Radu, haiduc din Greci

Intre baladele de haiducie care au circulat foarte mult incepănd cu a doua jumătate a secolului
al XIX-lea a fost şi balada lui Radu Anghel. Balada spune că el "ataca boierii mari, le lua
banii şi ajuta pe sărmani". Dar cei care au cercetat adevărul istoric au ajuns la concluzia că
aceasta a fost o baladă născocită de lăutari la comanda lui Radu Anghel, care avea o cărciumă
şi le dăduse bani din greu pentru a-i face o poveste bună de căntat.

Balada spune că Radu Anghel din Greci (Boţeşti) a fost haiduc. Unii istorici spun că a fost un
mare tălhar.

Intre baladele de haiducie care au circulat foarte mult incepănd cu a doua jumătate a secolului
al XIX-lea a fost şi balada lui Radu Anghel. Se spune in căntec că Radu era un vestit haiduc
din Moşteni-Greci (comuna Boţeşti), plin de fapte vitejeşti, care ar fi fost omorăt de poteră cu
"argint tăiat in patru". Balada spune că el "ataca boierii mari, le lua banii şi ajuta pe sărmani".
Dar cei care au cercetat adevărul istoric au ajuns la concluzia că aceasta a fost o baladă
născocită de lăutari la comanda lui Radu Anghel, care avea o cărciumă şi le dăduse bani din
greu pentru a-i face o poveste bună de căntat. In fond, se pare că el a fost un criminal şi un
tălhar cum nu erau mulţi in jur. Aceste lucruri le spune profesorul Constantin Dinu din
Boţeşti, cel care a studiat peste 30 de ani istoricul comunei şi care se bazează pe documente
autentice.

PANDUR ATIPIC. Radu era fiul lui Gheorghe Anghel, un pandur al lui Tudor
Vladimirescu. După inăbuşirea Revoluţiei de la 1821, s-a ascuns la Mănăstirea Răncaciov din
Fureşti. Lui Gheorghe nu prea ii plăcea munca, in schimb, ii plăcea să cam fure. Astfel incăt
stareţul l-a izgonit, iar el a ajuns in satul Moşteni-Greci, unde s-a căsătorit cu Despa. Au avut
o fată şi un băiat. Băiatul, nimeni altul decăt personajul de baladă de mai tărziu, Radu.
Profesorul Dinu, autorul cărţii "Boţeşti, pagini din istoria unei aşezări de moşneni",
povesteşte: "Radu Anghel a avut şase fete şi doi băieţi. A moştenit insă defectele tatălui său,
hoţia şi lenea. A intrat intr-o bandă de hoţi care se aciuaseră in pădurea Pasărea. La un
moment dat s-a angajat la un turc să-i ingrijească oile şi vacile, undeva pe lăngă Dunăre.
Turcul trebuia să văndă oile la un bulgar, să le treacă Dunărea. Au mers, le-au văndut, iar in
mijlocul Dunării, cănd se retrăgeau, Radu Anghel l-a omorăt cu un cuţit pe turc. Cu banii
furaţi, vine in Moşteni-Greci şi deschide o cărciumă. Aici le dă bani lăutarilor să facă baladă
despre el, ca haiduc. Impreună cu unul, Soare, Radu Anghel dă lovituri la conace boiereşti,
acaparează pămănturi prin forţă şi intimidare şi devine destul de bogat. Ca să nu fie prins de
autorităţi, după tot felul de jafuri comise, se retrage la Mănăstirea Cheia, travestit in că-lugăr.
Il omoară pe Popa Ma-rin, care il recunoaşte, apoi fuge, dă alte spargeri, iar după ce il bate şi
il jefuieşte pe insuşi judecătorul Vespescu din Topoloveni, o poteră il prinde şi il impuşcă. A
reuşit să fugă la Cămpulung Muscel, dar, din cauza rănilor, a murit. A fost inmormăntat la
Mănăstirea Sfănta Troiţă din oraş".

Aflăm că tabloul lui Radu Anghel, pictat de Mişu Pop şi expus la Bruckenthal, a fost dat jos
de pe perete. "Pe Radu Anghel, regimul comunist l-a proslăvit mult că ar fi fost haiduc. Eu,
din graiul bă-trănilor cu care am discutat şi din documentele pe care le-am citit, n-am aflat că
ar fi dat cuiva măcar o vacă sau un ban luat de la un boier", conchide interlocutorul nostru.
Profesorul Constantin Dinu are 68 de ani, a predat biologia la Boţeşti, dar, fiind pasionat de
istorie, a studiat timp de peste 30 de ani trecutul comunei care l-a dat şi pe Alexandru Cercel.

