Dali

Pe numele sau adevarat Salvador Felipe Jacinto Dali i Domenech, cunoscut ca Salvador Dali a fost pictor si scriitor de origine spaniola, reprezentant de marca al curentului suprarealist. S-a nascut pe data de 11 mai 1904 in oraselul Figueras, linga Gerona, Catalonia, la doar treizeci de kilometri de granita cu Franta. Fiu al unui prosper notar, si-a petrecut copilaria in Figueras si la locuinta da vara a familiei, in satul de pescari Cadaques. Daca la 6 ani dorea sa ajunga bucatar, un an mai tirziu se credea Napoleon, dar pasiunea pentru pictura incepe sa devina mistuitoare. Incepe sa ia cursuri de desen din 1916, primele sale tablouri fiind influentate de impresionism si de pictura spaniola a secolului al XIX-lea, apoi de futurismul italian, pina in 1920. Trece prin majoritatea curentelor si tehnicilor artistice, iar in cele din urma, dupa ce intra la Academia de Arte Frumoase 'San Fernando' din Madrid, isi gaseste propriul sau stil - suprarealist. Isi dezvolta o tehnica aparte, caracteristica intregii sale opere, bazindu-se pe crearea unor extraordinare efecte de iluzie optica si, mult mai tirziu, foloseste tehnici stereografice. In anii '20 poate fi gasit in compania scriitorului Federico Garcia Lorca, 'poetul mortii nefaste', cel mai bun prieten al adolescentei lui Dali, a cineastului Luis Buuel si a unui grup de anarhisti. Se intilneste la Paris cu Picasso si Andr Breton, seful miscarii suprarealiste, dupa ce este dat afara de la Academie pentru agitatie in rindul studentilor si conduita necorespunzatoare. Primul sau tablou suprarealist dateaza din 1928 ('Le sang est plus doux que le miel'), iar Juan Mir il determina sa intre in rindul grupului suprarealist parizian. Incepe sa devina cunoscut in lumea intreaga cind trei din pinzele sale, incluzind 'The Basket of Bread' (acum aflata in colectia Muzeului Dali), au fost expuse la a treia expozitie anuala internationala, la Pittsburg-1928. Salvador concepe impreuna cu Buuel doua filme suprarealiste: Un chien andalou (1929) si L'age d'or (1931), a caror prima difuzare la Paris provoaca un insemnat scandal. Productiile pictorului din aceasta epoca devin din ce in ce mai suprarealiste,

caracterizate printr-o alianta dintre tehnica naturalista, clasica, dusa la extrem si o tematica bizara si irationala. Tot in anul 1928, Dali o intilneste pe Gala Eluard, intr-o vizita impreuna cu sotul ei, poetul Paul Eluard, in Cadaques. Ea va deveni iubita, muza, managerul si principala inspiratoare a lui Dali. Va aparea pretutindeni in opera artistului drept 'Galarina' (19441945), 'Leda Atomica' (1949) sau 'Galateea' (1952). In 1934, Dali si Gala se vor casatori civil si vor face prima lor calatorie in America. Dali devine, incet-incet, liderul miscarii suprarealiste si pinza sa 'Persistenta memoriei' (1931, Muzeul de arta moderna - New York) este cea mai cunoscuta lucrare suprarealista. Inspirat de metoda suprarealista de scriere automata, care opune intentiei artistice constiente asociatii libere de idei dictate de subconstient, Salvador Dali isi dezvolta propria sa metoda paranoico-critica. Dali, influentat de teoria psihanalizei enuntata de Sigmund Freud (pe care il si intilneste in 1938), creeaza in deceniile patru-cinci ale secolului pinze infatisind creaturi fantasmagorice, scene contradictorii si absurde, abundind de simboluri si tinzind sa zugraveasca oniricul: 'La girafe en feu' (Muzeul de arta Ble - 1935), 'Ruines Ataviques aprs la pluie' (colectie particulara Roma - 1936).Odata cu apropierea razboiului, apoliticul Dali intra in conflict cu Breton si grupul suprarealist din care va fi expulzat in anul 1934. Acest lucru nu l-a impiedicat sa-si expuna lucrarile la toate expozitiile internationale ale decadei, declarind, plin de infatuare: le Surrealisme c'est moi. In 1940 este gata sa treaca la o alta perioada artistica, o noua etapa, pe care o numeste "clasica". Din anul 1940 pina in 1948, paraseste, impreuna cu Gala, Europa, pentru a locui in Statele Unite. Dupa 1945, obsedat de diferite teme stiintifice, istorice sau religioase, studiindu-i pe Millet, Rafael si Vermeer, pictorul creeaza noi capodopere ca 'La tentation de Saint Antoine' (1946), 'La Madone de Port Lligat' (1950), 'Tte raphalesque clate' (1951), 'Christ de Saint Jean de la Croix' (1951) - enuntind in paralel 'Manifestul mistic', 'La cne' (1955), 'Rose mditative' (1958), 'La Decouverte de l'Amrique par Christophe Colomb' (1959). Reintors la credinta catolica insuflata din copilarie, Dali se recasatoreste cu Gala, a doua ceremonie, religioasa, avind loc intr-o capela la Girona, in Spania.Dali incepe sa

