Pictura este doar un alt fel de a ine un jurnal.

definiie de Pablo Picasso

Salvador Dali, intre genialitate si nebunie

Salvador Dali este unul dintre cei mai cunoscuti pictori spanioli. S-a nascut la Figueras (intre Barcelona si granita Spaniei cu Franta) unde in prezent se afla "Teatrul-Muzeu Salvador Dali", un muzeu superb dedicat acestui geniu suprarealist. Salvador Dali vede in micarea suprarealist posibilitatea manifestarii imaginaiei sale exuberante unita cu o virtuozitate tehnica a desenului si culorii. Nerespectnd nici un fel de reguli, n 1934 Salvador Dali este exclus din grupul artitilor suprarealiti, ceea ce nu-l mpiedic sa se considere singurul artist capabil de a capta "formele suprareale". "Metoda paranoico-critic" de care Salvador Dali o adopta ulterior da nastere la imagini de o extraordinar fantezie pana la stupefacie. Tehnica adoptat de Salvador Dali este aceea a picturilor din Renatere, din care preia doar exactitatea desenului i cromatismul, nu ns msura echilibrului formal. In picturile sale prevaleaza efecte iluzioniste si o complexitate tematic care amintesc empfaza si exuberana barocului iberic. Salvador Dali recurge la spaii largi n care include o mare cantitate de elemente oameni, animale obiecte - ntr-o combinaie iraional a raporturilor si deformare a realitatii.

Pasiunea pentru Gala si deliriul megalomaniei sunt clar vizibile in picturile lui Salvador Dali. ntre 1939 i 1948 triete la New York, unde expoziiile sale obin un succes triumfal. Artistul se complace ntr-o mndrie provocatoare i creeaz teme n care apare, obsesiv, un univers sub semnul erotismului, sadismului, scatologiei i putrefaciei. Se plimb pe strzile New York-lui cu un clopoel, pe care l folosete pentru a atrage atenia asupra sa - gndul c ar putea trece neobservat este pentru el la fel de insuportabil ca srcia i smerenia. Cnd acord interviuri, vorbete despre sine la persoana a treia, folosind formularea "divinul Dali" sau pur i simplu "divinul". n 1975 primete un titlu nobiliar, devine "marchiz de Pubol", deoarece n acel timp locuia n castelul Pubol, pe care i-l oferise Galei. Dupa moartea Galei n 1982, in urma unui accident, Salvador Dali se retrage din viaa public. Prsete castelul i se adpostete n turnul "Galatea" din "Teatrul-Muzeu" de la Figueras unde moare pe data de 23 ianuarie 1989.

Salvador Dali - "Copil geopolitic privind naterea omului" (1943) In pictura Copil geopolitic privind naterea omului Salvador Dali ne prezinta un glob pamantesc in forma de ou din care se chinuie sa iasa un om. Acest om iese din America de Nord (Statele Unite). Sange curge din crapatura oului si mana omului nou tine firm Anglia. In planul din fata oului, un adult si un copil privesc aceasta nastere. Adultul, de sex nedeterminat, ii atrage atentia copilului asupra noului om luand nastere. Pozitia copilului exprima teama dar umbra lui este considerabil mai mare decat cea a adultului. Pictura lui Salvador Dali este o metafora a Americii care se naste ca forta majora din lume, putere care o dobandeste cu pretul sangelui (Al doilea razboi mondial). Soarta Angliei este in mana Americii.

