ARGUMENT:

PENTRU

CA E ALTFEL
PENTRU CA E UNUL DIN
PRECURSORII
PUBLICITATII
PENTRU CA A IUBIT ARTA SI
A STIUT SA STAPANEASCA
DIVERSE TEHNICI

Henri de Toulouse-Lautrec

Motto:Cel mai important

lucru pe care-l nvm
vreodat este cum s iubim i
s primim dragostea altora"
zicea Toulouse Lautrec n
Moulin Rouge ....

Artistocratul

Henri de Toulouse-Lautrec s-a nascut

in 24 noiembrie 1864 in sudul
Frantei. Fiu si mostenitor al contelui
Alphonse-Charles de Toulouse, el a
fost ultimul in linia familiei
aristocratice veche de 1000 de ani.
Astazi casa familiei gazduieste
muzeul Henri de ToulouseLautrec.Ca si copil Henry a avut o
costitutie slaba si a fost adesea
bolnav. Incepand de la varsta de
zece ani el a inceput sa deseneze si
sa picteze. A luat lectii de pictura si
desen de la artistul Rene Princeteau.
La doisprezece ani Toulouse-Lautrec
si-a rupt piciorul drept iar la
paisprezece piciorul stang.Oasele nu
s-au vindecat corespunzator.La
maturitate a ajuns cu picioarele
anormal de scurte avand o inaltime
de doar 1,5m.Privat de o viata
normala acesta a trait doar pentru
arta sa.

Paris Montmartre
Tanarul Henri s-a stabilit in Paris in
anul 1882 unde a frecventat
studiouri de pictur conventional
unde i-a intalnit pe artistii Emil
Bernard si Vincent van der Gogh.
Mai apoi a fost atras de artisti ai
impresionismului ca de exemplu
Edgar Degas.
A predat mai apoi ore in studioul
sau.
In cartierul Montmarte ToulouseLautrec a avut o viata sociala
colorata frecventand
baruri,cabarete.A devenit parte
din comunitatea boema. Astfel in
timp ce se delecta in cluburi
acesta facea si schite urmatoarea
zi in atelierul sau transpunea
schitele in tablouri colorate sau
litografii.

Pasiunea pentru arta si

alcool

Toulouse Lautrec si-a expus

primele lucrari in cafenelele
si restaurantele din
Montmartre.Tablourile sale
au atras imediat atentia iar
el a putut beneficia de
primele comisioane in urma
vanzarii acestora. A urmat
expunerea in diferite
galerii.
In timp ce faima lui crestea
se ingropa in patima
alcoolului.Dar a reusit sa isi
pastreze pasiunea si darul
pentru pictura si litografie.

Litografiile sale
Litografiile sale au scos in
evidenta personalitatii franceze
ale Belle Epoque. Lautrec a
cunoscut personal cantareti
,dansatori precum :Yvette
Guilbert, May Belfort, Jane Avril
poetul Aristide Bruant. Multe din
aceste litografii au fost
comandate de catre acesti artisti
pentru a fi postere,afise teatrale
sau ilustratii pentru reviste.
Artisul a creat prima litografie in
anul 1891.A avut o implicare
puternica in procesul de
tiparire.Pentru cele mai cunoscute
litrografii precum : Le Divan
Japonais, el a pregatit mai multe
desene si schite.Poate fi presupus
faptul ca pregatirea unei placi de
litografiere a fost facuta de catre
un tipograf profesionist.

Procesul, numit litografie,

permitea reproducerea unui desen
realizat pe o piatra cu o substanta
grasa. Introdusa ntr-o solutie
acida, piatra retine doar cerneala
aplicata pe partile mbibate n
substanta grasa, iar desenul
apare prin aplicarea unei foi de
hrtie pe respectiva piatra.

JULES CHERET

Dimensiunile hartiei folosite

au variat foarte mult.Editii
mici au fost scoase in 50 sau
100 de copii de multe ori
avand diferite dimensiuni si a
folosit hartie japoneza. Editiile
mici sunt majoritatea
numerate si multe dintre ele
au fost semnate personal
Toulouse Lautrec.
Pentru editiile mari a fost
folosita hartie de poster.Nu
exista informatii exacte
asupra numarului acestora (se
presupun a fi intre 500 si
3000 de copii).Toate acestea
fiind avand initialele lui: HT .
A avut in total 351 de
litografii.

