Schite Lectii Sem I. CLS.V

SCHIŢĂ DE LECŢIE
An şcolar: 2022-2023
Profesor: Tataru Monica
Clasa a V-a săpt: 2
Subiectul: Care sunt materialele de lucru şi care sunt ramurile artelor plastice.
Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe.
Obiective operaţionale:
1.Să cunoască ramurile artelor plastice.
2.Să cunoască obiectul de studiu şi genurile artei.
3.Să cunoască ce tip de materiale au nevoie.
4. Să cunoască începuturile artelor plastice.
Strategia didactică:
- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea
- resurse materiale: manualul.
Scenariul activităţii:
1. Momentul organizatoric-verificarea cunoştinţelor.
2. Elevii răspund la întrebări din ce au făcut anul precedent.
3. Se face o mini evaluare iniţială.
4. Dobândirea noilor cunoştinţe.
Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Arta este o disciplină greu de definit dar se ştie că din totdeauna a căutat să exprime frumosul şi regulile sale.
Primele picturi au apărut în urmă cu peste 30000 de ani pe pereţii peşterilor, se numesc picturi rupestre.
Ramuri artelor plastice:

- pictura, sculptura, arhitectura, grafica, arta monumentală şi artele decorative.
Genuri şi specii:
- peisajul: marin, buconic, citadin, din natură;
- portretul: bust, cu mâini, întreg;
- natură statică sau natură moartă care înfăţişează obiecte din mediul casnic;
- compoziţia: istorică, religioasă, mitologică, fantastică, de gen.
Genurile artelor decorative:

- tapiseria;
- scenografia;
- ceramica;
- vestimentaţia;
- design-ul;
- arta bijuteriilor.
Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunostinţele.

Care sunt genurile artelor pastice şi decorative?
Care sunt ramurile artelor?
Cum se numesc picturile vechi din peşteri?
La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.

Câteva reguli de organizare a clasei.
Ce temă vom face ora următoare.
Mă asigur să rămână sala de clasă curată.
SCHIŢĂ DE LECŢIE
Subiectul: Ce este kitsch-ul şi spaţiul plastic?
1. Să cunoască termenul kitsch.
2. Să cunoască spaţiul plastic.
3. Să indentifce elemente kitsch de cele veritabile.
4. Să cunoască arta autentică de cea de gang.
5. Să diferenţieze opera de artă autentică de kitsch.
- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea
- resurse materiale: manualul, obiecte kitsch, postere.
5. Momentul organizatoric - verificarea cunoştinţelor.
6. Elevii răspund la întrebări din ce au făcut ora precedentă.

Kitsch-ul se referă la obiectele de calitate inferioară, confecţionate din materiale ieftine, lipsite de valoare şi de prost
gust, fără o utilitate.
Kitsch-ul este foarte frecvent în locuinţele noastre, spre exemplu: bibelouri, flori şi fructe de plastic, pitici de grădină,
păsări şi animale împăiate, postere în cabinele de maşini, tapete cu conţinut vulgar etc.
Există şi pictură kitsch şi se mai numeşte pictură de gang.
Acest gen de artă este creată de amatori care nu au studii de specialitate, deci nu au cunoştinţe în domeniu.
Amatori nu ţin cont de canoanele picturii, regulile de compoziţie, de estetică, de armonie şi echilibru.
În pictura de gang apar culorile tari, combinaţiile nepotrivite, chiar stridente şi inestetic compuse.
Temele abordate sunt deobicei copii după lucrări celebre, sau pur şi simplu ilustrează ceva fără să transmită un
mesaj.
Orice artist autentic prelucrează ideea sa, caută să o conceapă cât mai original şi să aibă un mesaj, să te facă să
vibrezi şi să te impresioneze. Amatorul nu ţine cont de aceste principii, el pur si simplu reda o imagine lipsită de cele
mai multe ori de bun gust şi stridentă cromatic. El nu are acel simţ rafinat de căutare în pictură.
Suprafaţa plastică se referă la suportul pe care se lucrează.
Ea poate fi tridimensională; arta origami şi la sculptură prin materialul folosit; bidimensională: pânza, hârtia, sticla
etc.

Ce înseamnă termenul kitsch?
Care sunt obiectele kitsch pe care le cunoaşteţi?
Cum se deosebeşte o lucrare kitsch de o lucrare autentică?
Ce este suprafaţa plastică?