colaboreze si la realizarea decorurilor, costumelor si a diferitelor scene de teatru, balet si film. Anii '60 sint dedicati unor alte experimente, demonstrind noi metode de a picta folosindu-se de o pusca, crend asa-numita 'Bomba a Apocalipsului', dezvaluind capodopere de mari dimensiuni ca 'La Bataille de touan' (1962), 'Tuna Fishing' (19661967), 'La torero allucinogne' (1968-1970) caracterizate printr-o surprinzatoare bogatie tematica si coloristica.In anul 1974, Dali deschide Teatro Museo Dali in Figueras la data de 25 septembrie. Alaturi de creatii proprii, sint expuse pinze si sculpturi ale prietenilor sai (Ernst Fuchs, Arno Brecker, Pichot). Concomitent, Dali realizeaza primele holograme, auto-denumindu-se Polyeder. Una din primele holograme infatiseaza un dublu portret al Galei: Angelus Gala. Cu ajutorul arhitectului Emilio Prez Piero, Dali transforma teatrul din Figueras intr-o 'Sfinta Capela cinetica', o noua propunere de arta dinamica, in concordanta cu noua fizica. Urmeaza retrospective ale operei sale, la Paris si Londra. In anii '80, Dali revine la teme mai vechi si incepe sa-l studieze pe Michelangelo, in asteptarea imortalitatii. Megalomania se transforma in umilinta si sovaiala, in teama de a muri, dar artistul inca incearca, prin ultimele lui puteri, sa penetreze secretele marilor maestri. La 10 iunie 1982, Gala moare si Dali ramine singur. Incearca sa se sinucida, de mai multe ori, sanatatea incepind sa i se subrezeasca, progresiv. Ultimii ani ai vietii si-i petrece in Torre Galatea, in Figueras. In 1989, pe 23 ianuarie, pictorul sufera un atac de cord fatal, lasindu-si intreaga avere (130 de milioane de dolari) si lucrarile, statului spaniol.

Salvador Dali, n-a fost recunoscut doar ca un pictor suprarealist, ci ca un generator de suprarealism in mai multe domenii artistice cum ar fi literatura, fotografia, filmografia, designul vestimentar si altele. Cu alte cuvinte, Salvador Dali a fost unul dintre motoarele puternice ale curentului suprarealist, specific secolului al XX-lea. Suprarealismul consta in extragerea unor subiecte din realitatea cotidiana si modelate ulterior, cu ajutorul imaginatiei. Suprarealism. asta e cuvantul ce descrie