"Radu Anghel a avut şase fete şi doi băieţi. A moştenit insă defectele tatălui său, hoţia şi
lenea. A intrat intr-o bandă de hoţi care se aciuaseră in pădurea Pasărea. La un moment dat
s-a angajat la un turc să-i ingrijească oile şi vacile, undeva pe lăngă Dunăre. Turcul trebuia
să văndă oile la un bulgar, să le treacă Dunărea. Au mers, le-au văndut, iar in mijlocul
Dunării, cănd se retrăgeau, Radu Anghel l-a omorăt cu un cuţit pe turc. Cu banii furaţi, vine
in Moşteni-Greci şi deschide o cărciumă. Aici le dă bani lăutarilor să facă baladă despre el,
ca haiduc. Impreună cu unul, Soare, Radu Anghel dă lovituri la conace boiereşti,
acaparează pămănturi prin forţă şi intimidare şi devine destul de bogat."

profesorul Dinu

Căntecul locului
In cartea "Boţeşti - pagini din istoria unei vechi aşezări de moşneni", de Constantin G. Dinu,
Niculina N. Dinu şi Elena C. Stăneacu, apărută la Editura Tiparg in 2000, descoperim o
variantă a baladei lui Radu Anghel, culeasă la Boţeşti, care este şi satul de baştină al lui
Alexandru Cercel. "Foicica - a vrejilor,/ Sus pe dealul Grecilor,/ deasupra Căndeştilor,/ La cel
fag cu frunza deasă/ Şi cu umbruliţa groasă/ Stau voinicii ca-ntr-o casă./ La tulpina fagului/
Carabina Radului/ Iar mai sus, pe rămurele/ Sunt vreo şapte revolvere/ Ce trage Radu cu
ele"…

Povestea fabricată a lui Radu Anghel

…" Măre Radu ce-mi făcea?/ Măna la gură ducea/ Şi-ncepea a fluiera/ Şi voinicii s-aduna/
Mare, Radu ce făcea?/ Lăngă fag s-apropia/ Şi de acolo ce lua?/

O ploscuţă ce avea/ Şi mai mică nu era/ Şi da la băieţi să bea/ Băieţii se imbăta/ Iară Radu
mi-i certa/ Şi din gură le zicea:/ - Hai, băieţi, plecaţi acasă/ La copii şi la nevastă/ Că sunteţi
băieţi de gloată/ Bunicei de sapă lată./ Radu singur rămănea/ Şi-un căntecel cănta:/ "Şi-am zis
verde trei sipici/ Dintr-o ceată de voinici /Rămăsei singur aici./ Măre, Radu, că pleca,/ La
popa Ion mergea/ Şi din gură cuvănta:/ - Bună sara, popă Ioane,/ - Mulţumescu-ţi, căpitane,/ -
Nu-mi mai zice căpitane,/ Zi-mi pe nume, Răducane!/ Căpitanii sunt la tărg/ Eu sunt Radu cel
din crăng./ Potera il ajungea/ Casa o inconjura/ Şi la Radu că striga:/ - Dă-te, Radule, legat/
Ca să scapi nevătămat."

Sfărşitul... căntat
"Cum să mă dau eu legat/ La un ciocoi gulerat?/ Ziceţi că mă dau legat/ Cănd cu trei poteri
mă bat?/ Comandiru ordona,/ Foc la casă că dădea,/ Iară Radu ce-mi făcea? Drumu’
carabinii da,/ Pistoalele slobozea,/ Acoperişu’ cădea,/ Radu jos se arunca,/ Drum prin
poteră făcea/ Şi spre pădure fugea./ Dar un om din poteră,/ De-o vadră şi cinci oca,/ Argintu-
n patru tăia/ In puşcă el mi-l băga/ Şi după Radu trăgea,/ Pieptul mi-l străpungea/ Atunci
Radu se sfărşea." (Variantă culeasă la 12 mai 1985, de la Filofteia Vlad, in vărstă de 54 de
ani).