SCHIŢĂ DE LECŢIE
Subiectul: Original şi reproducere.
1. Să cunoască opera de artă autentică originală de reproducere.
2. Să cunoască spaţiul plastic şi posibilităţi de prelucrare.
3. Să cunoască materiale diferite de lucru, să le folosească adecvat.
- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea.
- resurse materiale: manualul, planşe demonstrative, lucrări personale şi lucrări ale elevilor.
2. Elevii răspund la întrebări din conţinutul orei anterioare.

Am recapitulat scurt genurile artelor şi ramurile acestora.
Tema nouă este Kitsch-ul. El este un produs contrafăcut, din materiale ieftine precum plasticul, inestetic şi de prost
gust. Acesta se găseşte pretutindeni, ex: florile din plastic, porţelanuri, fructe din plastic, animale împăiate etc.
În artă există pictură kitsch, se mai numeşte pictură de gang. Amatorii realizează astfel de picturi pentru că nu au
studii de specialitate, nu cunosc canoanele picturii. Ei au ca scop copierea unor picturi originale fără a ţine cont de
estetic şi canoane sau pur şi simplu doresc să ilustreze ceva. Exemplu: „Răpirea din Serai”, „Câmp cu oiţe” etc.
Originalul este acel produs conceput pentru prima dată, ceva care nu s-a mai făcut până atunci, unicat. În pictură,
operele originale se găsesc la artişti acasă, la colecţionari şi la muzee.
Pentru că nu ne permitem să avem acces la original în timp rapid (din diverse motive financiar, imposibilitatea de a
se vedea în acelaşi timp un original în locuri diferite etc) apelăm la alte mijloace; la reproduceri.
Reproducerile sunt copii fidele realizate de copişti specialişti, sau fotografii după original, le găsim în surse media: tv,
dvd, ziare, cărţi, manuale, broşuri, afişe etc.
Spaţiul plastic poate fi tridimensional în cazul sculpturii şi formelor origami sau bidimensional pe foaie, pânză etc.
În spaţiul plastic aranjăm elementele de limbaj plastic după anumite criterii compoziţionale.
Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

Să ne reamintim ce este Kitsch-ul. Ce este spaţiul plastic?
Ce este originalul sau reproducerea?
Enumeraţi diferenţa dintre acestea două: original respectiv reproducere.
La sfârşit le spun cu ce să se pregătească pentru ora următoare şi subiectul lecţiei: Tehnici şi materiale de lucru.
SCHIŢĂ DE LECŢIE
Subiectul: Culorile spectrului solar şi primare.
Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.
1.Să cunoască culorile spectrului solar.
2.Să cunoască categoriile de culori.
3.Să cunoască cercul cromatic.
- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea, munca practică
- resurse materiale: manualul, materiale demonstrative.

Titlul se notează pe tablă şi câteva idei de bază, folosind creta colorată.
Culorile spectrului solar sunt ROGVAIV (roşu, oranj, galben, verde, albastru, indigo şi violet).
Aceste culori au fost descoperite de chimistul Isaek Newtoon, dar indigoul l-a adăugat de la sine pentru a reda
plasticitatea cuvântului.
Culorile sunt de două feluri:
-culori lumină (cele din natură) le găsim la culorile curcubeului. Prin amestecul lor obţinem albul.
-culorile pigment (cele create industrial) le găsim în librării şi magazine de profil sub diferite ambalaje. Prin amestecul
lor obţinem negrul.
Albul şi negrul sunt nonculori (culori neutre) şi se găsesc la polul opus, extrapolar.
Materialele de lucru:
Deseori folosim diferite culori de pictat dar nu le cunoaştem.
Culorile sunt de două mai categorii: de apă şi de ulei.
Culorile de apă sunt: acuarelele, tempera, guaşa, acrilice etc.
Culorile de ulei sunt vopselele pe bază de ulei şi se folosesc în special pe pânză.
Suporturi de pictat: hâtia, cartonul, pânza, sticla, lemnul etc.
Unelte de pictură: pensule din păr de veveriţă, din păr de porc, din păr sintetic; creione HB, B, 1B...8B, creioane
colorate, paleta de culori, cuţit de paletă, pasteluri, creioane cerate.

Care sunt culorile spectrului solar?
De câte feluri sunt culorile (cele două mari categorii)?
Cum am clasificat culorile pigment?
Care sunt nonculorile (culorile neutre)?
Ce unelte folosim pentru desen şi pictură?

SCHIŢĂ DE LECŢIE
Tema plastică: Culorile binare gr. I şi binare gr. II.

