I.

Premisa:

In primele decenii ale sec al xx lea tendinta de emancipare a literaturii romane de sub influenta directiei traditionaliste, dominate in acel moment, si de sincronizare cu ideile europene devine tot mai evidenta. Se produce o delimitare de naturalismul si autohtonismul, ca si de idilismul si paseismul semanatorist si poporanist carora le sunt contrapuse noua sensibilitate promovata in literatura simbolista. In anii razboiului si imediat dupa incheierea acestuia, actiunea devine mai puternica si mai violent contestatara, manifestandu-se adesea sub forme voit provocatoare, nonconformiste, menite sa socheze gustul comun dar sis a deparaziteze creierul consumatorului de arta. Se naste astfel miscarea de avangarda a carei prima faza, nihilista si iconoclasta, ca fi treptat inlocuita de tendinte noi, constructive, sustinute de programe estetice avand drept scop sa impuna o alta viziune nu doar asupra literaturii, ci si a artei, in general. Cea mai frecventa si eficienta forma de exprimare a acestor idei a constituit-o manifestul artistic. Scopul acestui studio de caz este tocmai identificarea principalelor momente si forme de manifestare ale miscarii de avangarda in literetura romana si stabilirea relatiei dintre aceasta si avangarda europeana.

II. Definirea conceptelor: fronda si avangardism

Fronda a fost o miscare social-politica de la mi locul secolului al !II-lea, din Franta "ndreptata "mpotriva absolutismului monarhic. #rin extindere de sens a a uns sa "nsemne razvratire, uneori bat ocorire, la adresa conventiilor, formelor prestabilite dintr-un anumit domeniu. #erioada interbelica a "nsemnat pentru literatura rom$na o "nnoire fundamentala ,"n primul r$nd prin refuzul modelelor traditionale si "n, al doilea r$nd, prin multiplicarea tendintelor estetice, fiind epoca "n care s-au manifestat numeroase curente% simbolismul, futurismul suprarealismul, constructivismul. &oate acestea s-au nascut dintr-o fronda fata de tiparele consacrate si din nevoia afirmari libertati de creatie. Fronda este o constanta a spiritului uman. 'a marcheaza deseori bataliile dintre generatii(tinerii contesta pe cei mai in varsta, pentru a fi, ulterior contestati la randu lor) si nu de putine oripolemicile din spatiul politic sau cultural (opozitia adopta o atitudine de fronda fata de putere,underground-ul se revolta impotriva establishment-ul cultural). *vangardismul se manifesta, "n perioada interbelica, sub forma unei radicalizari a modernismululi, un modernism extrem. +enumirea deriva de la termenul militar avangarda, care este ,o mica trupa de soc, o unitate de comando, de mare initiativa, cura si energie, care se strecoara spre liniile inamicului, "nfrunt$nd multe riscuri si obstacole, pentru a deschide drum armatei "n "naintare. *vangarda artistica se coaguleaza "n urul ideii de ruptura totala de traditie si a ideii de cultivare a unor forme estetice noi. -rientarile avangardiste s-au manifestat "n literatura, artele plastice, muzica, cinematografie, dar si arhitectura.

III. Curente avangardiste europene: dadaismul, futurismul si suprarealismul +adaismul este un curent ce se incadreaza in avangarda artistica europeana, initiat de un grup de tineri boemi rufugiati in 'lvetia in anii #rimului .azboi /ondial. Se naste in februarie 0102, in Cabaretul 3oltaire din 4urich si se remarca prin manisfestarile de teribilism anarhic, recitaluri absurde de anti-poezie, explozii de cola e, farse scandaloase menite sa ultragieze gandirea comuna. Sufletul miscarii a fost poetul roman &ristan &zara. Considerand ca eforturile nobile ale omului nu au fost capabile sa impiedice macelul mondial, intemeietorii dadaismului incep sa priveasca cu dispret, anuland totul, literatura, muzica, pictura precum si orice alta activitate spirituala construztiva. - negatie totala se adopta

fata de intreaga arta, o violenta brutala se manifesta fata de toate bunurile spirituale , sperand prin aceasta sa naruie intregul edificiu al societatii pe care o dispretuiesc. Futurismul este o miscare a modernismului artistic italian, celebrand noua era a tehnologiei moderna. Initiatorii miscarii este poetul Filippo &omao /arinetti care, in 0151 publica /anifestul futurist. .evolta futurista impotriva tuturor traditiilor culturale merge mana in mana cu glorificarea frumusetii vitezei, cultul masinilor masinilor si al societatii contemporane. In manifestul sau, /arinetti indeamna la respingerea artei traditionale si la lichidarea muzeelor si bibliotecilor, glorifcand cura ul,revolta si razboiul, preamareste viteza, cantamultimile excitate de munca, precum si realizarile tehnice ale erei industriale. +esi manifestul este publicat la #aris-cel mai important centru al avangardei timpului- el este destinat cu precadere mediilor intelectuale italiene. In acelasi timp, pe zidurile orasului /ilano apar afise cu latimea de 6m si inaltimea de 0m,din care sare in ochi cuvantul F7&7.IS/-, scris cu rosu aprins. Intre anii 0151-0102, apar peste 85 de manifetse care se refera la sfere atat de variate precum politica, dans, muzica, film, sculptura, pictura, sau chiar bucatarie. *lti reprezentanti ai futurismului in literatura au fost *rdengo Soffici(in acelasi timp si pictor), Fortunato +epero si 9iani #ietro :uciani. In 0106, 9iovanni #apini se situeaza pe pozitii futuriste in revista :acerba, de exemplu ci articolul Caldo bagno di sangue. Suprarealismul este termenul care denumeste curentul artistic si literar de avangarda care proclama o totala libertate de expresie, intemeiar de *ndre ;reton (0<12-0122) si dezvoltat mai ales in deceniile trei si patru ale sec trecut (cu aspecte si prelungiri ulterioare). #rimul caree a utilizat termenul intr-o acceptie legata de creatia artistica a fost 9uillaume *lollinaire in :es /amelles de &iresias, subintitulata +rama suprarealista (reprezentata in 0102). Inceputurile miscarii se leaga de grupul (nonconformist si de evident protesc antiburghez) de la revista pariziana :iterature (0101) condusa de *ndre ;reton, :ouis *ragon si #hillipe Soupault, ca = reclamandu-se de la tutele artistica a lui *. .imbaut, :autreamont si Stephane /allarme- capteaza tot mai mult din indrazneala spiritului innoitor si agresiv al dadaismului. +e altfel, atat in :itterature (unde ;reton publica ,in colaborare cu #hillipe Soupault, Campurile magnetice, primul text specific suprarealist), cat si in alte reviste, textele dadaiste alterneaza cu cele ale noii orientari, ce avea sa se numeasca apoi suprarealism. Sunt > miscari apropiate, avand scriitori comuni, dar alianta nu va dura.