produsele mai putin constiente ale mintii umane, atunci cand e eliberata de limitele impuse de sfanta treime freudiana sine-eu-supraeu. Operele pictorilor suprarealiti sunt mrturie a cutrilor unor terenuri virgine, a unei lumi niciodat reprezentate pn atunci, pe care suprarealismul dorete s o descopere prin revoluiua mental ai crei motenitori mai suntem nc i astzi. Pentru Dali existau trei teme artistice principale, care aveau sa constituie esenta artei sale pentru tot restul carierei : enigmele, Gala (sotia sa) si ceasurile care se topesc. Imaginile erau realizate prin "metodele paranoiei critice", o "metoda spontana a cunoasterii irationale bazata pe obiectivarea critica si sistematica a asociatiilor si interpretarilor delirante". Era o metoda in egala masura simpla si complicata. Artistul trebuia sa se convinga ca innebuneste si sa gaseasca undeva in adancul sau resursele pentru o noua opera de arta. Din aceasta metoda au rezultat imagini de o extraordinara fantezie pana la stupefactie. Tehnica adoptata este aceea a picturii din Renastere, din care preia doar exactitatea desenului si cromatismul, nu insa masura echilibrului formal. In picturile sale prevaleaza efecte iluzioniste si o complexitate tematica care amintesc empfaza si exuberanta barocului iberic. Acesta avea sa aleaga suprarealismul, pe care l-a impins dincolo de limitele imaginabile pana atunci, iar lumea nu a mai fost niciodata la fel. Pe dimensiunea libertate-determinism specifica pictorului suprarealist este libertatea puternica. Nerespectand niciun fel de reguli, in 1934 Dali este exclus din grupul artistilor suprarealisti, ceea ce nu-l impiedica sa se considere singurul artist capabil de a capta "formele suprareale". Ca alternativa la "automatismul psihic" preconizat de Breton, Salvador Dal recurge la propriul sau stil ca "metoda paranoico-critica", pe care o defineste drept "o metoda spontana a cunoasterii irationale care consta in interpretarea critica a reveriilor delirante". Astfel, imaginile pe care pictorul incearca sa le fixeze pe panza deriva din agitatia tulbure a inconstientului (paranoia) si reusesc a capata forma

numai datorita rationalizarii delirului (momentul critic). Era o metoda care oferea un avantaj major : libertatea totala a artistului. O a doua dimensiune al acestui model de personalitate este rationalitateirationalitate si il putem caracteriza pe Dali printr-o irationalitate moderata. In 1949, a pictat prima versiune a Fecioarei de la Port Lligat. Ca model a folosit tabloul Madona cu pruncul a lui Piero della Francesca, din secolul al XV lea. Dali incerca sa demostreze prin acest tabloul disparitia gravitatiei. Madona este divizata in parti componente care, desi neconectate, isi pastreaza echilibrul si forma anatomica corecta. Pruncul Christos pluteste in pantecul deschis si perforat. Realitatea in viziunea pictorului, o proiectie a mintii, sustine ideea ca "in final se va recunoaste ca realitatea, asa cum este numita este o iluzie mult mai mare decat taramul visurilor. Dal in tablourile sale recurge la spatii largi in care include o mare cantitate de elemente - oameni, animale obiecte - intr-o combinatie irationala a raporturilor si deformare a realitatii Salvador Dali, atras de irational, avea sa realizeze si unul dintre cele mai cautate si dorite pachete de Tarot, 78 de carti care combinau imagini din vis cu simbolistica desprinsa din Kabbala. In ceea ce priveste dimensiunea holism-elementarism, Dali ia o pozitie elementarista explicand comportamentul prin investigatii ale aspectelor particulare independente de ansamblu. In acest sens la sfarsitul anului 1926, a inceput sa lucreze la tabloul Mierea e mai dulce ca sangele: corpul unei femei goale poate fi observat pe o plaja unde se afla maini, picioare si un cap, dezmembrat de corp langa capul lui Garcia Lorca se gaseste cadavrul in descompunere a unui magar. Asinul descompus serveste ca tema centrala in Un chien andalou, iar scena in care irisul unei femei este taiat cu o lama reprezinta una din cele mai cunoscute secvente. In dimensiunea bipolara constitutionalism-enviromentalism Dali se situeaza la mijloc pe axa in sapte trepte fiind influentat si de aspectele ereditare dar si de mediu.