Subiectul: “Vază cu flori”
· să înţeleagă noţiunea de culoare primară, culoare binară de gradul I şi II să o definească şi să identifice aceste
culori pe reproduceri,
· să recunoască şi să obţină culori primare şi binare de gradul I şi II,
· să analizeze reproducerile tablourilor prezentate, deosebind aceste culori,
· să organizeze un spaţiu plastic armonios, unitar, echilibrat cromatic şi expresiv, utilizând culorile studiate şi
să reprezinte un peisaj
· să evalueze şi autoevalueze lucrările urmărind criterii stabilite de evaluare să răspundă la întrebări legate de
acest subiect
- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea, muncă practică
- Planşă cu exemplificarea culorilor primare şi binare
- Reproduceri după lucrări reprezentând peisaje
- Fotografii cu peisaje

Astăzi vom vorbi despre culori primare şi culori binare.
Scriem titlul pe tablă: Culorile binare de gr I şi de gr. II
Toţi copii vor vedea cercul cromatic expus.
Culorile principale sunt roşu, galben şi albastru.
Culorile binare de gradul I sunt combinaţiile culorilor principale, două câte două în cantităţi egale, adică: galben plus
roşu egal oranj, roşu cu albastru egal violet, albastru plus galben egal verde.
Culorile binare de gradul II rezultă din amestecul unei culori primare cu culoarea binară de gradul I vecină în cercul
cromatic.
Ceea ce am învăţat noi astăzi trebuie să aplicăm în pictura pe care o veţi realiza.
Subiectul este “Vază cu flori” sigur că voi puteţi dezvolta idea, puteţi să fiţi cât mai creative.
În acest sens se vă urmării activitatea fiecăruia şi se oferă suport.

Care a fost tema noastră?
Care sunt culorile culorile primare?
Care sunt culorile binare de gr. I și cum se obțin?
Care sunt culorile binare de gr. ÎI și cum se obțin?
La sfârşit informez elevii ce materiale să aibă pentru ora următoare.
SCHIŢĂ DE LECŢIE
Tema plastică: Culorile calde și reci.

Subiectul: Toamna
Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate prin probe practice.
· Să cunoască culorile calde și reci de pe cercul cromatic.
· Să recunoască pe reproduceri aceste categorii de culori.
· Să-și dezvolte spiritual de observație.
· Să aplice în compozițiile culorile învățate.
Obiective afective:
· Să le facă plăcere să creeze liber.
· Să participe cu interes la oră.
· Să fie mai spontani și jucăuși în reprezentarea lucrărilor.

Se notează titlul pe tablă și copiii își trec în caietele lor.
Tema plastică este “Culorile calde și reci”
Pe cercul cromatic al lui J. Itten se disting două zone mari de culori deosebite între ele. În dreapta avem
culorile calde (G; G.o; O; R.o; R; R.vi) și în stânga culorile reci (Vi; Vi. A; A; A.ve; Ve; Ve. G).
De ce le clasificăm așa?
Pentru că ele transmit senzații astfel:
- culorile calde dau senzația de căldură, amintesc de nuanţele flăcărilor, de razele soarelui, de zilele
toride de vară etc.
- culorile reci ne dau senzația de frig, ne duc cu gândul la zilele geroase de iarnă, la răcoarea nopții etc.
- în spațiu, culorile calde dau impresia de aproape și cele reci de îndepărtare,
- culorile calde mai sunt folosite pentru redarea luminii iar cele reci pentru redarea umbrelor.
Materialele de lucru: manualul, planșe didactice, reproduceri, instrumente de pictat, caietul şi creioane.

Ce temă am avut azi?
Cine îmi spune care sunt culorile reci?
Dar cele calde?
De ce le clasificăm astfel?
Ce proprietari au ele?

Elevii vor pregăti planșe de lucru pentru ora următoare.

Ce temă vom face ora următoare. Mă asigur să rămână sala de clasă curată.
SCHIŢĂ DE LECŢIE
Tema plastică: Nonculorile.

Subiectul: Realizarea unei compoziții folosind doar alb şi negru.
- să facă deosebirea între culori și nonculori.
- să recunoască pe reproduceri nonculorile.
- să cunosc caracteristicile acestora.
- Să obțină valori de nonculori și să le folosească corect în compoziții.
Ora trecută am învățat despre culorile calde și reci.