Aceasta superba pictura de Salvador Dali are la baza o iluzie optica. Daca te uiti de aproape vezi o piata de sclavi. De departe insa se vede bustul lui Voltaire. Pe numele sau adevarat Salvador Felipe Jacinto Dali i Domenech, cunoscut ca Salvador Dali a fost pictor si scriitor de origine spaniola, reprezentant de marca al curentului suprarealist, s-a nascut pe data de 11 mai 1904 in oraselul Figueras, linga Gerona, Catalonia, la doar treizeci de kilometri de granita cu Franta. Fiu al unui prosper notar, sia petrecut copilaria in Figueras si la locuinta da vara a familiei, in satul de pescari Cadaques. Daca la 6 ani dorea sa ajunga bucatar, un an mai tirziu se credea Napoleon, dar pasiunea pentru pictura incepe sa devina mistuitoare. Incepe sa ia cursuri de desen din 1916, primele sale tablouri fiind influientate de impresionism si de pictura spaniola a secolului al XIXlea, apoi de futurismul italian, pina in 1920. Trece prin majoritatea curentelor si tehnicilor artistice, iar in cele din urma, dupa ce intra la Academia de Arte Frumoase 'San Fernando' din Madrid, isi gaseste propriul sau stil - suprarealist. Isi dezvolta o tehnica aparte, caracteristica intregii sale opere, bazindu-se pe crearea unor extraordinare efecte de iluzie optica si, mult mai tirziu, foloseste tehnici stereografice. In anii '20 poate fi gasit in compania scriitorului Federico Garcia Lorca, 'poetul mortii nefaste', cel mai bun prieten al adolescentei lui Dali, a cineastului Luis Buuel si a unui grup de anarhisti. Se intilneste la Paris cu Picasso si Andr Breton, seful miscarii suprarealiste, dupa ce este dat afara de la Academie pentru agitatie in rindul studentilor si conduita necorespunzatoare. Primul sau tablou suprarealist dateaza din 1928 ('Le sang est plus doux que le miel'), iar Juan Mir il determina sa intre in rindul grupului suprarealist parizian. Incepe sa devina cunoscut in lumea intreaga cind trei din pinzele sale, incluzind 'The Basket of Bread' (acum aflata in colectia Muzeului Dali), au fost expuse la a treia

expozitie anuala internationala, la Pittsburg-1928. Salvador concepe impreuna cu Buuel doua filme suprarealiste: Un chien andalou (1929) si L'age d'or (1931), a caror prima difuzare la Paris provoaca un insemnat scandal. Productiile pictorului din aceasta epoca devin din ce in ce mai suprarealiste, caracterizate printr-o alianta dintre tehnica naturalista, clasica, dusa la extrem si o tematica bizara si irationala. Tot in anul 1928, Dali o intilneste pe Gala Eluard, intr-o vizita impreuna cu sotul ei, poetul Paul Eluard, in Cadaques. Ea va deveni iubita, muza, managerul si principala inspiratoare a lui Dali. Va apare pretutindeni in opera artistului drept 'Galarina' (1944-1945), 'Leda Atomica' (1949) sau 'Galateea' (1952). In 1934, Dali si Gala se vor casatori civil si vor face prima lor calatorie in America. Dali devine, incet-incet, liderul miscarii suprarealiste si pinza sa 'Persistenta memoriei' (1931, Muzeul de arta moderna - New York) este cea mai cunoscuta lucrare suprarealista. Inspirat de metoda suprarealista de scriere automata, care opune intentiei artistice constiente asociatii libere de idei dictate de subconstient, Salvador Dali isi dezvolta propria sa metoda paranoico-critica, definita de el insusi ca fiind o "metoda spontana de cunoastere irationala onirica pentru interpretarea critica a asociatiilor viziunilor de nebunie". Dali, influentat de teoria psi-analizei enuntata de Sigmund Freud (pe care il si intilneste in 1938), creeaza in deceniile patru-cinci ale secolului pinze infatisind creaturi fantasmagorice, scene contradictorii si absurde, abundind de simboluri si tinzind sa zugraveasca oniricul: 'La girafe en feu' (Muzeul de arta Ble - 1935), 'Ruines Ataviques aprs la pluie' (colectie particulara Roma - 1936).Odata cu apropierea razboiului, apoliticul Dali intra in conflict cu Breton si grupul suprarealist din care va fi expulzat in anul 1934. Acest lucru nu l-a impiedicat sa-si expuna lucrarile la toate expozitiile internationale ale decadei, declarind, plin de infatuare: le Surrealisme c'est moi. In 1940 este gata sa treaca la o alta perioada artistica, o noua etapa, pe care o numeste "clasica". Din anul 1940 pina in 1948, paraseste, impreuna cu Gala, Europa, pentru a locui in Statele Unite. Dorinta de a soca si de a se autoproclama geniu creste pina la extrem, fiind binecunoscute aparitiile sale excentrice si comportamentul bizar. Astfel, insusindu-si "tehnica socarii", este vazut plimbindu-se cu un tapir in lesa, coborind dintr-un automobilb incarcat cu sute de conopide, iesind dintr-un cub 'metafizic' etc. Alaturi de pictat, incepe sa scrie carti auto-biografice: Viata re-secreta si Jurnalul unui geniu, semnificative sectiuni prin uriasul orgoliu dalinian. Este timpul ca Dali sa declare: "Singura diferenta dintre mine si un nebun este ca eu nu sint nebun!" si "Inca din frageda copilarie, am avut vicioasa inspiratie de a ma considera altfel decit muritorii obisnuiti. Iata inca un lucru care este pe cale de a-mi reusi." Succesul lui Dali devine binecunoscut tuturor, determinindu-l pe Andr Breton sa-l denumeasca Avida Dollars. Dupa 1945, obsedat de diferite teme stiintifice, istorice sau religioase, studiindu-i pe Millet, Rafael si Vermeer, pictorul creeaza noi

