi:

curbe ;

frante ;
drepte ;

Atat liniile frante cat si cele curbe pot fi deschise sau inchise. In functie de pozitia lor pe suport,
distingem linii:

 orizontale
 verticale
     oblice

Expresivitati si semnificatii :

In functie de forma, de sens sau de pozitie, liniile pot avea semnificatii si expresivitati diferite:

linia subtire - gingasie, feminitate, lumina ;

linia groasa - forta, vigoare, munca ;

linia continua - siguranta, precizie, fermitate ;

linia intrerupta - indecizie, cautare, nesiguranta ;

linia dreapta - rigoare, logica, ratiune ;

linia franta - asprime, vitalitate ;

linia curba - emotivitate, sensibilitate, delicatete

linia orizontala - calm, repaus ;

linia verticala - aspiratie, inaltare ;

linia oblica - echilibru instabil, dezorientare;

Expresivitatile si semnificatiile liniilor depind si de modul in care sunt grupate :

linii orizontale - stabilitate, liniste ;

linii curbe, usor ondulate - gratie, miscare lina ;

linii curbe in spirale, pe directii contrare - viteza, framantare ;

linii de aceeasi grosime - simplitate ;

linii de grosimi diferite - complexitate ;

linii paralele (orizontale, verticale, oblice) - ordine, armonie;

Toate aceste expresivitati si semnificatii rezulta atunci cand liniile respective sunt dominante
intr-o compozitie.
Rolul liniei in compozitia pastica si decorativa

Linia poate fi intalnita ca linie - ornament al formelor materiale create de natura(fluturi, zebre,
tigri) sau a formelor create de om (vase din ceramica, tesaturi si imprimeuri textile, obiecte de uz
casnic din lemn etc.), precum si ca linie-obiect (ramurile pomilor, liniile de cale ferata, firele
electrice, ulucile de la gard etc).

Ca element de costructie, linia poate sugera forma, volumul si chiar culoarea. Cel

mai des liniile sunt folosite in ansamblu si nu ca element singular. In aceste situatii,
linia se prezinta sub forma unor multimi de linii paralele ca rezultat al tehnicii de
lucru folosite.

Intre linii se pot stabilii diferite relatii: mare - mic , aproape - departe, greu - usor etc.

Dupa modul de organizare a liniilor se pot crea impresiile de ordonat -

dezordonat, static - dinamic

In compozitiile decorative, liniile pot uni, separa sau sustine doua elemente decorative, iar prin
modul in care se grupeaza pot crea diverse armonii liniare.

De asemenea, liniile pot fi folosite in diferite procedee specifice compozitiei decorative :

repetitia, alternanta, simetria, asimetria etc.

Linia a fost folosita cu mult succes in gravura sub forma de hasuri, de catre Abrecht Durer, in
litografie de catre Honore Daumier, iar in desen si pictura de catre Vincent van Gogh, Henri
Matisse, Pablo Picasso, Theodor Pallady s.a. In concluzie, linia este un mijloc de materializare a
simturilor si conceptelor intelectuale ale elevilor. Ea este si mijloc de comunicare a afectivitatii si
inteligentei omului.

Linia, in diferitele ei ipostaze si de diferitele tipuri, poate fi dreapta, unghiulara, curbata. Ea

poate fi element de sine statator sau linie de contur a unor forme. Poate sa exprime miscare,
energie, spatialitate, sa prezinte forme, sa exprime dispozitii etc. Linia poate fi redata in diferite
tehnici si procedee de lucru, acestea ducand la noi expresivitati plastice care poarta amprenta
temperamentului fiecarui elev. Aceasta are potentialitatea de a sugera prin valoarea si miscarea ei
ideea de forma, de spatiu si chiar de culoare. Un ansamblu de linii poate sa exprime o viziune cu
un anumit continut de idei. Linia ca agent de expresie plastica poate fi discursiva, intrerupta,
radiala etc., diversificandu-se in functie de capacitatea de creatie a fiecarui elev.