Ca o continuare a lecției anterioare amintim ce am învățat despre calitățile culorilor și cum se clasifică
acestea.
Culori principale, secundare de gr. I și ÎI, calde și reci și complementare.
Cunoscând aceste lucruri trecem mai departe și vom învăța despre nonculori.
Notăm pe tablă și în caiete titlul lecției: “Nonculorile”.
Acestea nu au calități cromatice de aceea se numesc nonculori.
Albul înseamnă lumina nedescompusă în spectrul ei iar negrul înseamnă lipsa luminii, deci lipsa culorii.
Ca pigment însă, albul și negrul au un rol foarte important în colorare.
Cu alb deschidem și cu negrul închidem culorile.
Albul și negrul se găsesc la polii opuși ai culorilor de aceea acest contrast se cheamă și contrast extrapolar.
Prin amestecul fizic al culorilor neutre alb şi negru obținem nuanțe diferite de griuri neutre.
Elevii vor urmării imaginile din manual și planșele prezentate.
Materialele de lucru: manualul, caietul, planşe, fotografii alb negru, instrumente de lucru.

Care sunt nonculorile și de ce?
Ce putem face cu acestea?
Ce obținem dacă le amestecăm între ele?

Săptămâna următoare venim cu aceleași materiale și vom rămâne tot în sfera culorilor.
SCHIŢĂ DE LECŢIE
Tema plastică: Culorile complementare.

Subiectul: Școala mea
- Să recunoască culorile primare, binare gr. I și ÎI, calde și reci.
- Să obțină culorile binare.
- Să deducă culorile complementare.
- Să dezvolte spiritul de observație.

Cum am învățat lecțiile anterioare despre categoriile de culori o să ne folosim la această oră de ele.
Ca să obține culori complementare trebuie să facem amestecul fizic între două perechi de culori, una
principală și una secundară în compoziția căreia să nu fie cea principală (secundară să nu aibă principală în
amestec).
Altfel explicat: o culoare principală e combinată cu una secundară care la rândul ei e obținută din celelalte
două principale.
Exemplu: Roșul e complementar cu Verde pentru că acesta e obținut din Galben și Albastru.
Galbenul e complementar cu Violet pentru ca acesta e obținut din Roșu și Albastru.
Albastrul e complementar cu Oranj pentru că acesta e obținut din Roșu și Galben.
Culorile complementare sunt acele culori care, amestecate câte două, dau griul colorat neutru.
Ele sunt așezate pe cercul cromatic în poziții diametral opuse.
Materialele de lucru: Cercul lui J.Itten, manualul, planșe didactice, lucrări realizate de elevi, exemple din arhiva
personal, material de pictat.

Care sunt culorile primare pe care le conține roșu – verde? Dar galben – violet?
Numiți perechile de complementare.
La sfârşit le dictez elevilor câțiva termeni de specialitate, ca să cunoască semnificația acestora și să-și îmbogățească
vocabularul specific.
Acromatic – fără culoare/cromatic – cu culoare/puritatea culorii – calitatea culorii de a fi cât mai puțin
amestecată/spectru solar – spectrul radiațiilor emise de soare/termodinamic – efectul caloric al culorilor (calde -
reci, lumină - umbră, ușor - greu, departe – aproape).

Ce temă vom face ora următoare. Să realizeze o compoziție în care să folosească o pereche de complementară.
SCHIŢĂ DE LECŢIE
Clasa a V-a săpt:10
Tema plastică: Amestecuri cromatice, modelarea.

Subiectul: “Fluturașul”
- să definească amestecul cromatic fizic;
- să deosebească cele două tipuri de amestecuri cromatice fizice;
- să recunoască culorile primare de pe Cercul Cromatic;
- să enumere proprietăţile unei culori primare şi a unei culori secundare;
- să însuşească modalitatea de amestec spontan prin fuzionarea culorilor;
- să recunoască principalele perechi de culori complementare

Înainte să începem lecţia noastră trebuie să explicăm câțiva termeni noi:
- Ton – gradul de strălucire a unei culori, calitatea culorii.
- Nuanţă – grade diferite ale aceleași culori (verde închis sau deschis, verde albăstrui sau verde
gălbui).
- Fluidizare – a dizolva culoarea cu apă făcând-o mai fluidă și mai transparentă.
- Fuzionare – fenomen de contopire a două culori.
- Juxtapunere – alăturare a două pete sau forme.
Acuarela, prin fluidizare cu mai multă sau mai puțină apă poate fuziona, aceasta permițând suprapuneri
transparente, în combinație cu albul hârtiei poate da nuanțe mai deschise şi transparenţe.
Tempera permite să realizeze amestecul pe paletă obținându-se amestecuri elaborate.
Modelarea culorilor e o tehnică mai veche folosită de foarte mulți pictori.
Ea constă în amestecarea culorilor cu alb sau negru pentru a reda volumul.
Acest procedeu se realizează lent cu trecere gradată de la închis la deschis sau invers.
Materialele de lucru: manualul, planșe demonstrative, instrumente de pictat.
Pentru pictură au de realizat o compoziție din care să reiasă amestecurile variate de culori și tehnica modelării.