Pentru a demonstra importanta aspectelor ereditare in viata lui Dali un argument ar fi acela ca amintirile lui Dali par sa inceapa cu doua luni inainte de nasterea sa, in 11 mai 1904. Amintindu-si de aceasta perioada, el descrie paradisul intrauterin ca niste culori ale Iadului, rosu, portocaliu, galben si albastrui culorile flacarilor, ale focului;deasupra lor era cald, liniste, moale, simetric si lipicios. Cea mai izbitoare amintire despre nastere, a expulzarii din paradis in lumina, in lumea rece, o constituie cele doua oua sub forma de oglinzi ce plutesc in aer, al caror alb e fosforescent.Aceste oua de foc se unesc intr-un final intr-o pasta alba, moale si amorfa, si sunt caracterizate printr-o extrema elasticitate. Mediul este cel care joaca un rol la fel de important ca si aspectele ereditare, dovada fiind obsesiile majore care sunt prezente in opera lui Dali nc de la nceput ce provin direct din rdcinile sale catalane. Despre catalani se spune c se ncred numai n existena lucrurilor pe care le pot mnca, auzi, atinge, mirosi sau vedea. Dali nu a fcut nici un secret din acest atavism materialist i culinar: tiu ce mnnc, dar nu tiu ce fac. Filosoful Francesco Pujols, un compatriot citat adesea de Dali, compara expensiunea Bisericii Catolice cu un porc pus la ngrat spre a fi sacrificat i mncat. Dali la rndu-i a fcut propriul su cometariu dalinian la Sfntul Augustin: Crist este ca brnza, sau, ca s fiu mai precis, precum muni ntregi de brnz. Acest delir culinar apare regulat n ntreaga sa oper, fie c e vorba de celebrele ceasuri moi (Persistena memoriei), care deriv dintr-un vis cu camembert care curge i reprezint imaginea metafizic a timpului devorndu-se i devornd de asemenea orice altceva, fie de nenumratele Ou prjite pe farfurie fr farfurie de Pine antropomorf pine catalan , de Telefonul-homar sau de Construcie moale cu fasole fiart premoniie a Rzboiului Civil. Atavismul catalan a lui Dali se manifest ns nu numai printr-o pasiune pentru mncare, ci i prin prezena visceral, n tablourile sale, a prea-iubitei sale cmpii Ampurdn. Pentru Dali, ea a fost cel mai frumos peisaj din lume i leit-motivul lucrrilor sale timpurii. Cele mai celebre picturi ale sale i vor lua drept cadru ntinderea de coast catalan dintre Cape Creus i Estartit, cu Cadaqus la mijloc, i vor fi scldate de lumina ei mediteraneean aparte. Excrescenele att de iubite de Dali obiectele fosilizate, osificaiile, antromorfismele i celelalte stranii rubedenii ale acestora din Spectrul sexappeal-ului i au originile n stncile de coast sculptate de elementele naturii. Ele i bntuie opera sub o varietate de

chipuri, fie ca Enigm a dorinei, fie n forma harpelor care snt invizibile sau obiect al meditaiei . De la bun nceput, nu exist nici un tablou, portret sau compoziie al crei fundal s nu fie invadat de peisajul i stncile coastei catalane, ale cror forme aproape umane i gsesc ecou n figurile care populeaz pnza. Aceasta este o tem care apare n lucrri dintre cele mai diverse, precum Autoportret ,Nud ntr-un peisaj ,Portretul tatlui meu, Autoportret cu gtul lui Rafael Fata din Ampurdn i Venus i amorai In dimensiunea schimbare-uniformitate, schimbarea este cea care predomina in creatiile lui Dali, acesta fiind un inovator al timpului sau si in acelasi timp un salvator al picturii asa cum subliniaza si numele sau Salvador. In prefaa sa la Jurnalul unui Geniu (Jornal dun Genie) al lui Dali, Michel Don scrie: n general toat lumea are impresia c-l cunoate pe Dali, pentru c a ales cu un curaj exceptional sa fie persoan public. Jurnalitii nghit pe nemestecate tot ce le spune i, n cele din urm, surpriza plcut tot de la bunul sim rnesc a lui Dali vine, ca n povestea cu tnrul care vrea s reueasc n via i este sftuit s mnnce caviar i s bea ampanie, ca s nu moar de foame ispind ca ocnaii. Dar ce-i mai drgu la Dali snt rdcinile i antenele lui. Rdcinile coboar adnc sub pmnt, n cutarea a tot ce a produs omul mai suculent (ca s folosim unul din cuvintele lui favorite) n patruzeci de secole de pictur, de arhitectur i de sculptur. Antenele snt orientate spre viitor pe care-l adulmec, l prevd i l neleg cu o repeziciune fulgertoare. Curiozitatea tiinific nepotolit a lui Dali nu va fi niciodat ndeajuns subliniat. Toate descoperirile, toate inveniile, si afl imediat ecoul n opera lui, uneori abia metemorfozate, ntr-o form sau alta. Pe scurt, Dali a fost dup cum publicul bine a apreciat ntru totul reprezentativ pentru epoca sa, chiar numai prin faptul c s-a autotransformat ntr-un star. Nu s-a orientat spre vis sau nebunie, dar si-a gasit modelul in persoana paranoica deoarece, in comparatie cu maniacul, aceasta poseda puterea imperialista de convingere pentru a crea alte viziuni. Ca urmare, persoana care sufera de paranoia este capabila prin intermediul deziluziei sistemice a interpretarii sa inregistreze diferente si emotii subtile

