Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Olivier Hourcade initiaza in paginile ziarului actiunea - L’Action, o celebra ancheta asupra
cubismului. Aveau cuvantul atat cubistii cat si futuristii. Marinetti isi spune punctul de vedere
legat de cubism si futurism si cuvantul sau mentine perfect distincte una de alta. Marinetti le
reproseaza cubistilor este atitudinea lor traditionalista in raport cu actul de creatie si ca o
consecinta incremenirea, nemiscarea, spre deosebire de cubisti viziunea futurista era cu totul
proiectata supra viitorul, altfel spus traditionalismului cubist era opusa conspectarea viitorului de
catre futuristi. Arta viitorului era o arta dinamica, o arta a miscarii, opusa cu totul incremenirii
cubismului. Asa se face ca in martie 1912, atunci cand pentru a 2a oara cubistilor li s-a facut
onoarea sa expuna intr-oi singura sala la salonul independentilor, Puteaux - cubism stiintific -
Albert Gleizes si Jean Metzinger - ii solicita lui Martin Duchamp sa elimine dintre exponatele
cubistilor, lucrarea devenita celebra, Nud coborand pe o scara.
In 1913 Marinetti publica un manifest pliat intitulat antitraditia futurista. Personalitatea lui
Guillaume Apollinaire cuprindea si o componenta futurista. 1912 este un an esential pentru
ecolutia modernista dar si avangardista a experientelor artistice pariziene. Este momentul in care
Marcel Duchamp se hotaraste sa se rupa si de cubisti dar si de activitarea de Pictor si pret de un
an Duchamp nu mai stie cum sa fuga de pictura.
La Puteaux era si pictorul Francisc Picabia, incepe ca artist fov, are o experienta cubista in
centru de la Puteaux dar impreuna cu Marcel Duchamp in 1912 dar si 13,14 ei vor introduce in
pictura lor teme mecanomorfe lasandu-se influentati de ideologia futurista de Marinetti, cel care
afirma: Un automobil de curse e mai frumos decat victoria de la Sanocrate. Duchamp, intrebat
daca a citit manifestul lui Marinetti el spune: “Futurismul nu ma interesa in acea epoca, 1912, si
apoi Italia era departe.”
In 1912, dupa ce paraseste salonul refuzatilor Duchamp fuge de pictura. Si gaseste sa devina
bibliotecar. Hotararea de a deveni bibliotecar, echivaland practic cu fuga de pictura nu era nimic
altceva decat un gest iconoclast. In momentul in care recunostea ca activitatea de bibliotecar i-a
facut placere ptr simplul motiv ca era lenes, vana aceasta se intareste caci abtinerea de la
creatie este insasi expresia cea mai inalta a iconoclastiei. “Imi place mai degraba sa respir decat
sa muncesc.” - iconoclastie si creatie de Martin Duchamp.
1912
1. Futuristii expun la Paris
2. Duchamp se rupe de cubisti dar si de pictura.
3. In vara lui 1912 Apolinaire se pregateste sa publice cartea sa L’aplitel - Meditatii estetice,
pictorii cubisti. ii consacra lui Duchamp un scurt capitol, fiind primul text consacrat lui
Duchamp. Aflat la Munchen Apolineare ii cere o poza.
4. Revenit in toamna 1912 la paris, Duchamp viziteaza Salonul locomotiei la Paris.
5. Albert Glez si Jean Metzinger scot volumul: Despre Cubism
6. Imediat dupa vizita la solon in toamna 1912 Duchamp, Apollinaire, Francisc Picabia si prima sa
sotie, toti, intr-o cursa de automobile fac o calatorie in munti la Etival. In timpul sederii la
etival Apollinaire a terminat un foarte important poem al sau la care i-a pus numele Zone si a
fost citit prietenilor. Poemul este autobiografic dar care citit in cheia manifestului lui Marinetti
poate fi interpretat si ca un adevarat manifest futurist. In poem Apollinaire povesteste anii
formarii intro manastire, farmecul descoperirii urbane dar si despre regnul tehnologic. Faptul
ca motive unanimiste cu altele mecanomorfe mostenite de la Marinetti se amesteca in
substanta autobiografica. Apollinaire se apropie de Marinetti care aseaza in manifestul sau
substanta biografica.
Descriptie onomatopeica
Arta zgomotelor
Mecanomorfism
Imaginatie fara sir - Imagination sans fils, Les Mots en liberte -un alt manifest al lui Marinetti,
statueaza procedeul de creatie futurista. Prin cuvintele in libertate Marinetti intelege ruperea
relatiilor sintactice intre cuvinte. Relatiilor sintactice fiind acelea care confera inteles discursului
poetic. Se mizeaza pe puterea cuvintelor.
Etape ale evolutiei discursului poetic in preavangarda si avangarda.
Poiezia simbolista in care se renunta la ritm si rima.
A 2a etapa, futurista, a cuvintelor in libertate. Relatiile sintactice dintre cuvinte sunt abandonate.
A 3a etapa, corespunzatoare dadaismului, aceea in care pentru a evita orice tip de ordine in
discursul poetic este statuat, acceptat, procedeul creator care pune in joc puterile intamplarii,
hazardului.
Primul exemplu: Elefant in caravana.
Al 2ela- Tristan Tara, 1920, cand publica al 2lea manifest la Paris - Manifestul despre dragostea
slaba si dragostea amara. Acest manifest in forma unui capitol independent apare urmatoarea
reteta de creare, generare a unui poem dadaism - Pentru a face o poiezie dadaista.
In 1915, inainte ca activitatea dadaista a lui Tristan Tara la cabaretul Voltaire, Marinetii in scrie o
scrisoare lui Tara.
Sinteza artelor.