ll.
Principalele curente avangardiste
Victoria din Samofrace esie o
cunoscutd statuie din marmur5, re-
prezentand-o pe zeita Nike (sub in-
feligarea uneifemei cu aripi, sunand
din trompetd victoria), descoperitd
in 1863 9i aflatd actualmente Ia
Luvru. A fost executatd intre anii
22O-19Oi.H. de un artist din Rhodos,
rdmas necunoscut. Statuia celebra
victoria flotei rhodosiene intr-o be-
tdlie navald din apropierea Ciprului.
De€i grav avariaid (capul Si bralele
s-au pierdut), statuia rdmane o ca-
podoperd a artei elenistice, alSturi
de Colosul din Rhodos.
Manifestul lui F.T. lvlarinetti a
apdrut in aceea$i zi in versiune
romaneascd sub titlul O noud $coald
literard, in ziarul Democralia din
Craiova, Si a fost urmat de vizita
scriitorului italian in Romania.
Tristan Tzara,
intemeletorul dadaismului
Futurismul
La 20 februarie 1909, italianul Filippo Tommaso Marinetti
publicd in ziarul Ze Figrtro manifesf'tl Le Funrisme, care dd numele
unui cufent cultural, futurismul, prezent in diverse domenii ale vielii
modeme si in diferite afie: cinematografie, arhitecturd., poezie, pictura.
in cuprinsul manifestului apare formularea ce va deveni emblematicar:
,,Un automobil de curse (...) e mai fiumos decdlWctoria din Samotrace" .
Acelagi T.F. Marinetti publicd la 11 mai 1.912, la Milano,
ManiJbstul tehnic al literaturii futuriste, in care precizeazi, in 11,
puncte reperele noii poezii, qi pledeaz5. pentru,,cuvintele in liberlate".
Inovaliile sunt preluate ulterior de majoritatea orientirilor avangar-
diste:
. renuntarea la semnele de punctualie;
. dislocarea sintaxei;
. renunlarea la determindri adjectivale s,i adverbiale gi la e1e-
mentele de comparalie;
. predileclia pentru verbe rezultAnd din cultul acliunii.
Curentul face apologia epocii moderne, exaltd viteza, energia,
vitalismul, forfa gi reprezinti o reacrie exasperatd faji de prelun-
girea decadentismului ,,fin de sidcle" din cultura secolului al XIXlea.
A treia iniliativi de ,,leoretizare" a futurismului ii apa4ine tot
lui T.F. Marinetti care publicd in 1913, la Floren.ta, manifestul
rntit[lat Imaginalia fiird ;ir qi cuvintele in libertate.De data aceasta,
se afirml supremalia ,,efemerului" in artd, ea devine produs de
consum imediat, spectacol, manifestare absolut liberi de orice
consfangere esteticd.
Futurismul a a\ut un ecou insemlat ?n Rusia, sprijinit fiind de
Vladimir Maiakovski, Velimir Hlebnikov si David Burliuk: in amr
191.3-191.4, in mai multe ora$e are loc un turneu literar de orienta.re
cubistl gi futuristi care contribuie prin atitudinea specific[ (scan-
dalul) la rlspindirea noilor experimente poetice. Unii dintre adeplii
futurismului vor adera la programe de ac{iune politici: Marinetti se
orienteaz5, incepAnd dtn 1924, spre fascism, iar artiqtii ruqi - spre
revolulia bolgevic[. Revistele din prima etapd a avangardismului
romAnesc (.Con.timporanul, 75 H.P, Punct) videsc o atitudine favo-
rabild faJ[ de ,,conshlctivismul" care conjugase at6t influen{e dadaisle,
cet $i futuriste, vizibile in practica grupului al c6rui lider este Ion
Vinea.
Dadaismul
A fost cel mai ,,agresiv" dintre curentele de avangardi, inspirat
de radicalizarea congtiinlei scriitorilor gi a artiqtilor nevoili sA
participe la prima conflagra{ie mondiald. Ei igi propun si invingd
absurdul prin hiperbolizarea efectelor lui qi iqi manifesti revolta mar
curAnd prin provocare, decat printr-un program estetic coerent.
La Zirich, capitala Elvefiei, stat neutru, se reunesc in mod
regulat, aleturi de scriitorul romdn Tristan Tzara, la Cabaretul
 0RIENTARI AVANGARDISTE (prezentare sinteticd)