In ceea ce priveste influenta pe care o exercita experienta subiectiva sau factorii obiectivi asupra existentei umane, Dali este influentat de ambele polaritati astfel il putem incadra la mijlocul dimensiunii subiectivitate-obiectivitate. Viata lui Dali a fost umbrita de moartea fratelui sau. La intai august 1903, primul nascut al familiei, in varsta de numai doi ani, moare de gastroenterocolita. Copilul Salvador se vede ca un simplu substituit al fratelui sau decedat: De-a lungul intregii mele copilarii si tinereti am trait sub impresia ca eram parte a fratelui meu mort. Adica, in corpul si in sufletul meu, am pastrat cadavrul agasant al acestui frate mort, deoarece parintii mei vorbeau mereu despre celalalt Salvador. Pentru a demonstra influenta factorilor exteriori asupra experientei umane voi prezenta celebrul tablou a lui Dali "Persistena memoriei" ce a fost terminat de artist n anul 1931. El prezint ceasuri "moi" sau " pe cale de a se topi", ntr-un peisaj foarte sever. Este cu siguran lucrarea cea mai faimoas a pictorului spaniol i una dintre cele mai cunoscute ale secolului 20. Tabloul a fost expus pentru prima dat la Galeria Pierre Colle din Paris, n luna iunie a anului 1931. Aceste ceasuri vor apare i n lucrri ulterioare ale artistului. Dali vorbeste despre geneza tabloului Persistenta Memoriei in autobiografia sa: Incheind cina cu un camembert foarte consistent si dupa ce ceilalti au plecat, am ramas linistit la masa pt mai mult timp, gandindu-ma la problema fizica asupra moliciunilor, cand atentia mi-a fost atrasa de branza. M-am ridicat, am intrat in atelierul meu si am aprins lumina pentru a privi inca o data tabloul la care lucram atunci, asa cum faceam de obicei. Acest tablou descria un peisaj din Port Lligat; stancile se zaresc intr-o dr de lumina transparenta, melancolica, iar maslinul cu crengile sale, despuiat de lumina, apare in fundal. Am stiut ca atmosfera pe care am creat-o cu acest peisaj era scena unei alte idei care avea sa serveasca la crearea unui tablou surprinzator, dar nu aveam nici cea mai vaga idee despre ce era vorba. Eram gata sa sting lumina cand am vazut raspunsul. Am vazut ceasurile topite, unul atarnand patetic de o creanga de maslin. Desi durerea mea de cap devenise atat de puternica incat sufeream, mi-am pregatit paleta nerabdator si m-am apucat de lucru. In Persistenta memoriei,din 1931, intalnim o reprezentare intuitiva a teorii privind spatiul si timpul apartinand lui Einstein. Acest tablou a socat prin felul in care a

reprezentat timpul, ca pe ceva care curge, fara a tine cont de reguli. Un fenomen natural,care poate trece neobservat. Partea care te convinge de naturaletea faptului este cea cromatica. Culorile sunt atat de linistitoare incat curgerea timpului pare un fapt din viata de zi cu zi. Un alt factor care convinge privitorul este realitatea desenului, si. din nou cromatismul care este de factura renascentista,dupa cum recunostea insusi pictorul. Timpul si spatiul dilatate dar imposibil de controlat pentru ca practic, cunoasterea nu va putea salva niciodata nimic. Urmatoarea dimensiune stimulare interna-stimulare externa se refera la cauzele reale ale actiunii umane, Dali fiind caracterizat printr-o stimulare externa puternica. Autoportretul pictat in 1942, si mai apoi in anii premergatori mortii sale din 1989, ni-l dezvaluie ca o persoana excentrica, in elementul sau atunci cand poza. In ciuda acestei tendinte, Dali adeseori releva detalii intime ale vietii sale in fata aparatului de fotografiat. Acest act de auto-expunere, dupa cum explica Dali in autobiografia sa, este o forma de vivisectiune, o prezentare goala a unui corp viu, facuta in numele celui mai pur narcisism. Cu cat Dali se expunea mai mult in public, cu atat se inchidea in sine. Mastile sale au devenit din ce in ce mai mari si mai magnifice: se autodenumea geniu si asemenea unui Dumnezeu. Va ramane un mister adevaratul om din spatele lui Dali. Cu timpul, Salvador Dali devine interesat din nou de clasicism, apoi de psihanaliza si de fizica nucleara, marcat de cele doua razboaie mondiale, ingrozit de vestea bombelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki. Astfel, fiecare element adus tablourilor din acest segment temporal este suspendat in spatiu, facand aluzie la echilibrul fortelor de atractie si de respingere din interiorul atomului. Merita amintite panze precum Leda atomica, Fecioara din Port Lligat, Crucifixul Sfantului Ioan al Crucii. Salvador Dali s-a considerat intotdeauna apolitic, interesat mai degraba de partea estetica a razboiului:Sunt fascinat de umerii morbizi si carnosi ai lui Hitler, acoperiti de uniforma dichisita. Dali a hotarat decisiv ca nu este o figura politica. Razboiul nu a reusit, de asemenea, sa ii schimbe punctul de vedere. In tablouri ca si Constructie moale cu fasole