capodopere ca 'La tentation de Saint Antoine' (1946), 'La Madone de Port Lligat' (1950), 'Tte raphalesque clate' (1951), 'Christ de Saint Jean de la Croix' (1951) - enuntind in paralel 'Manifestul mistic', 'La cne' (1955), 'Rose mditative' (1958), 'La Decouverte de l'Amrique par Christophe Colomb' (1959). Reintors la credinta catolica insuflata din copilarie, Dali se recasatoreste cu Gala, a doua ceremonie, religioasa, avind loc intr-o capela la Girona, in Spania. Dali incepe sa colaboreze si la realizarea decorurilor, costumelor si a diferitelor scene de teatru, balet si film. Anii '60 sint dedicati unor alte experimente, demonstrind noi metode de a picta folosindu-se de o pusca, creind asa-numita 'Bomba a Apocalipsului', dezvaluind capodopere de mari dimensiuni ca 'La Bataille de touan' (1962), 'Tuna Fishing' (1966-1967), 'La torero allucinogne' (1968-1970) caracterizate printr-o surprinzatoare bogatie tematica si coloristica.In anul 1974, Dali deschide in Figueras Teatro Museo Dali, la data de 25 septembrie. Alaturi de creatii proprii, sint expuse pinze si sculpturi ale prietenilor sai (Ernst Fuchs, Arno Brecker, Pichot). Concomitent, Dali realizeaza primele holograme, auto-denumindu-se Polyeder. Una din primele holograme infatiseaza un dublu portret al Galei: Angelus Gala. Cu ajutorul arhitectului Emilio Prez Piero, Dali transforma teatrul din Figueras intr-o 'Sfinta Capela cinetica', o noua propunere de arta dinamica, in concordanta cu noua fizica. Urmeaza retrospective ale operei sale, la Paris si Londra. In anii '80, Dali revine la teme mai vechi si incepe sa-l studieze pe Michelangelo, in asteptarea imortalitatii. Megalomania se transforma in umilinta si sovaiala, in teama de a muri, dar artistul inca incearca, prin ultimele lui puteri, sa penetreze secretele marilor maestri. La 10 iunie 1982, Gala moare si Dali ramine singur. Incearca sa se sinucida, de mai multe ori, sanatatea incepind sa i se subrezeasca, progresiv. Ultimii ani ai vietii si-i petrece in Torre Galatea, in Figueras. In 1989, pe 23 ianuarie, pictorul sufera un atac de cord fatal, lasindu-si intreaga avere (130 de milioane de dolari) si lucrarile statului spaniol.