.':ire", i telectuali. rel'ugiaJi politic, revoltali impotriva absur-

.
Numele miscdr i, dadaism, este
gdsit prin folosirea hazardului: intro-
: l::: rizboiului: scriitorii Hugo Ball gi Richard Hiilsenbeck qi ar- ducand un creion intr un diclionar
.', olastic Hans Arp, apoi pictori ca Marcel Iancu (Rom0nia), Larousse, deschizandu-l astfel la
'-.-.:is Picabia, Marcel Duchamp (S.U.A.), Ma,\ Ernst, Kufi Schwitters intamplare, se opresc la cuvantul
:::llanla, etc. onomatopelc dada, cu dubld sernni-
rti Dadaismul cultivd arbitrariul total, neprevazutul, abolirea for- flcalie in limba franceza -,,cd u! de
emn", in limbajul copii or, 9 ,, dee
le -. -.: deja constituite, provoacd dezordinea qi stupoarea inclusrv f x5". In mod ,,oficial", dada smu ia
tii ' organizarea unor spectacole de scandal indreptate impotriva nagtere la 6 februarie 1916.
'4.
-:=: ,.i moralei tradilionale.
,L'. ln manifestul miEcirii ,,Dada", se propune cdutarea limitei
-::: gdndire qi expresie, se contrazice totul, se neagi totul, ajun- ln 14 iulie 1916, acelagi cabaret
o, :: :u-se la nihilism gi mistificare ca principii supreme: ,,Dada se ,,Voltaire" gdzduieqte, in sala Zur
t1 - : c)te dc tot. {T. T,/ara l. Waag, primul spectacol Dada, intr-o
totald libertate fa,td de fepfezentd-
La noi in !are, dadaismul se reflecti parlial in produclii poetice,
rile teatrale tradiljonale.
T-
'- rovatc in reviste de avangardd, cum ar fi: unu, Continporanul, in '1917, Tristan Tzara Si Hugo
'. zral, Punct, 75 H.P. Caracleristica miEcdrii romane;ti de avan- Ball deschid, tot la Zurich, Galeria
-.-:a literard este eclectismul, contaminarea cu alte curente speci- Dada unde vor expune p ctorii Vassily
Kandinsk, Paui Klee, Giorgio de
-: perioadei (futurismul gi suprarealismul). De aceea, un dadaism Chirico, Hugo Bail, l\4arcel lancu,
- .:are purd este mai greu de descoperit.
Hans Arp, Otto van Rees.
Reprezentan!ii dadaismllui:
t, . in literaturd: Tiistan Tzara, Richard Hiilsenbeck, Hugo Ball;
l- . in picturd: Marcel Iancu, Fralcis Picabia, Pablo Picasso, Marcel
l. - --'hamp.
)t
Ll Suorarealismul