fiarta-premonitie a Razboiul Civil, isi exprima viziunea asupra carnajului. Totusi dimensiunea politica a situatiei de pe domeniul tatalui sau nu il interesa deloc. Salvador a fost cel care a incercat sa iasa in evidenta prin tot ceea ce realiza, fiind motivat spre dezvoltare.De asemenea acesta a dorit si realizarea unei stari de echilibru intern prin reducerea tensiunii.Astfel pe axa dimensiunii homeostazie-heterostazie Dali se situeaza la mijloc. Daca Dali era unic, undeva deasupra tuturor, marea teama a artistului, moartea, reusea orecum sa ii stapaneasca orgoliul. Asa cum declara pictorul, moartea si libidoul sunt cele doua lucruri care il inspirau si motivau in lucrarile sale, ceea ce de altfel se observa. Erotismul invadeaza panzele lui Dali. Totodata, el imbina din ce in ce mai des motive precum sadismul, scatologia si putrefactia. In nebunia pe care Dali incepe sa o dezvolte, acesta ajunge sa picteze inclusiv cu propriile fecale. Megalomania il cucereste in totalitate, din dorinta lui de a fi un artist excentric. Nimic din ceea ce il inconjura nu il mai satisfacea. Originalitatea este impinsa pana la limita delirului, iar artistul devine prizonierul propriului spirit creativ. Dorinta de a soca si de a se autoproclama geniu creste pina la extrem, fiind binecunoscute aparitiile sale excentrice si comportamentul bizar. Astfel, insusindu-si "tehnica socarii", este vazut plimbindu-se cu un tapir in lesa, coborind dintr-un automobil incarcat cu sute de conopide, iesind dintr-un cub 'metafizic' etc. Alaturi de pictat, incepe sa scrie carti auto-biografice: Viata secreta si Jurnalul unui geniu, semnificative sectiuni prin uriasul orgoliu dalinian. Este timpul ca Dali sa declare: "Singura diferenta dintre mine si un nebun este ca eu nu sint nebun!" si "Inca din frageda copilarie, am avut vicioasa inspiratie de a ma considera altfel decit muritorii obisnuiti. Iata inca un lucru care este pe cale de a-mi reusi."Succesul lui Dali devine binecunoscut tuturor, determinindu-l pe Andr Breton sa-l denumeasca Avida Dollars. Ultima dimensiune a personalitatii este cea a cognoscibilitatiiincognoscibilitatii.Din punctul de vedere a artistului potentialul cunoasterii este transcendent, depasind posibilitatile cunoasterii.