Dali-sleep

Leonardo da Vinci Leonardo da Vinci s-a nascut in 1452 la o ferma toscana in Anchiano, Italia, in apropiere de orasul in care si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei sale. A fost fiul lui Piero si a unei fete pe nume Caterina care a lucrat pentru el. Dupa ce Leonardo da Vinci a fost nascut tatal si mama sa nu au ramas impreuna. Nu cu foarte mult timp in urma au fost scoase la iveala date despre mama acestuia. In 2002 Alessandro Vezzosi, director al Muzeului Leonardo da Vinci din Italia a spus presei ca a fost gasita o dovada prin care se poate arata ca mama lui Leonardo a fost o sclava si nu o fata de la tara asa cum se credea. Vezzosi a mai spus ca tatal lui Leonardo era un mestesugar si proprietarul unei sclave pe nume Caterina. Conform descoperirilor dupa ce Leonardo a fost nascut mama sa s-a casatorit cu unul dintre muncitorii lui Piero. Leonardo a trait in Anchiano si in Vinci pana la varsta de opt ani. Dupa aceasta varsta el s-a mutat in Florenta impreuna cu tatal sau. La varsta de 14 ani a fost apreciat de catre faimosul sculptor si pictor Andrea del Verrocchio. In acea perioada Verrocchio era cel mai cunoscut artist din Florenta. In jurul varstei de 21-23 de ani a devenit un pictor foarte indemanatic. Verrocchio i-a permis lui Leonardo sa il ajute la pictarea tabloului Botezul lui Isus aflat la Galeriile Uffizi din Florenta. Leonardo a pictat decorul si ingerul ingenungheat. Se spune ca in momentul in care Verrocchio a vazut ca Da Vinci poate picta mai bine decat oricine a hotarat sa se lase de pictura si a decis sa se ocupe mai mult de sculptura. Se spune ca Leonardo Da Vinci a iubit foarte mult animalele, iar jurnalele sale sunt cele care confirma acest lucru. In ultima parte a vietii sale el a fost vegetarian. El spunea ca va veni timpul cand oamenii nu vor mai privi cum sunt ucise animalele ci vor privi cum sunt ucisi semenii lor si ca pana si cea mai mica felina este o capodopera.In anul 1480 el a pictat Doamna cu o hermina. Doamna din tablou este Cecilia Gallerani amanta de 17 ani a ducelui Milanului, Ludovico Sforza. Aceasta tine in maini o hermina din trei motive: amantul sau fusese ridicat la Ordinul Herminei de catre Ferdinand I, hermina era simbolul virtutii si puritatii si era un joc de cuvinte deoarece hermina in limba greaca se spunea galee iar acesta denumire era foarte apropiata de numele Ceciliei Gallerani. Leonardo a scris in jurnalele sale ca hermina mananca in fiecare zi alt tip de hrana. Cel mai probabil este ca hermina, inrudita cu zibelina si nevastuica, a stat in studioul acestuia pana ce tabloul a fost terminat. In perioada Renasterii din coada herminelor erau facute perii foarte moi.In foarte multe dintre schitele lui Leonardo da Vinci se puteau vedea pisici. Pe o bucata dintr-o schita a acestuia gasita intr-unul dintre jurnalele sale erau desenate mai mult de 20 de pisici si un dragon. A desenat pisici in diferite ipostaze, singure, alaturi de alte pisici, imbratisate si rasfatate. Din schitele lui Da Vinci reiese dragostea pe care o avea pentru feline. Pe toata durata anului 1470 el a lucrat la o serie de studii care aveau lagatura cu Madonna si pruncul Isus ce tineau in mana o pisica. Se crede ca inainte sa faca el aceste studii nu exista nici un tablou cu cei doi. Recent a fost descoperit faptul ca tabloul Madonna cu pisica, care in prezent se afla in colectia lui Carlo Noya din Savona, Italia, este o pictura a lui Leonardo. Tabloul vorbeste despre o legenda care spuna ca acea pisica a fost nascuta in acelasi timp cu pruncul Isus.O alta schita care infatiseaza animale si este bazata pe o legenda este Leda si labada. Desi nu exista nici un tablou al lui Leonardo exista nenumarate altele ale unor altor pictori. Povestea spune ca Leda a fost sedusa de catre Zeus care se deghizase in lebada. Aceasta lebeda a facut doua oua din care au iesit Elena din Troia si Castor si Pollux. Desi exista nenumarate schite facute de Leonardo da Vinci, numarul tablourilor sale ajunge la 13 sau 14. Unul dintre aceste tablouri este Madonna, Isus si Sfanta Ana. Acesta a fost pictat in decursul anilor 1508 si 1510. Figurile pictate au relatie una cu alta, iar pruncul Isus tine un miel foarte mic in brate.

Da Vinci a picatat mielul cu sensibilitate si foarte detaliat. Acest animal este simbolul sacrificiului lui Isus Hristos pentru omenire. Toate tablourile lui Leonardo in care sunt prezente animale sun bazate pe realitate si sunt pline de viata. Leonardo Da Vinci-Femeia cu Hermina(portretul Ceciliei Gallerani)

VINCENT VAN GOGH Vincent Van Gogh s-a nascut la 30 martie 1853, la Groot Zundert, Tarile de Jos.Tatal lui era preot protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori si negustori de arta. La vrsta de 16 ani, mama lui i-a gasit primul loc de munca, n Haga, la un unchi care era negustor de arta. Parea ca viata lui a intrat pe un fagas normal, dar n 1874 este transferat la Londra, unde se ndragosteste de fiica gazdei si si neglijeaza munca. A fost concediat si trimis acasa. n 1876 se ntoarce n Anglia si lucreaza ca si colector de impozite ntr-o scoala londoneza. Mizeria orasului l afecteaza att de puternic nct refuza colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezeste iar pe strazi. Se ntoarce acasa si de decide, urmndu-si tatal, sa devina preot, dar studiile teologice i se par prea dificile si se dedica activitatilor caritabile. Asa ajunge n 1878 n Belgia, n zona miniera Borinage. Saracia regiunii este impresionanta chiar si fata de mizeria cartierelor londoneze; si vinde lucrurile si se muta ntr-o coliba saracacioasa, aproape de "ai sai". Patronii, uimiti, l concediaza n 1880. n 1881, Van Gogh si mparte timpul ntre Haga si Antwerpen hotarat sa devina pictor. n 1885 pleaca la Paris. Cu ocazia primului sejur n acest oras, nainte cu 11 ani, fusese fascinat de prima si unica expozitie impresionista, iar acum si dorea sa fie aproape de artistii sai idolarizati. Van Gogh era ndeosebi atasat de Gauguin, avnd n vedere ca