SCHIŢĂ DE LECŢIE
Tema plastică: Modularea.

Subiectul: “Apus de soare”
- să definească modularea
- să aplice în compozițiile lor acest procedeu.
- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea, munca practică
-
Definiţi termenii următori: ton, fluidizare, fuzionare, juxtapunere.

Titlul lecţiei: Modularea.
Modularea este o tehnică picturală folosită încă din Antichitate.
Dacă la modelare culoarea putea fi amestecată fără să se vadă urmele de pensulație la modulare tocmai acest
procedeu se impune, accentul căzând pe redarea urmelor de pensulă.
Suprafața plastică este neuniformă, vibrată.
Artiștii moderni folosesc acest procedeu artistic în scopul redării volumului și a efectului de spațialitate.
Fără a cunoaşte teoria despre contrastele şi armoniile culorilor nu putem să aplicăm modularea.
Culorile calde dau impresia de apropiere în spațiu.
Culorile reci dau impresia de îndepărtare în spaţiu.
Albul amestecat cu alte culori dă impresia de aerian, uşor, îndepărtare în spaţiu.
Negrul dă impresia de apropiere în spaţiu, adâncime, plinătate greutate.
Culorile saturate dau impresia de apropiere.
Cunoscând aceste criterii va fi mult mai ușor în realizarea compozițiilor plastice.
Folosindu-ne de aceste informații veţi realiza o compoziţie cu subiectul” Apus de soare”.
Aveți libertatea să interpretaţi cum doriţi însă țineți cont de tema plastic, modularea.
Elevii vor fi îndrumați pe parcursul activități practice.
Materialele de lucru: caiet, manual, instrumente de scris şi de pictat, bloc de desen culori şi recipient pentru apă.

Voi acorda 15 min pentru analiza câtorva lucrării pentru a mă asigura că au înțeles tema predată.
Chiar dacă nu au finalizat lucrările ei trebuie să poată să-și dea seama de modul în care avansează.
Vor învăța să-și susțină lucrarea și să se obişnuiască cu termenii de specialitate.
La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastic pentru ora viitoare.
SCHIŢĂ DE LECŢIE
Tema plastică: Pata de culoare element de limbaj plastic, tratare picturală.

Subiectul:
Obiective operaționale:
- să înţeleagă noţiunea de tratare picturală a suprafeţei prin suprapunere grafică şi să a o definească.
- să recunoască în reproduceri acest mod de lucru şi să obţină suprafeţe realizate prin această tehnică.
- să analizeze reproducerile tablourilor prezentate.
- să organizeze un spaţiu plastic armonios, unitar, echilibrat cromatic şi expresiv, utilizând tratarea picturală a
suprafeţei prin suprapunere grafică
- să evalueze şi autoevalueze lucrările urmărind criterii stabilite de evaluare să răspundă la întrebări legate de
acest subiect.

-

“Astăzi vom vorbi despre tratarea picturală a suprafeţei prin suprapunere grafică.”
“Modelarea este procedeul prin care efectele de lumină şi umbră sunt obţinute prin amestecul treptat al
culorilor cu alb şi negru.”
“Modularea este tehnica opusă modelării. Procedee precum vibrarea unor suprafeţe uniform colorate,
divizarea tuşei – adică aşezarea culorii în tuşe mici sau obţinerea de transparenţe sunt câteva din exemple. Tratarea
picturală a suprafeţei prin suprapunere grafică este un alt procedeu al modulării care se realizează prin
suprapunerea unor linii şi puncte vibrate (zigzaguri, curbe, spirale, flori) pe o suprafaţă plată.” “Peisajul, după cum
voi ştiţi, este un gen al picturii. Alte genuri mai sunt: portretul, natura statică, compoziţia. Peisajul are mai multe
specii: citadin, marin, etc, din care voi veţi alege ce doriţi să reprezentaţi.”
“Vom realiza astăzi un peisaj în care să folosim culorile despre care am învăţat.”
Se expun reproducerile după lucrările ariştilor ce reprezintă peisaje.
Se expun reproducerile după lucrările ariştilor ce exemplifică acest procedeu.
Elevii sunt invitaţi să lucreze, explicându-se pe parcurs eventualele nelămuriri.
La sfârşitul procesului de creaţie lucrările vor fi prezentate colegilor şi vor fi apreciate de aceştia dar şi
autoapreciate de autorul lor ţinând cont de criteriile de evaluare (respectarea temei plastice - tratarea picturală a
suprafeţei prin suprapunere grafică, respectarea subiectului – peisaj, originalitate).
Materialele de lucru: manualul, reproduceri, instrumente de pictat, bloc de desen, caiet, recipient pentru apă.