Toulouse Lautrec si arta

japoneza

Ca multi alti artisti ai secolului XIX

Loutrec a inceput sa colectioneze
arta Toulouse Lautrec, ca de altfel
majoritatea artistilor secolului XIX
a fost influentat de arta picturii
peisagistice japoneza.La fel ca si
viata exuberanta din cartierele
japoneze din perioada Edo ,viata
de noapte din Montmarte din Paris
a inspirit munca incredibilului
artist. Ca si marele artist Ukiyo
Utamaro acesta nu numai ca a
pictat viata din bordeluri fiind si
un oaspete frecvent al acestora.
Este aceeasi lume din care au
venit aceste postere,picturi ca si
un mediu de publicitate pentru
piese de teatru ori ceainarii noi
deschise respective baruri.
Ukiyo-e inseamna pictura,poza a
lumii plutitoare - uki (plutire) - yo
(lume) - e (pictura).

Jane Avril

Pe Jane Avril, dansatoarea

de la Moulin Rouge
portretizata si iubita de
Lautrec, am vazut-o (intr-o
fotografie, desigur) lipita de
podea, cu picioarele intinse
"sfoara". Si semeata, intr-un
picior, cu celalalt ridicat, cu
un soi de prefacuta pudoare.
Zambeste atatator.
Indecenta pentru acele
vremuri, desueta si nitel
caraghioasa pentru zilele
noastre, cu acele bucle si
volanase dansuitoare.
Ultimii ani din viata, Jane
Avril si i-a petrecut intr-un
azil

Sfarsitul amar

Dupa 1897 artistul si-a

petrecut timpul mai mult in
baruri decat in propriul studio.
In 1899 a avut o serioasa
depresie si a fost internat intro clinica timp de trei
luni,Incearca sa isi recupereze
sanatatea in timpul sederii in
statiunea de pe malul marii in
Normandia si de pe coasta
Atlanticului nu a putut sa
scape de abuzul de
alcool.Snatatea lui a fost
complet ruinata.Are un atac
de paralizie partiala si este
dus la castelul rezidenta al
mamei lui in 20 august.Cateva
zile mai tarziu in 9 septembrie
moare la varsta de 36 de ani.

Pentru fotograful Paul Sescau, ce avea studioul la adresa

"9, Place Pigalle", Lautrec a facut un afis in care se
remarca aparatul cu burduf si-o dama invesmantata in
rosu, ce pare ca vrea sa fuga mancand pamantul.
Cu Sescau, pictorul era vecin in Montmartre si bun prieten
de pahar; fotograful era renumit pentru ca, inainte sau
dupa ce le poza, isi seducea modelele in atelier.

"La Gitane de Richepin"

- printre ultimele
postere desenate de
Toulouse Lautrec. Nu e
cu dansatoare ce au
picioarele ridicate spre
vazduh, impleticite in
volane crete,
bulbucate, ci cu o
dama foarte imbracata,
ascutita la chipul ce i
se vede din profil.

Fotografie de Maurice Guibert

In atelier, pictandu-se pe
sine, apare prin urmare,
(intr-un fotomontaj) in dublu
exemplar. Un Lautrec micut,
barbos, cu palarie mare,
elegant dar fara haina (doar
cu vesta peste camasa
alba), cuminte cocotat pe
un scaun inalt, in fata
sevaletului. "Celalalt"
Lautrec, de langa el, are
aceleasi vesminte numai ca
nu tine in mana pensula,
nici n-ar avea de ce, din
moment ce intruchipeaza
modelul primului.

Maurice Guibert
Marunt, mustacios, cu o mutra de
nataflet, de petrecaret vesel ori
de zurbagiu de mahala. Fotografie
sepia. E insotit de o tanara mare
la trup, ce pare cuviincioasa; in
capul meu seamana cu o
lenjereasa sau cu o servitoare ce
diminetile aprindea focul in
bucatarie, framanta aluatul
pentru paine, in nori de faina si
aburii unui ceainic suierator.
Amandoi se uita atenti undeva in
strada. Nu stiu la ce, pentru ca
fotografia ii infatiseaza doar pe ei.
Maurice Guibert a mai fotografiat
ridicarea Turnului Eiffel, bucata cu
bucata.
Guibert a murit in 1913, nu stiu
cum si de ce. Poate pentru ca i se
terminasera zilele.

Folosindu-se de poza, Lautrec ia pictat aproape la fel.

Diferente: in fotografie, Guibert
are o tigara ce sta sa-i alunece
dintre buze, in tablou, nu. In
pictura, pe masa, sunt doua
pahare, o sticla de vin si-o
farfurie cu cutit, pe cand in
poza, nu. Desigur, Lautrec nici
nu si-a propus sa reproduca
fidel fotografia, ingrosand cu
pensula expresiile celor doi.
Mult verde si caramiziu. Parul
femeii se potriveste cu zidurile.
As putea spune ca atat in
fotografie, dar mai ales in
tablou, Guibert aduce mult cu
un personaj tipic de Caragiale.