ambii artisti considerau ca picturile trebuie sa reflecte trairile interioare. n decurs de mai putin un an picteaza 200 de tablouri. n 1890 se stabileste n Auvers, la nord-vest de Paris, un orasel foarte popular n rndul artistilor. Se refugiaza ntr-o camaruta deasupra unei cafenele si se dedica exclusiv picturii. Picteaza 70 tablouri n tot attea zile. nsa nu a rezistat mult timp n acest ritm fanatic. La 27 iulie 1890 iese din orasel si se mpusca n piept, dupa care se retrage n camera lui, unde si petrece noaptea fumndu-si pipa. Marti, la ora unu noaptea, Van Gogh n vrsta de 37 ani, moare din cauza ranii. Lucrarile sale prezinta obiecte, persoane si locuri cunoscute de acesta, printr-o viziune puternica, de obicei distorsionata, cu un colorit subtil si in acelasi timp foarte viu. Este cunoscut ca o reprezentare aproape didactica a mitului artistului romantic, care sufera pentru arta sa si se lupta mereu cu demonii interiori. Despre van Gogh circula trei povesti, inspirate din realitate, care i-au construit o imagine stranie si excentrica, fie si pentru un artist genial : ca si-a taiat urechea intr-un acces de furie (de fapt doar lobul acesteia), ca s-a sinucis pentru ca nimeni nu ii aprecia lucrarile (in realitate in ultimele sase luni ale vietii a beneficiat de aprecierile publicului si criticilor, ceea ce de fapt l-a deprimat), si ca a pictat in acest stil suferind de o boala psihica (lucrarile sale erau realizate doar in perioadele de luciditate).
Considerat un pionier al curentului expresionist, van Gogh a avut o influenta covarsitoare asupra artei secolului XX, in special in prima parte a acestuia

,
cand majoritatea artistilor au fost marcati de opera si personalitatea pictorului olandez. Fratele sau, Theo van Gogh, care a lucrat pentru dealerii Goupil & Cie, a jucat un rol deosebit de important in viata lui Vincent, sprijinindu-l moral si mai ales financiar. I-a legat o stransa prietenie, documentata si de numeroasele scrisori pe care si le-au trimis incepand din august 1872. Acest bogat material documentar ofera numeroase informatii asupra vietii si personalitatii lui Vincent van Gogh, care se dovedeste astfel nu doar un pictor de geniu, ci si un scriitor talentat, fara sa dea vreun semn de afectiune mentala.