e Considerat curenhrl avangardist cel mai important, supralea-

e ::ula oferit creatii literal'e de valoare artisticd, tlecAnd proba
::cului. S-a niscut tot ca formd de protest a generaliei care avea in
-: de 20 de ani in preajma Primului Rdzboi Mondial.
ln 1924, Andr6 Bretonpublici Mandbslul suprareahst in care
:::rnesle rehnicile folosite incd de la slarsirul razboiului. in acelasi
::. apare o nou[ publicalie La Rtvolution surrialiste, reunind in
-:,rl ei numeroqi simpatizanli: pictori (Max Ernst, Giorgio de
-:.irico, Francis Picabia, Salvator Dali), cineaqti (Luis Bufluel) gi
.:ritori (Paul Eluard, Robert Desnos, Philippe Soupault, Antonrn
:-:aud).
Drn 1927, cdliva rnembri importanli ai suprarealisrnulur
-. -\ragon, A. Breton, P. Eluard) se apropie de miqcarea politicd de
,::nga, apoi se inscriu in Partidul Comunist Francez. Ca urlnare a
':lgajdrii politice, din 1930, revista isi schimbi titlul in
-'qrarealismul in senicittl revoluliel, lansAnd al doilea rnanifest al
:iriscarii. tot sub semnitura lui Andr6 Breton.
Suprarealismul nu s-a mullurnit si fie doar o mig6are literari,
rsemenea celor ce marcaserd secolul a1 XIX-lea (rornantismul, rea-
.ismul, simbolismul), ci a incercat sd reahzeze o veritabild revolulie
le mentalitate 6i sensibilitate. A refuzat orice idealism care, drn
:erspectivd religioasd, separa trupul qi sufletul, a pledat pentru co-
nuniunea omului cu universul, a ceutat sd pdtrundd prin poezie in
..inima realului".