Aspiraia spre totalitate, spre un plan superior, plasat deasupra figurii, atinge apogeul n pictura Christul Sf. Ioan al Crucii: de acum, figura nu mai privete de jos n sus, ci domin dintr-un punct superior, privilegiat. Deasupra Lui nu se mai poate concepe nimic, nici mcar prezena Galei, cci tipul uman a devenit prototip deja instalat n schema triunghiular a propriei perfeciuni, la care Dali a ajuns dup o perioad intens de cutri plastice. Dac la nceput figura era integrat n fondul tabloului, treptat ea va rsturna acest raport, ajungnd s i proiecteze i asimileze propria spaialitate. Absena Galei marcheaza asimilarea definitiv a contrariului. Nou nu ne rmne dect s ne lsm dirijai, s privim cretetul, umerii viguroi i braele, cci adevrata cruce ca simbol al totalitii, nu este cea de lemn, ci cea trasat de corpus mysticus nsui. Aa cum perspectiva ameitor descendent este atributul celui care domin, care privete retrospectiv i introspectiv pn la matricea devenirii sale, numita Port Lligat, delimitat n tenebrele incontientului de cmpul vizionarului, privitorul este invitat la aceeai plecare/ reveren a capului prin care, odinioar, manieritii configurau atmosfera meditativ, cufundarea figurii n propriul spaiu psihic. De altfel, Dali a recurs pn i la echivalena simbolurilor biblice majore nsele, Isus i Fecioara Maria, cu cele psihice. Dali Gala, cuplul ardent i paradoxal, ncletat n supremaia orgoliilor, dar totui inseparabil, este proiectat deseori ntr-un extaz mistic ( vezi i Corpus hypercubicus, 1954). Dac ar fi fost vorba doar de o simpl transpunere biblic, am fi vzut trupul purtnd nsemnele teribile ale crucificrii. Or, Christul lui Dali nici mcar nu atinge crucea, ceea ce nseamna c semnificaia rstignirii a trecut de bariera raionalului, a logicii restrictive, printr-o subtil contestare la nivel metareprezentaional. Acesta este paradoxul lui Dali, egocentricul: el reuete s-i dea lui i soiei sale, dou firi extrem de vulcanice, o expresie vizual transindividual. Dar pentru a ajunge aici, a desemantizat vechile figuri, le-a golit, cumva, de coninut. Isus a trebuit s devin Dali iar Gala, Regina suprem, cu mantia ei somptuoas. Christul lui Dali nu este niciodat apsat de povara albastr a cerurilor fiind sigur de sine ca unul care reuete s fac lumin n propria interioritate. De aceea, chipul nici nu mai trebuie s i se vad

tocmai pentru a nu mai inspira nimic din mila cretin, ci altceva: poza universala a eului absolut.Astfel cunoasterea absolutui nu se poate realiza in termeni stiintifici ci doar prin arta care te ridica deasupra tuturor.

Libertate Raionalitate Holism Constituionalism Schimbare Subiectivitate Stimulare intern Homeostazie Cogniscibilitate

Puternic Moderat Slab Mediu Slab Moderat Puternic X X X X X X X X X

Determinism Iraionalitate Elementarism Enviromentalism Uniformitate Obiectivitate Stimulare extern Hetereostazie Incogniscibilitate

Din graficul de mai sus reiese specificul conceptiei despre natura umana a lui Salvador Dali.Putem observa ca linia care uneste punctele este una sinuoasa asemenea destinului omului. Atras de irational si avand o deplina libertate de expresie Dali a fost salvatorul picturii, care se afla ntr-un pericol mortal din cauza artei abstracte, suprarealismului academic, dadaismului n general i a tuturor -ism-elor anarhice.Din picturile sale reiese faptul ca, comportamentul omul poate fi cunoscut prin investigatii ale aspectelor particulare independente de ansamblu iar un rol important in delimitarea unui comportament il au aspectele ereditare si mediul. In absenta oricarui control exercitat de ratiune, in jocul dezinteresat al gandirii eliberate de constrangeri, Dali reuseste o distorsionare a perceptiei aducand o schimbare in planul artistic, realizand mereu ceva nou si diferit de realitatea exterioara avand acces la o cale de cunoastere a perfectiunii.

Ca artist Salvador Dali nu s-a limitat niciodata la un singur stil, incercand sa experimenteze totul. Creatia sa, incepand de la primele compozitii impresioniste, urmate de tranzitia suprarealista spre perioada clasica, dezvaluie un artist in continua reinventare. Dali a realizat picturi in ulei, desene, acuarele, grafica, sculpturi, bijuterii etc. Indiferent daca lucra urmandu-si propria inspiratie sau respectand o comanda, Dali reusea sa transmita tuturor lucrarilor o complexitate artistica specifica. Mai presus de orice era un desenator desavarsit, care a reusit prin creatiile sale sa revolutioneze arta.

Bibliografie: 1. http://art-zone.ro/picturi/sd/h/salvador_dali.html#biografie 2. http://www.artline.ro/Salvador_Dali-13079-1-n.html 3. http://townportal.ro/carti/_comentator-stoica-georgiana/fiorella-nicosia-viata-si-operalui-dali/ 4. http://insemnaridinsubterana.wordpress.com/2010/02/10/d-ale-lui-dali/ 5. http://www.scribd.com/doc/12791151/1238 6. Salvador Dali, Jurnalul unui Geniu, Editura Humanitas, Bucureti 1994, traducere de Tania Radu