Vincent Van Gogh-Autoportret

CLAUDE TANARA IN

MONET GRADINA

Camille

au

mtier

Alturi de marii pictori Pissaro, Renoir si Sisley, Monet este unul din reprezentanii cei mai importanti ai impresionismului. Impresionismul este acel curent artistic care a revolutionat pictura secolului XIX. Claude Monet a trezit admiratia contemporanilor si prin utilizarea de culori luminoase, precum si cu peisajele sale, n care a transpus pe pnz vibratia. El este ntemeietorul impresionismului. n acest curent imaginea este pulverizat; unii critici de art spun c este pictat aerul. Claude Monet s-a nscut la Paris n anul 1840 dar copilria si-a petrecut-o n Normandia. Si-a nceput viata artistic prin a face si a vinde caricaturi. Cel care i-a influentat soarta mai trziu a fost Eugen Boudin. El este cel care-l initiaz pe Monet n taina utilizrii vopselei cu ulei si n tehnica plen air nepermis n pictura academic. Mai trziu Claude doreste s studieze pictura la Paris. Familia nu a fost mulumit de investiia pe care au fcut-o pentru studiile pictorului. Mtusa sa a fost cea ce i-a oferit o burs continu. Monet se nscrie la L'Academie Suisse. Acolo l cunoaste pe Pissaro. n 1861, Monet este nrolat, pleac n Algeria, unde se mbolnveste de tifos de aceea este trimis acas. El se ntoarce la Le Havre. n timp i cunoaste pe Johann Jongking si Charles Gleyre, n atelierul cruia lucreaz. Salonul accept dou dintre lucrrile lui din Pdurea Fontainebleu iar critica le primeste cu apreciere. Lumea i confunda numele cu cel al lui Manet, care a provocat un real scandal cu opera Olimpia. n 1866 Monet are un succes colosal la Salon cu un peisaj si portretul lui Camille. n 1867 se mut pe aceeasi strad cu Renoir. Salonul i respinge lucrrile deoarece erau prea apropiate de acea pictur tnr" mpotriva creia luptau criticii de art. Camille care era iubita lui aduce pe lume un biat pe care-l va numi Jean. Viata tinerei familii e tulburat de probleme materiale. Din acest motiv Monet vroia s se nece, fapt mrturisit lui Bazille. Din fericire, Louis Gaudibert i cumpr cteva tablouri, astfel artistul cltorind la Paris. El se stabileste pe malul mrii. Salonul i respinge din nou tablourile. Monet se mut n timpul verii la Saint-Michel. Renoir l viziteaz des deoarece pentru el s picteze n compania lui Monet este ceva plcut, zice el. n 1870 si legalizeaz relatia cu Camille. Se mut la Trouville unde este surprins de rzboiul prusofrancez. Bazille cade pe front. Picteaz la Londra si n portul olandez Zaandam. Cnd se ntoarce la Paris, Camille mosteneste pe neasteptate o avere. mpreun cu noua lui cunotin Gustav Caillebotte, si cu vecinii si prieteni nfiineaz Asociaia Artitilor Independeni . Prima expoziie o realizeaz la renumitul fotograf Nadar. Tablourile nu au vnzare prea mare. Criticii i publicul i luau n batjocur lucrrile. Rsrit de soare devine, n esent, manifestul impresionismului. n anul urmtor, se vnd la casa de vnzri a lui Drouot tablouri ale lui Monet, Renoir, Sisley si Berthey Morrisot. Treptat se formeaz un cerc al simpatizantilor noului gen de pictur. Ernest Hosched i cumpr dou tablouri. Treptat Hosched si pierde averea lucru pe care l resimte si Monet. n 1878 se naste al doilea copil al pictorului. Camille se mbolnveste si moare. Apare o idil ntre sotia lui Hosched, Alice, si Monet. Viata lor mpreun atrage ct mai multe batjocuri. n 1883, Monet nchiriaz o cas pe care o va cumpra n 1891 si n care va tri pn la sfrsitul vietii. Picteaz serii care reprezint aceleasi teme alese de el, dar n lumini diferite si n alt moment al zilei. Monet, acum fr griji materiale, amenajeaz o grdin ca o pictur vieun tablou care poate fi pictat oricnd. Dup moartea sotie s a lui Jean, nu mai prseste grdina sa. La rugmintea primului ministru de dup primul rzboi mondial, prieten cu Monet, acesta din urm a fcut cadou statului seria Nuferi. n 1922, Monet este bolnav de cataract la ambii ochi. Este supus unei operatii care reuseste i artistul se poate ntoarce la lucru. Este ngrijit de nora sa Blanche. Monet continu s picteze pn la moartea sa survenit n 1926.