Victoria din Samofrace este o
cunoscutd statuie din marmura, re-
prezentand-o pe zeita Nike (sub in-
fdtigarea unei femei cu aripi, sunand
din trompetd victoria), descoperita
in 1863 9i aflatd actualmente
Luvru. A fost executatd intre anii
220-190l.H. de un artist din Rhodos,
ramas necunoscut. Statuia celebra
victoria flotei rhodosiene intr-o bd-
telie navale din apropierea Ciprului.
Degi grav avariatd (capul 9i bralele
s-au pierdut), statuia rdmane o ca-
podopere a artei elenistice, aleturi
de Colosul din Rhodos.
Manifestul lui F.T. Marinetti a
aparut in aceea9i zi in versiune
romeneascd sub titlul O noue gcoal+
In ziarul Democratia din
literare,
Craiova, 9i a fost urmat de vizita
scriitorului italian in Romania.
i
I
t de radicalizxea con$tiinlei sffiitodlor Ei a arti$tilor nevoili sa
l'
I Zttrlclt, capitala Elveliei, stat neuhl, se reunesc in mod
Tristan Tzara,
lntemeietorul dadaismului
t
ll. Principalele curente avangardiste
Futurismul
La 20 februarie 1909, italianul Filippo Tommaso Marinetti
publici in ziarul Z e Figaro manifestul Le Futurisme, cate dd numel e
inui curent cu1tura1, futurismul, prezent in diverse domenii a1e vielii
pictura'
modeme gi ir diferite arte: cinematografie, arhitecturi, poezie'
la in cuprinsul manifestului apare formularea ce va deveni emblematicd:
,Un uloto-oU a" 1...1 e mal tumo s decdt
Wcnia din Samotracd''
""rse
Acela;i T.F. Maxinetti public[ 1a Ilmai 1972, 1a Milano'
Manifesnl tehnic al literuturii futuriste' in cdre ptecizeazd itt Il
r"p"."t" toii poezii, qi pledeaz[ pentru ,,cuvintele tn libertate"'
f*"i"
-Inovaliili
sunt preluate ulterior de majoritatea odentdlilor avangar-
diste:
. renunlarea 1a semnele de punctuaFe;
. dislocarea sintaxei;
. rcnunlarea 1a determiniri adjectivale qi adverbiale qi la ele-
mentele de comparalie;
. predileclia pentru verbe r€zultend din cultul acliunii'
iorentol iace apologia epocii modeme, exaltl viteza, energia'
vitalismul, forla qi ieprezintl o reaclie exasperati fala {e, ql9tun-
girea decadentismului ,,fln de sidcle" din cultura secolului al XlX-lea'
A treia iniliativi de ,,teoretizare" a futurismului ii aparline tot
lui T.F. Marinetti care publicd in 1913, la Florenla, manifestul
rnlifilat Imaginaliafdrd ;ir ;i cuvintele in libertate ' De data aceasta'
se afirmi .ip.#4iu ,,efemeru1ui" in art6, ea devine produs
de
consum imeiiat, spectacol, manifestare absolut liberd de orice
consfangere estetici.
Futurismul a alut un ecou insemnat in Rusia, sprijinit fiind de
Vladimir Maiakovski, Velimir Hlebnikov qi David Burliuk: in anii
1913-1914, in mai multe orage are 1oc un tumeu literar de odentare
cubist[ gi futuristd care contribuie prin atitudinea specifici (scan-
da1u1) larispindirea noilor experimente poetice' Unii dinfe
adeplii
futurismului vor adera 1a programe de acliune politicd: Madnetti se
orienteazd, incepAnd din 1924' spre fascism, iar attiqtii ruqi - spre
revolulia bolgevicd. Revistele din prima etapi a avangardismului
romAnesc (Contimporanul, T 5 H.P, Punct) vldesc o atitudine favo-
rabild fald de ,,constructivismul" care conjugase atAt in{luenle dadaiste'
citsi futuriste, vizibile in pmctica grupului a1 c6rui lider este Ion
Vinea.
Dadaismul
. A fost cei mai ,,agresir)" dintre curentele de avangatdd, inspirat
participe la prima conflagralie mondial[. Ei iqi propun s[ invingl
mai
absurdul prin hiperbolizarea efectelor lui s'i iqi manifestd revolta
curtnd prin provocare, decit printr-un program estetic coerent
fi
regulat, aleturi de scriitorul roman Tristan Tzara, la Cabaretul
 Numele migcdrii, dadaism, este
Jhe-. intelectuali, refugiali politic, revoltali impotriva absur-
gdsit prin folosirea hazardului: intro-
izboiului: scriitorii Hugo Ball Ei Richard Hiilsenbeck qi ar- ducand un creion intr-un diclionar
ac*ic Hans Arp, apoi pictori ca Marcel Iancu (Romdnia), Larousse, deschizanduJ astfel la
h Pazbia, Marcel Duchamp (S.U.A.), Max Emst, Kutl Schwitters iniampiare, se opresc la cuv6ntul
fcmir.ara; erc. onomatopeic dada, cu dubla semni-
c ' Llaismul cultiv[ arbitrariul total, neprevdzutul, abolirea for- ficatie in limba franceze -,,cdlut de
lemn", in limbajul copiilor, Si ,,idee
Sija constituite, provoacl dezordinea qi stupoarea inclusiv fixd". in mod,,oficial", dadaismul ia
i ;r ,.rganizarea unor spectacole de scandal indrcptate impotriva na$tere la 6 februarie 1916.
r=i si moralei tradilionale.
in manifestul miqcdrii ,,Dada", se propune ceutarea limitei
intre gindire qi expresie, se contrazice totul, se neag[ totul, ajun- ln 14 iulie 1916, acelagi cabaret
gindu-se la nihilism qi mistificare ca principii suprcme: ,,Dada se ,,Voltaire" gazduiegte, in sala Zur
Waag, primul spectacol Dada, intr-o
ndoieqte de tot."(T. Tzara). totala liberiate fa15 de reprezenta-
La noi in {ard, dadaismul se reflectd parlial in produclii poetice, rile teatrale tradilionale.
?romovate in rcviste de avangardS, cum ar fi: unu, Contimporanul, ln 1917, Trisian Tzara 9i Hugo
lntegral, Punct, 75 H.P. Cancteristica miqclrii romAnegti de avan- Ball deschid, tot la Ztirich, Galeria
gardi literard este eclectismul, contamina.rea cu alte curente speci- Dada unde vor expune pictorii Vassily
Kandinski, Paul Klee, Giorgio de
ice perioadei (futurismul qi suprarealismul). De aceea, un dadaism Chirico, Hugo Ball, Marcel lancu,
:: stare purd este mai greu de descoperit. Hans Arp, Otto van Rees.