Trecerea de le o linie greoaie inexpresiva catre o linie expresiva este indiciul unei transformari
calitative in gandirea copiilor. Aceasta se realizeaza treptat pe baza diferitelor exercitii-joc si pe
baza cercetarii unei lucrari de arta plastica. Linia in diferite ipostaze expresive poate fi redata in
diferite modalitati, fie discursiva cu rol principal in spatiul plastic, fie in ansambluri liniare,
folosindu-se monocromia, policromia, contrastele alb-negru etc

La clasa I am pornit ,in predarea acestei teme ,de la versurile:

e cerul in zare,

Cu galbene stele ma joc

in sens fizic, obiectiv-culoarea este proprietate naturala, in doua

variante:

culoare-lumina, componenta sau element structural al luminii solare, raza de o

anumita lungime de unda, emisa monocromatic direct din soare sau de alta sursa
prin fenomenul numit dispersia luminii sau reflectata prin fenomenul numit
absorbtie-reflexie.

culoare-substanta, materie naturala, substanta de o anumita calitate

cromatica(pigment natural) prezenta si la suprafata obiectului, dar si ca rezultat al
ambitiei omului de a descoperii sau de a produce echivalente substantiale ale
culorilor-lumina (pigment de sinteza chimica)

2.in sens psiho - fiziologic culoarea este raport sau perceptie conditionata simultan
de mai multi factori, intre care - si cel mai important lumina.

deci, "variabila de lumina", sursa si calitatea ei (naturala, artificiala), predominant

calda/rece;
momentul optim (teoretic): la pranz in miezul verii -> intensitatea maxima a
emisiei si luminozitatea atmosferei/ luminiscenta ambiantei: cand galbenul este
situat la aproximativ mijlocul benzii spectrale vizibile;

suprafata obiectului calitatea acestuia (mata, lucioasa, rugoasa etc.);

acuitatea vizuala(sanatatea ochiului; boli: acromatism, discromatism, daltonism

etc.);

distanta(+luminozitatea atmosferei+acuitate); de aici : culoare proprie ->culoare -

impresie, ton local

3. In sens gramatical - element de limbaj cu diverse roluri: creeaza spatiu = rol

constructiv de spatiu vizual cu doua dimensiuni (spatiu decorativ) sau cu trei
dimensiuni(a treia dimensiune = sugerata), deci spatiul pictural, plastic;

- verde galbui

- albastru violet

pigmentare, tricromia pigmentara: - rosu magenta (un rosu purpuriu)

- galben primar

- albastru verzui

- culori secundare(binare):

spectrale: - galben(din rosu vermillon + albastru violaceu) = " jaune "

- violet magenta (din rosu vermillon + albastru violaceu) = "pourpre"

- albastru verzui (din verde galbui + albastru violaceu) = "bleu cyan"

pigmentare: - ranj (R+G) sau "rouge (pourpre + jaune)"

- verde(A+G) sau "vert(jaune+bleu cyan)"

- violet(R+A) sau "bleu fonce bleu cyan+pourpre"

- culori calde si reci:

argumente: - influenteaza pulsul(cu 2-3 subdiviziuni in plus sau in minus fata de

"normalul momentului")

- experiente: - grajdurile vopsite in rosu si in albastru si caii de curse

- cusca rosie a pisicii

- grabirea formarii calusului cu ipsos rosu

- insomnii in dormitoare cu pereti in nuante calde

- senzatie de frig in baia albastra sau verde

culori semene: vecine in spectru, inrudite natural(ex.: rosu si orange sau rosu si
violet etc.) sau prin analogie (actiune de apropriere a contrariilor), ex.: rosu racit
usor cu albastru sau cu violet si albastru incalzit usor ci violet sau cu rosu.

culori complementare(perechi principale):

culori lumina complementare: - galben si albastru violaceu("bleu fonce")

- albastru verzui ultramarin ("bleu cyan") si oranj(rosu vermillon, "rouge")

- rosu purpuriu("pourpre") si verde

culori pigment complementare: - albastru violaceu si galben

- oranj si albastru verzui

- verde si rosu purpuriu("pourpre")

Tricromia, structura duala a retinei si legea complementaritatii

Intregul lumini(spectrul cromatic) se poate reduce la cele trei culori de baza

(=tricromia).

Aceste ( doua calde, rosu si galbenul si una rece, albastru) se regasesc in fiecare
din cele trei perechi de complementare principale: ex.: R si V (V rezultat din
G+A), A si O (O rezultat din R+G), G si W (W rezultat din A+R).