LISTA CELOR MAI IMPORTANTE PICTURI CLAUDE MONET La Grenouillere,1869 Metropolitan Museum of Art Garden at Sainte-Adresse,1867 Metropolitan Museum of Art The Beach at Sainte-Adresse,1867 Magpie The Beach at Trouville,1870 National Gallery,London Impression: soleil levant,1872 Impression: Soleil Levant (Impression,Sunrise),1873 Musee Marmottan,Paris Regatta at Argenteuil,1872 Musee d'Orsay,Paris Coquelicots (Poppies, Near Argenteuil) ,1873 Musee d'Orsay The Highway Bridge at Argenteuil,1874 National Gallery of Art, Washington DC La Promenade,1875 The Bridge at Argenteuil,1874 Louvre,Paris La femme au Metier,1875 Saint-Lazare Station,1877 National Gallery,London Boulevard des Capucines,1873 Landscape: Parc Monceau,Paris Rouen Cathedral: Full Sunlight,1894 Louvre,Paris Rouen Cathedral, the West Portal,Dull Weather,1894 Musee d'Orsay,Paris Rouen Cathedral,the West Portal and Saint-Romain,Full Sunlight,Harmony in Blue and Gold,1894 Musee d'Orsay,Paris Poplars along the River Epte,Autumn,1891 Private Collection Water Lilies (The Clouds), 1903 Private Collection Water Lilies 1906 Art Institute of Chicago Waterlillies,Green Reflection, Left Part,1916-1923 Orangerie,Paris Haystacks at Chailly at Sunrise,1865 San Diego Museum of Art Meule,Effet de Neige,le Martin (Morning Snow Effect) Meule,Degel.Soleil Couchant Meule,Soleil Couchant,1891 Museum of Fine Arts,Boston Wheat Stacks (End of Summer), 1890-1891 The Art Institute of Chicago The Thames at Westminster (Westminster Bridge),1871 Houses of Parliament,London, Sun Breaking Through Fog,1904 Musee d'Orsay,Paris Houses of Parliament,London,1905 Musee Marmottan,Paris The Floating Ice,1880 Path in the Ile Saint-Martin,Vetheuil The Artist's Garden at Vetheuil,1881 Private Collection Rock Arch West of Etretat (The Manneport),1883 Garden in Bordighera,Impression of Morning, 1884 Bulbfield and Windmill Near Leyden,1886 State Museum,Amsterdam The Artist's Garden at Giverny,1900 Musee d'Orsay,Paris Gladioli Martin NICOLAE TONIZA

Biografie: Nicolae Tonitza s-a nascut la 13 aprilie 1886 in Barlad si este cunoscut ca fiind un pictor, grafician si critic de arta roman. Urmeaza Academia de arte frumoase din Iasi, intr-unul din momentele ei cele mai infloritoare fiind coleg cu Stefan Dimitrescu (mai tarziu Tonitza, Dimitrescu, Sirato si O. Han vor forma "Grupul celor patru") si avandu-i printre profesori pe Gheorghe Popovici si Emanoil Bardasare. Din 1908 urmeaza cursurile Academiei regale bavareze de arte frumoase de la Munchen, iar din 1909 pana in 1911, la Paris, frecventeaza ateliere si face studii dupa pictori celebri. Influenta preocuparilor din epoca nu intarzie sa-si puna amprenta in opera tanarului artist, pe care calitatile de colorist si prospetimea senzatiilor il fac sa gaseasca repede drumul spre originalitate. Problemele impresionismului, cuceririle postimpresionistilor si, nu mai putin, modul decorativ de a gandi compozitia si fastul de belle epoque a artei 1900 (vezi Stilul 1900) ii vor determina hotarator optiunile estetice. Echilibrul, hedonismul - acea bucurie neretinuta in fata fermecatoarelor aparente ale realitatii -, senzualitatea temperata se traduc in stralucirea luminii, in exaltarea tonurilor, in cromatica armonica, in sudura perfecta dintre forma (subliniata de un desen plin de gratie decorativa) si culoare. Grafica, plina de malitie si deseori de dramatism (a colaborat la numeroase reviste ale vremii: "Rampa", "Flacara", "Clopotul", "Hiena" etc.) si articolele - comentarii culturale si sociale - sunt marturii ale participarii intense la viata epocii. Pictura ramane, dincolo de framantarile cotidiene, de angajarea in evenimentele contemporane, senina, vorbind despre un ideal estetic calsic, despre cultul frumosului, despre o arta inteleasa ca expresie a permanentei valorilor spirituale. Remarcam pisajele dobrogene, portretele de clovni, de copii, de tinere femei, naturile statice, pline de caldura, compuse in planuri mari, urmarind jocul tandru al luminii pe obiecte, in tonuri vibrante. Este considerat interpretul tristeelor luxuriant colorate i al ochilor de copii. A studiat n Germania, la Munchen. Fr s-i fi terminat studiile, cltorete n Italia i Frana i rmne pentru doi ani la Paris. Frecventeaz atelierul lui Pierre Laprade i face studii dup pictori celebri. Influena preocuprilor din epoc nu ntrzie s-i pun amprenta n opera tnrului artist, pe care calitile de colorist l fac s gseasc repede drumul spre originalitate. Problemele impresionismului, cuceririle postimpreionistilor i compoziia din stilul belle poque i vor determina hotrtor opiunile estetice. Picteaz peisaje, portrete i compoziii, pe care le expune n atelierul su din Montparnasse. n 1911 se rentoarce n ar i particip la expoziia Tinerimii artistice. Termin cursurile colii naionale de Belle-Arte i obine prin concurs certificatul de pictor bisericesc. Va zugrvi bisericile din Scoreni, Silite, Poeni sau Vleni. Mobilizat i trimis pe front, cade prizonier n luptele de la Turtucaia. n 1924 expune la Bienala din Veneia, iar un an mai trziu se retrage din asociaia Arta Romn i intemeiaz Grupul celor patru. La nceputul anilor 30 era considerat cel mai de seam pictor romn n via i expunea intens i n strintate: Barcelona, Amsterdam, Bruxelles. n 1933 ocupa catedra de pictur la Academia de