Reprezentan!ii dadaisnului:
. in literaturd: Tristan Tzara, Richard Hiilsenbeck, Hugo Ball;
. in picturS: Marcel Iancu, Francis Picabia, Pablo Picasso, Marcel
):;hamp.

Suorarealismul

Considerat curentul avangardist cel mai important, suprarea-

hnul a oferit creatii literare de valoare artistic5, trecand proba
:mpului. S-a ndscut tot ca formd de protest a generaliei care avea in
-s re 20 de ani in preajma Primului Rizboi Mondial
in t9Z+, Andr6 grcton p:ublicd Manifestul suprarealist in care
e tdreste tehnicile folosite incd de la sfArqitul rdzboiului. In acelaqi
r- rpare o noud publicaJie - La Rtvolution surr,laliste, reunind in
lrr- ei numeroqi simpatizanli: pictori (Ma-r Emst, Giorgio de
E lk-io. Francis Picabia, Salvator Dali), cineaqti (Luis Bufluel) qi
(Paul Eluard, Robert Desnos, Philippe Soupault, Antonin
-rc.xi
tarlr.
tl
Dn 1927 , cAtiva membri importanli ai suprarealismulur
L rL r--gon, A. Breton, P. Eluard) se apropie de miqcarea politicd de
ic apoi se inscriu in Partidul Comunist Fratcez Ca ufinare a
-E?
I[]'ini politice, din 1930, revista igi schimbd tit1ul in
bz;alismul in sertticiul revoluliei,Iansdnd al doilea manifest al
tot sub semndtura lui Andr6 Breton.
-;-d- s+rarealismul nu s-a mullumit si fie doar o miqcare literara,
tt tE3 celor ce marcaserd secolul a1 XIXJea (romantiSmul, rea-
n hi :imbolismul), ci a incercat sd realizeze o veritabili revolutie
P -llitate si sensibilitate. A refuzat orice idealism care, din
Ifl '6 religioasl, separa trupul qi sufletul, a pledat pentru co-
omului cu universul, a cAutat sd pdtrundd prin poezie in
D:.
=alului"
Ed