Se vor face aprecieri generale asupra modului în care s-a desfăşurat ora de educaţie plastică, notându-se lucrările în
care au fost respectate criteriile mai sus amintite.
SCHIŢĂ DE LECŢIE
Clasa a V-a săpt: 13-14
Tema plastică: Pata de culoare element de limbaj plastic, tratare decorativă.

Subiectul: Joc de fond.
- Să deosebească pata picturală de cea decorativă și să o aplice în compoziții.
- Să recunoască în operele de artă tratarea decorativă sau cea plastic.
- Să recunoască diferite tipuri de pete și să le realizeze prin diferite procedee artistice: fuzionarea, presarea
etc.
Ce este pata de culoare?
De câte feluri este aceasta și cum o putem obține?

Titlul lecției: Tratarea decorativă.
În artele decorative pata de culoare este plată, nu are volum. Împreună cu celelalte elemente de limbaj plastic
culoarea îmbogățește expresivitatea ornamentului.
E foarte bine venit colajul.
Definiția pentru “colaj” este: un procedeu artistic prin care se folosesc diferite materiale precum: hârtii de diferite
culori și texturi, reviste, textile, seminţe etc care sunt rupte sau tăiate în bucăți mici și se lipesc pe o suprafață
obţinând o compoziție. Aici nu se intervine cu creionul nici cu pensula pentru că însăși aceste materiale au rolul de
formele şi pete de culoare.
Culoarea este pură și uniform, nu se vede urma de pensulație.
Tratarea decorativă a unei compoziții necesită îndemânare, răbdare și grijă pentru detalii.
Pentru că necesită foarte multă atenție le propun elevilor să realizeze un joc de fond unde vor putea să își organizeze
liber suprafaţa.
Li se vă urmării activitatea îndeaproape pentru că dacă greșesc le este compromisă lucrarea.
În acest caz nu mai este spontaneitatea în pensulație sau tratare.
În ultimele 15 min din oră se va face o scurtă analiză a două sau trei compoziții chiar dacă acestea sunt în stadiu de
lucru.
Criteriul după care se aleg aceste lucrări nu e întâmplător. Se alege cea mai reușită și cea mai puțin reușită lucrare
pentru a face o comparație. Aici este de învățat din ambele: cât a respectat tema, dacă s-a încadrat în cerințele date,
ce ar fi trebuit făcut sau nu.
Este o modalitate prin care toți elevii prezenţi pot să-şi fixeze cunoştinţele și să-și corecteze lucrările proprii.
Materialele de lucru: reproduceri după opera celebre, lucrări de la alți elevi, bloc de desen, pensule, acuarele sau
tempera, caiet, recipient pentru apă.

Schite Lectii Sem I. CLS.V

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schite Lectii Sem I. CLS.V

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCHIŢĂ DE LECŢIE

Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Ramuri artelor plastice:

Genurile artelor decorative:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunostinţele.

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.

Subiectul: Ce este kitsch-ul şi spaţiul plastic?

Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunostinţele.

Câteva reguli de organizare a clasei.

Subiectul: Original şi reproducere.

Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

Subiectul: Culorile spectrului solar şi primare.

Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunostinţele.

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.

Tema plastică: Culorile binare gr. I şi binare gr. II.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

Tema plastică: Culorile calde și reci.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.

Câteva reguli de organizare a clasei.

Tema plastică: Nonculorile.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.

Tema plastică: Culorile complementare.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

Câteva reguli de organizare a clasei.

Tema plastică: Amestecuri cromatice, modelarea.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Materialele de lucru: manualul, planșe demonstrative, instrumente de pictat.

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.

Tema plastică: Modularea.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Elevii vor fi îndrumați pe parcursul activități practice.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

Tema plastică: Pata de culoare element de limbaj plastic, tratare picturală.

Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

Tema plastică: Pata de culoare element de limbaj plastic, tratare decorativă.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.

S-ar putea să vă placă și