Belle-Arte din Iai, rmas vacant n urma decesului lui tefan Dimitrescu, iar n 1937 devine rector al Academiei. Pictura lui Nicolae Tonitza rmne, dincolo de frmntrile cotidiene sau de angajarea n evenimentele contemporane, una senin. Viziunea sa artistic se contureaz n portretele de copii. Ochii lui Tonitza mari, rotunzi i expresivi ne privesc astzi cu o nostalgic inocen, cu o amar melancolie. A murit la Bucuresti la 26 Februarie 1940.

calugarite_de_nicolae_tonitza SANDRO Biografie Sandro Botticelli s-a nscut n anul 1445 la Florena. Se numr printre cei mai celebri pictori ai Renaterii. A murit la data de 17 mai 1510 tot la Florena. Numele su adevrat era Alessandro di Mariano Filipepi. Botticelli era de fapt porecla pe care Sandro o avea cnd era mic, numele nsemnnd Butoia. Descoper nc de cnd era mic pasiunea sa pentru desen, iar cnd vede tablourile lui Fra Filippo Lippi decide s devin pictor. Lucreaz ca ucenic pentru o scurt perioad de timp n atelierul unui pictor i realizeaz unele fresce din catedrala de la Prato. n jurul anilor 1460 frecventeaz atelierul pictorului Verrocchio. Dup ce realizaz tabloul Madona cu pruncul i deschide la 25 de ani propriul atelir. Tablourile sale ncep s fie din ce n ce mai cunoscute, pictorul bucurndu-se de faim. Primete comenzi din partea Consiliului Comercial, dar i alte numeroase comenzi din BOTTICELLI

partea particularilor. Realizeaz frescele din Campo Santo, picteaz n catedrala din Pisa, decoreaz capela bisericii Santa Maria Novella din Florena. Talentul su este observat de puternica i celebra familie de Medici care l va lua din 1478 s lucreze pentru casa lor pn la sfritul vieii artistului. Din acel moment uile celor mai nalte cercuri ale societii i sunt deschise. Astfel, Botticelli cunoate cele mai ilustre mini ale literaturii i ale tiinei de la acea vreme. Aici particip la dezbateri privind ideile neoplatonice i idealul frumuseii i aplicarea sa n art. Toate aceste idei i discuii i pun amprenta asupra creaiei lui Botticelli. Botticelli se bucur n timpul vieii sale de un succes i o apreciere cum extrem de puin pictori ai Renaterii s-au bucurat. Picteaz trei fresce pentru Capela Sixtin, onornd astfel comanda papei Sixtus al IV-lea nsui. ns perioada de glorie a Medicilor ia sfrit atunci cnd moare Lorenzo Magnificul, Medicii fiind izgonii din Florena, oraul rmnnd sub conducerea austerului Girolamo Savonarola. Militant mpotriva pgnismului i desfrului care acesta afirma c exista la acea vreme n Florena, decide s distrug orice urm a acelei lumi decadente, arznd multe opere de art, printre care i tablouri de-ale lui Botticelli. Pictorul Citate -Ah! Botticelli! Farmecul i elegana pasiunii n suferin, sentimentele profunde ale tristeii n desftare! Tot sufletul nostru modern se dezvluie n aceast vraj nelinititoare pe care nicio oper de artist nu a artat-o nc E.Zola Tablouri -Punerea Portretul -Madona cu -ntoarcerea -Holofern -Omul -nchinarea -Primavera -Naterea Frescele -Venus -Buna -Calomnie n lui La pruncul cu Giulio i de doi celebre mormnt Medici fortezza ngeri Iuditei decapitat medalion magilor Venerei Sixtine Marte vestire moare la data de 17 mai 1510 la Florena.

Capelei i

Madonna_Padiglione