Locul, timpul acţiunii: Moldova în vremurile trecute.
Un pasaj care m-a impresionat:
- Ascultă, Faliboga, vorbi Lepădatu; eu îs om blajin...c-o vorbă bună mă faci rob...Altfel, cu răul să nu mă ieie nimeni, că nu-i bine. Şi să ştii că eu nu-s dintre cei care se tem.
Situaţia iniţială: Într-o toamnă, tânărul Niţă Lepădatu, soseşte la
Ilieşeni, pe moşia boierului Jorj Avrămescu, în căutarea unei slujbe.
Cauza acţiunii: Conflictul apărut între Niţă Lepădatu, om retras,
răbdător în suferinţă dar păstrându-şi demnitatea şi vătaful Sandu Faliboga, om aspru dar vrednic în slujba boierului.
Derularea evenimentelor (succint): Într-o toamnă, când tânărul Niţă
Lepădatu, sosise la Ilieşeni, pe moşia boierului Jorj Avrămescu, departe de civilizaţie, află de la moş Nastase Tentea, despre bordeieni, oamenii de pe moşie, care trăiau în bordeie sub pământ, în condiţii inumane. Niţă îşi găsi de lucru la vitele boiereşti şi din prima zi avu un conflict cu vechilul moşiei, Sandu Faliboga, un fost hoţ de cai. În toamnă când începură lunile ploioase şi când hambarele erau pline, boierul plecă către lumea civilizată. Sandu Faliboga văzându-l mai aprig decât el la mânie, dar om drept, îi propune lui Niţă să se împace şi îi spune despre hoţiile la care participase împreună cu Iana, soţia sa. Niţă şi Marghioliţa, fata lui moş Nastase, hotărăsc să-i spună boierului că vor să se căsătorească în primăvară. Cu două zile înainte de Sfântul Neculai, boierul Jorj soseşte împreună cu viitoarea lui soţie, pentru a-i prezenta moşia. În ajunul Crăciunului, un preot ş-un dascăl, de la satul cel mare, vin să vestească şi bordeienilor naşterea Mântuitorului, iar de sărbători oamenii au mâncat, carne de porc. Într-o noapte după Bobotează, când Niţă păzea vitele, din cauza vântului puternic, şopronul se prăbuşi iar acoperişul căzu peste el. Noroc cu vătaful care reuşeşte să-l scoată de sub dărâmături, salvându-i viaţa. Toate acestea i-au fost povestite naratorului chiar de către Niţă Lepădatu. Aşa a aflat că a scăpat cu viaţă, că s-a luat cu Marghioliţa şi au fost cununaţi de stăpâni, că au doi flăcăi, că au plecat de la moşie, căci boierul o vânduse la dorinţa soţiei, iar Faliboga, căruia Niţă îi face o dată pe an praznic creştinesc, pentru odihna lui, a trecut Prutul cu Iana lui.
Punctul culminant: Într-o noapte după Bobotează, când Niţă păzea
vitele, din cauza vântului puternic, şopronul se prăbuşeşte iar acoperişul cade peste el. Vătaful este cel care-l scoate de sub dărâmături, salvându-i viaţa.
Deznodământul: Acestea i-au fost povestite naratorului de către Niţă
Lepădatu, acum gospodar din Bordeieni. Aşa a aflat că a scăpat cu viaţă, că el şi Marghioliţa au fost cununaţi de stăpâni, că au doi flăcăi, că au plecat de la moşie, căci boierul o vânduse, iar Faliboga, căruia Niţă îi face o dată pe an praznic creştinesc, pentru odihna lui, a trecut Prutul împreună cu Iana.
Mesajul transmis: Sentimentele de bucurie, nădejde, tristeţe, durere
ale ţăranilor sunt în strânsă legătură cu natura - locul unde viaţa se împleteşte cu moartea.