De-a lungul mileniilor experienta cromatica a speciei umane s-a specializat retinian
prin prezenta simultana, dar inegala, a celor doua grupe termodinamice; de aici
structura duala, a retinei, conurile si bastonasele exercitandu-se echilibrat, deci
asimetric, la unde colorate predominant calde si, simultan, la reci.

Altfel spus fiecare culoare isi cere alaturi complementara proiectand-o prin ceea ce numim
inductie reciproca, dinspre retina chiar si cand aceasta exista, rezulta legea complementaritatii.

Calitatea si caracterul culorii; amestecuri

Culorile-substanta pot fi clasificate si dupa alte criterii, dupa calitatea si caracterul lor (rezulta
doua trasaturi, una modificabila, si alta relativ stabila).

- calitatea culorilor: trasatura distinctiva, precizata printr-o denumire generica (ex,. albastra),
insotita de un atribut de precizare: fie a locului de utilizare - afirmare (albastru de Voronet) fie a
nuantei de producere (albastru ceruleum), fie a sursei fizice sau fizico-chimice de obtinere
(albastru de mangan).

Dupa calitate culorile sunt pure-rupte(in mod natural sau prin amestec de
complementare).

- caracterul culorilor: trasatura relativ stabila, "mostenita" prin origine sau

dobandita.
Dupa caracterul lor, culorile sunt: calde - reci sau racite - incalzite prin
juxtapunere, prin amestec fizic de analogie sau prin suprapunere principale -
secundare, usoare - grele, inchise - deschise.

Amestecul este un proces de modificare a calitatii si caracterului culorii - lumina si a culorii -

substanta:

fie prin insumare: amestecul optic ca procedeu utilizat si in tehnica mozaicului, si ,

mai ales, in etapa poantilista a Impresonismului, procedeul amestecului prin
suprapunere de pelicule translucide etc.

fie prin scaderea lungimilor lor de unda emise sau reflectate monocromatic; ex.
toate tipurile de amestec fizic: prin ruperea tentei (grizare),prin nuantare, prin
ruperea tonului (degradare).

De asemenea si culorile au anumite semnificatii pentru oameni, si nu putini sunt

aceia care tin cont de semnificatia culorilor.

Ex: rosu: Efecte fiziologice:creste tensiunea arteriala, mareste tonusul muscular,

activeaza respiratia;

Efecte psihologice: irita, excita, nelinisteste usor, activeaza mintea, facilitaza asociatia de idei;

Indicatii terapeutice: anemie, astma, bronsita, depresie, dureri reumatismale, oboseala, migrena,
etc.

Contraindicatii: stari inflamatorii, tulburari emotionale;

Opusul rosului este verdele.

In vederea desprinderii semnificatiilor culorilor am pornit de la povestirile pe care

le-am alcatuit in vederea intelegerii modului de obtinere a culorilor binare:

-galben-stralucirea si lumina data de soare,dragostea pe care Soare-Galbior o

impartaseste cu maretie tuturor,amprastiind prosperitate;
-pretiozitate-bijuteriile si podoabele din aur;

-invidie-gelozie-am pornit de la explicarea unor alocutiuni ca :"galben de invidie,de gelozie";

-albastru-puritate,delicatete ca cerul azuriu care nu s-a suparat nici pe soarele ce i-a

luat o parte din imensitatea intinderilor sale,nici pe marea care l-a improscat cu
valurile ei inspumate;

-raceala-Craiasa Mare -Albastra era rece,dura cu supusiietc.

-verde-speranta,multumire si liniste,odihna,tinerete,in verdele fraged al primaverii;

-siguranta,refugiu-pentru a scapa de primejdie animalele si oamenii se adapostesc

in verdeata tufisurilor,in inima codrilor;

-rosu-inflacarare,lupta,agresivitate-cand Flacara Rosie a plecat sa nimiceasca pe

tradatorii Marii-Albastre;

-entuziasm,iubire-atunci cand Flacara Rosie s-a imprietenit cu Soare-Galbior;

-oranj-veselie,exuberanta,bucurie;

-dorinta de a invinge,caldura;

-violet-tristete,durere ,ingandurare,etc.
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÂNT CAHUL

GIMNAZIUL – GRĂDINIȚÎ ,, CONSTANTIN STERE” satul CHIRCANI

Comunicare:
,, Elementele de limbaj plastic
– la orele de educație plastică,
în învățământul primar”

Realizat: Goropceanu Tatiana

Anul de studii 2022 - 2023