?ITIAR
Pagina de frontisplclu
a revlstei uru
Manifestul literar este o de-
claral e publ cd, formulatd concis gi
categoric, in care sunt expflmate
pfincipi le estetice ale unul cufent
(rr]iscare, gcoald, grupafe) sau ae
unu scriitor, manifestul se referd la
viziunea asupra literaturii, la relat ile
cu ce elalte afte, a menirea artistu-
lu in socretate etc. De cele ma
multe ori se neagd violent literatura
traditiona d g se enunl5 (argumen-
tat) aderarea la noul tip de literaturA
cu tr;sbturile sale esentiale.
pl(TS*,,.iri,,
NU t Plc TUAI
NU € P OEZIT
t l'i r !'frrlll
Curentul se internationalizeazd incepAlrd din 1938, cind se
organizeazd la Paris o expozilie suprarealiste unde expun 70 de
artiqti din 14 -t6ri. Manifestiri similare se orgamzeazd.Ia Paris qi in
perioada postbelicit,in 1,94'7, in 1959 giin 1965, oferind publicului
prilejul de a urmiri evolulia migcirii suprarealiste.
Influenlele suprarealismului sunt resimlite de mari creatori
care evolueazi independent de culentul propriu-zis: P.J. Jouve,
Pierre Reverdy, S. John Perse.
Deqi miqcarea suprarealisti pierde din forld dupd moartea lui
Andr6 Breton, in 1966, spiritul culentului, principiile estetice si
etice persist[ pAnd astizi in sensibilitatea unor creatori.
in literatura romAn5, suprarealismul este prezent atat in publi-
caliile avangardei (I.N.T.E.G.R.A.L., unu, Urmttz), cAt gi in creaJiile
unor poeli ca Virgil Teodorescu, Gellu Naum, Saga Pani, Gherasim
Luca, Paul Pdun, Geo Bogza.
Meritele avangardei literare
. combate prejudecilile, structurile invechite;
. descoperd/ reacttahzeazS, noi zone de investigalie poetica
(inconqtientul, cotidianul, hazardul) qi noi tehnici (dicteul autornat,
colajul);
. extinde negarea de la literaturi la ansamblul societilii fi la
mentalitatea burshezd.
lll, Manifeste $i programe ale avangardei romanegti
O treseture definitorie a miqclrii avangardiste este militan-
tismul de nuanla ,,mesianicd". Apar frecvent in publicaliile vremrr
proclama{ii ce anun![ ,,mantuirea", salvarea literaturii din anchi
lozalea in tipare mentale gi artistice invechite.
Demersul avangardei, specific unei manifestdri culhrrale sau
literare de grup ce se constiluie de cele mai multe ori in jurul unei
reviste igi gdsegte_expresia in manifeste, programe, discursuri menite
sd intrelini starea de rebeliune.
Uneori manifestele au aspect de oper[ literar[ de sine std-
tdtoare $i contribuie la celebritatea autorilor lor, la f'el de mult ca sr
literatula propriu-zisd.
Manifeste literare avangardiste:
. Manifest activist cdtre tinerime de Ion Vinea (1922);
. Pictopoezie de Yictor Brauner', Ilarie Voronca (i924);
. Aviograma de Ilarie Voronca (1924);
. Cicatriziiri de Ilarie Voronca (1925);
. Suprarealism ;i integralism de Ilarie Voronca (1926);
. Poem de Yirgt| Gheorghiu (1928);
. Alge ct senmiture colectivd -Alge (1930);
. Strigdt crr semnituri colectivn Alge (1930);
. Urmuz premergd.torul de Geo Bogza (1930);
. Poezia pe care vrem sd o Jdcem de Geo Bogza, Paul Piun,
Gherasim Luca, S. Perahim (1933);
. Cerneala surdd de Gelln Naum (1945).
!
 Manifest
de Sasa Pand

,,cetitor, deparaziteaz5-li creierul!"

.frio;t in ti,nnen
avion
t.f.f.
- radio
televiziune
76 h.p.
marinetti
breton
vinea
lzara
ribemont-dessaignes
arghezi
brAncuqi
theo van doesburg
iraaaa traaaaaa it aaaaaaaa

arde maculatura bibliotecilor[...]

(.unu, rn. 1, aprilie 1928)

Plecizali trei caracteristici formale ale ManiJbstului, dupd o

primb lecturd, linAnd cont de urmitoarele repere: dispunerea in
pagina, punctualie, tip de enun!.
Selectali cuvintele/ sintagmele/ enunlurile greu de inleles pentm
voi din cauza necunoa$terii contextului cultural din epoc5,
3. Justificali pomind de la cele doui interjeclii - ura qi huo -
construclia binard a manifestului qi cele doud atitudini ale
autorului.
Realizali o reclamd publicitard pentm un produs artistic sau
pentru un evenirnent cultural (carte, film, speclacol, t6rg etc.)
prin sloganuri afirmative sau negative.

Citili umttorul text critic, precizali aspectele noi pe cale vi le

reveleazi obseffaliile qi explicaliile ofelite.

,,Alcdtuit ca un fel de colaj publicitaq Manifest\l de-

buteazd cu o sumi de trimiteri exprese 1a programul lui 75
H.P; din Aviograma lui Voronca se citeazi. chiar propozilia
inilial5: ,,Cetito! deparaztteaz\,-li creierul", iar ceea ce ur-
meazi imediat face ecou explicit ambianlei futurist-constructi-
viste insinuAnd dorinla unei preluiri a qtafetei: ,,strigdt in
timpan/ avion/ t.f.f. - radio/ televiziune/ 76 H.P" Numele
ingirate mai departe, pentru a fi insolite de ,,uraaa" prelungit,
vorbesc despre aceea$i largd deschidere spre curentele

I
: