1

Revista „Mariana”
O scurta analiza a curentelor literare si a ideilor prezentate de acestea,
cu oprire la romantismul in spatiul literar romanesc

1. Curente literare – definiția tuturor curentelor , manifestul literar

Curentul literar este o mișcare literară care reunește un număr de scriitori în baza unui
program estetic1 și a unor înclinații relativ comune care constituie o rezultantă generală a
tendințelor unei anumite epoci.
 În cadrul unul curent literar, unitatea de viziune (Weltanschauung) se exprimă prin temele,
motivele, subiectul, personajele și formulele expresive preferate
Scriitorii care aparțin unui curent literar împărtășesc principii estetice asemănătoare și se
raportează într-o manieră comună la o anumită tradiție literară, în concordanță cu preferințele lor
pentru anumite genuri și specii literare, recunoscând o anumită ierarhie a acestora ca, de
exemplu, preferința clasicismului pentru tragedie. În operele lor, ei utilizează modele artistice
asemănătoare într-un sens larg (de exemplu, în creațiile romanticilor se întâlnește
frecvent antiteza2).
Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate, de obicei, într-un manifest literar.

Manifestul literar
Manifestul literar este un text de dimensiuni reduse, în care se afirmă o nouă concepție cu
privire la literatură. El este conceput, de regulă, sub o formă polemică, deoarece noua orientare
literară se opune orientării anterioare. De obicei, un manifest programatic este publicat într-o
revistă, ori ca prefață a unei cărți, semnată de un autor binecunoscut, dar se întâlnesc și situații
când principiile sale au fost desprinse mai târziu, pe măsura manifestării curentului literar
respectiv.

1
Estetic =Care aparține esteticii, privitor la estetică; care privește frumosul, care corespunde cerințelor esteticii
2
Antiteza = Figură de stil bazată pe opoziția dintre două idei, fenomene, situații, personaje, expresii etc., care se
evidențiază reciproc
2

2. Lista curentelor literare si principalele trăsături ale acestora

Dadaism
Dadaismul este un curent literar artistic care a apărut în 1916, în centre timpurii din
Zurich, Elveția la Cabaret Voltaire și mai este denumit și curentul literar Dada.
Dadaismul a apărut ca o reacție a artiștilor față de Primul Război Mondial, generație ce s-
a confruntat pentru prima dată cu ororile unui război care nu dădea niciun semn că s-ar
apropia de sfârșit.
Această mișcare a constat într-un grup de artiști plastici, teoreticieni și scriitori care
refuzaseră logica, estetica și orice rațiune a societății capitaliste a timpului. Denumirea
curentului literar este neclară, însă Hugo Ball susține că provine de la afirmația „Da” ce a
fost folosită foarte des în discuțiile pe care le purtau inițiatorii mișcării, Tristan Tzara și
Marcel Iancu, inițiatori de origine românească.

Suprarealism
Suprarealism este termenul care denumește curentul artistic și literar de avangardă3 care
proclamă o libertate totală de expresie. Curentul literar a fost întemeiat în 1896 – 1966 de
către Andre Breton și dezvoltat în special în deceniile al 3-lea și al 4-lea ale secolului al
XX-lea.

Realism
Curentul literar artistic care s-a făcut cunoscut din a doua jumătate a secolului XIX-lea în
culturile europene. Realismul este o metodă de creație în literatură și artă ce este
caracterizată prin redarea veridică4 și obiectivă a realității.
Realismul este un curent literar-artistic care se afirmă din a doua jumătate a secolului
XIX în culturile europene. În sens larg, realismul reprezintă o metodă de creație în
literatură și artă, caracterizată prin redarea veridică, obiectivă a realității și prin
apropierea creației de viață.
Reprezentanți:
 Lev Tolstoi
 Charles Dickens
 Gustave Flaubert
 Stendhal
 Ioan Slavici
 Liviu Rebreanu
 Mihail Sadoveanu

3
Avangarda =Mișcare literară, artistică etc. care joacă (prin noutățile aduse) rol de precursor. /c.a.=curent cultural
cu tendințe avangardiste
4
Veridic = Care este (sau pare că este) conform cu adevărul
3

Modernism
Este un curent literar apărut încă din secolul al XX-lea și implică ideea de negare a
tradiției. Modernismul poate fi complet înțeles doar atunci când este privit în opoziție cu
tradiționalismul, deoarece primul concept promovează nonconformismul5, iar cel de-al
doilea respectă cu strictețe toate regulile impuse de tradiție.

Baroc
Baroc este un stil în arhitectură, pictură, sculptură, dans, muzică și alte arte care s-au
dezvoltat în Europa de la începutul secolului al XVII-lea. Curentul literar Baroc folosea
contrastul, detaliile exuberante6 și culorile profunde pentru a atinge un sentiment de
uimire.

Simbolism
Curent literar de la sfârșitul secolului al XIX-lea care se opunea naturalismului,
romantismului și parnasianismului. Prin simbolism se înțelege atât modul de exprimare,
cât și de manifestare propriu, deoarece valoarea fiecărui obiect și fenomen din lumea
înconjurătoare poate fi exprimată prin intermediul simbolurilor.

Impresionism
Impresionism este o mișcare artistică ce s-a manifestat la început în pictură și mai târziu
în muzică și care marchează desprinderea artei moderne de academismul tradițional, mai
ales în Franța.

Iluminism
Curentul literar Iluminismul a mai fost denumit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii. A
fost o mișcare intelectuală, ideologică, culturală și filozofică ce s-a desfășurat în perioada
pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din secolele XVII și XIX în tările Europei și Americii
de Nord și Sud.

Constructivism
Este termenul care se poate referi atât la constructivismul din matematică, teoria
demonstrațiilor din matematică, dar și constructivismul din artă, mișcare artistică din
Rusia.

5
Nonconformism = Atitudine de respingere a tradițiilor, a modelelor de activitate și de gândire proprii unui grup
social
6
Exuberant = Abundent, luxuriant, îmbelșugat
4

Umanism
Termenul reprezinta o mișcare spirituală care stă la baza Renașterii, apărută în Italia în
secolul al XIV-lea, dar care s-a extins în mod progresiv în Europa apuseană până în
secolul al XVII-lea.
Termenul de Umanism are două sensuri:
- unul mai lung: dragoste față de oameni.
- altul mai restrâns: dragoste față de valorile antichității greco-romane.
Mișcarea umanistă cumulează ambele sensuri.                                  
  Umanismul a apărut in Italia (Florența) de unde s-a răspândit în întreaga Europa. 
Caracteristici:
 încrederea în libertatea, demnitatea și perfectabilitatea7 omului;
 încrederea în rațiune;
 promovarea omului universal;
 armonia dintre om și natură;
 admirația față de valorile antichității greco-latine;
 în centrul preocupărilor umaniștilor se află omul;
Marii autori umaniști: F. Petrarca, G. Boccacio, L. Ariosto, F. Rebelais, P. Rosnard, T.
Tasso, Th. Morus, Erasmus din Rotterdam, William Shakespeare Dimitrie Cantemir.

Expresionism
Este o reacție împotriva incapacității științei, artei, dar și literaturii de a opri izbucnirea
primului război mondial. Susținătorii curentului literar propun în schimb o literatură a
iraționalului.

Clascism
Curentul literar clasicism este un curent individualizat prin caracteristici precum: loc și
acțiune, rafinament și unitate de timp.
Clasicismul este individualizat prin caracteristici precum: rațiunea domină sentimentele,
caracterul moralizator acordând importanță unor specii literare corespunzătoare (fabula,
satira, comedia, tragedia).
Personajele sunt caractere: caracterul avarului8 (Arpagon), unitate de timp, loc și acțiune
(un singur cadru, timp scurt, maxim 24h, un singur plan), exces de pudoare, rafinament,
personaje oneste, morale.
Trăsături : regula celor trei unități în dramaturgie (de loc, timp, acțiune); puritatea
genurilor și a speciilor literare; întâietatea rațiunii; imitarea modelelor greco-romane;
cultul pentru adevăr și natural (în literatură), simetria și echilibrul compoziției, concizia și
rigoarea9 unor exprimări care capătă uneori caracter de sentință...

7
Perfectabilitatea = capabilitatea de a se imbunatati, de a devein o persoana care întrunește în gradul cel mai înalt
toate calitățile cerute
8
Avar = calic, zgârcit
9
Rigoare = Exactitate, precizie
5

Termenul comportă sensuri largi, exprimând o atitudine estetică fundamentală ce se

caracterizează prin tendința de a observa fenomenele în contextul universului și de a le
închega într-un sistem proporțional și armonios, corespunzător frumosului și concordant
cu norme rationale care impun tipuri model, perfecțiunea, idealul.
Curentul se definește ca o mișcare artistică și literară care promovează ideile de echilibru
și armonie a ființei umane, constituite în modele durabile și care se pot regăsi în timp.
Cultivă trăsături distincte – curajul, vitejia, generozitatea sau lașitatea, avariția, naivitatea.

Tradiționalism
Este o mișcare literară ce s-a manifestat în perioadă interbelică10 și a cărei ideologie s-a
cristalizat în jurul revistei “Gândirea” în perioada 1921 – 1944. Este o orientare a
literaturii române către folclor și etnografie către civilizația rurală în tematica operelor
literale, concomitent cu respingerea culturii moderne.

Parnasianism
Este un curent literar care afirmă autonomia esteticului și susține teoria artei. Poeții care
susțin acest curent se izolează de lumea acțiunii, iar poezia este picturală, obiectivă și
rece. Poții caută perfecțiunea formală și corectitudinea versurilor și a rimelor rare.

Naturalism
Curent literar ce a apărut în Franța în a doua jumătate a secolului XIX, sub influența lui
Flaubert. Naturalismul adoptă în literatură metodele de investigație proprii științelor
exacte: observația minuțioasă11 și reproducerea realității în toate aspectele ei.

Sămănătorism
Este un curent literar ideologic și social politic apărut încă din secolul al XX-lea și
denumit după revista literară săptămânală “Samanatorul”.

Neomodernism
Neomodernism este un curent ideologic care este definit de spiritul creator postbelic și
este caracterizat prin respingerea formelor grave și redarea temelor grave într-o manieră
ludică de joc, care ascunde tragicul. Scriitori neomoderniști au dorit să se despartă de
spiritul veacului, cel ce este al războaielor și să recupereze valorile și modelele.

Poporanism
10
Interbelic = Dintre două războaie (mai ales dintre cele două războaie mondiale)
11
Minutios = Care cercetează lucrurile în amănunt, cu multă atenție și răbdare; făcut cu deosebită atenție, cu grijă.
6

Poporanismul este o orientare populară care a apărut la începutul secolul XX, iar
reprezentanții curentului erau de părere că țărănimea este adevăratul fond12 al poporului
român, dar și depozitul valorilor spirituale și morale.
Reprezentanți:
- George Topârceanu,
- Mihail Sadoveanu

Gândirism
Gândirismul este curentul ideologic care s-a format în România de la începutul primelor
decenii ale secolului XX și își trage denumirea de la revista cu numele “Gândirea”.
Curentul literar are afinități și cu alte curente, printre care Sămănătorismul lui Nicolae
Iorga, dar se deosebește de acesta prin preocuparea excesivă față de rolul social și
cultural.
Integralism
Curent literar românesc de avangardă încă din perioada interbelică ce s-a bazat pe
constructivism și conținea elemente atât din dadaism, cât și din suprarealism sau
futurism. Integralismul, ca mișcare artistică de avangardă din România, a încercat o
sinteză între cubism, futurism și expresionism.

3. Romantismul
Romantismul (Perioada Romantica) a fost o mișcare artistica, literara și intelectuala
aparuta in Europa pe la sfarșitul secolului al XVIII-lea, atingand apogeul pe la inceputul anilor
1800. În mare parte o reacție impotriva Revoluției Industriale, cat și impotriva normelor politice
și sociale ale Iluminismului13. Își face cel mai simțita prezența in artele vizuale, literatura și
muzica, dar de asemenea a avut un impact și asupra istoriografiei, educației și istoriei naturale
(științele naturii).
Anumiți autori neoclasici alimentasera deja un sentiment așa-zis romantic inainte de
raspandirea sa efectiva, fiind numiți de aceea pre-romantici. Printre aceștia se afla Francisco
Goya și Manuel Maria Barbosa du Bocage.

12
Fond = Totalitatea bunurilor sau a valorilor de bază dintr-un domeniu 
13
Iluminismul= Perioadă din gândirea europeană (secolul XVIII) reprezentând emanciparea culturală a noii clase
burgheze în ascensiune, prin accentuarea rațiunii și experienței, neîncrederea față de autoritatea tradițională,
cristalizarea idealurilor societății liberale și democratice

.
7

Ludek Marold , 1865-1898-

Sarut sub umbrela
/ Pictura romantica

4. De ce a aparut Romantismul?

Însusi termenul de "romantic" a capatat in evolutia sa semantica14 sensuri unilaterale15, sau

confuze, sau contradictorii.

Cuvantul apare pentru prima data in Anglia, catre sfarsitul secolului al XVII-lea, cu intelesul de
"copilaresc" sau de "ciudat". Preluat curand de germani (si asociat adjectivului "romanisch",
"Romanhaft"), termenul apare legat de sensul unor scrieri epice bizare, fantastice, asemenea
naratiunilor acelor "romane" medievale cavaleresti, redactate intr-o limba "romana", "romanica",
neolatina.

Romantismul apare inițial in zona care va fi mai tarziu Germania (mișcarea a avut și ea o
importanța fundamentala in unificarea germana prin mișcarea Sturm und Drang16) și in Anglia.

Romantismul s-a manifestat in forme diferite in diferitele arte și a marcat in special

literatura și muzica (deși romantismul s-a manifestat in aceste arte mai tarziu decat in altele).
14
Semantic = Care ține de semantică, care se referă la sensurile cuvintelor
15
Unilateral = Care este îndreptat, situat într-o singură direcție.
16
Sturm und Drang = miscare proto-romantica in literatura si muzica germana  . mișcarea literară de protest
din literatura germană din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, denumită astfel după o dramă de Friedrich
Maximilian Klinger. Marchează revenirea romantismului asupra a ceea ce era văzut ca o tradiție
literară raționalistă.
8

Cand curentul a ajuns in școli, au aparut critici impotriva idealizarii de catre acesta a realitații.
Datorita acestor critici a aparut mișcarea care va da nastere realismului.
Romantismul a aparut prima data in literatura germana concomitent cu apariția
clasicismului și interacționand cu acesta. La sfarșitul secolului al 18-lea a aparut și in literatura
engleza, iar in anii 1820 in literatura franceza și rusa.

5. Romantismul in Literatura romana

În Franta secolului al XVIII-lea, J. J. Rousseau intelege prin cuvantul "romantic" atributul ce

urmeaza a fi dat unui peisaj pitoresc, salbatic, solitar. Scriitori italieni ai epocii vor lega notiunea
literara de "romanticism" de un inteles militant17, utilitar, patriotic, libertar18.

Abia Stendhal, la inceputul secolului al XIX-lea, va privi cu o aproximativa optica

istoricista curentul romantic, considerandu-l ca o atitudine literara noua, tratand evenimentele
contemporane, conform unor interese contemporane, printr-o sensibilitate si cu mijloacele unei
arte contemporane.

În orice caz, istoria termenului de

"romantic", cu sensuri succesive atat de
diverse, nu este in masura sa lamureasca
aproape deloc continutul si stilul
romantismului.
Romantismul a apărut ca o reacție la
clasicism. În vreme ce clasicismul era un
curent normativ (care impunea reguli
privitoare la creația literară),
- William Blake, poet vizionar, profetic romantismul apără libertatea inspirației și
- geniu considerat atunci nebun , fiind respinge legile și normele.
idealist si sincer
- gravor – Divina Comedie
- moare sarac
Clasicismul se baza pe rațiune, romantismul pune accentul pe sentiment, pe fantezie și vis,
reverie19 de multe ori irationala.
Spre deosebire de clasicism, care nu accepta amestecul de genuri și specii, romantismul
cultivă acest amestec. Un exemplu îl reprezintă specia dramei, amestec de tragic și comic.
Romantismul cultivă lirismul, în special elegia (poezie care exprimă sentimente de
tristețe), meditația poetică, poemul liric.
În genul epic, se cultivă nuvela istorică sau fantastică, romanul istoric.
Principalele surse de inspirație ale romanticilor sunt istoria națională, natura și folclorul.
17
Militant = (Persoană) care militează, care luptă intens pentru un principiu, pentru o cauză, care desfășoară o
activitate susținută într-un domeniu social, politic, cultural; luptător, combatant
18
Libertar = Care favorizează libertatea (1) individuală, respingând orice constrângere. 2 a Care manifestă o
atitudine liberală (9). 3-6 smf,  a (Persoană) care nu admite nici o limitare a libertății (1) sociale, politice etc. a
individului Si: anarhist.
19
Reverie = Contemplație, meditație, vis, visare.
9

- Lord Byron - George Cosbuc

Poet romantic englez, excentric, opera sa Poet, critic literar, scriitor, publicist
de baza, incompleta, Don Juan din Transilvania, alcatuieste o monografie idilica a
satului romanesc. A tradus Divina Comedie

Personajele romantice provin din toate categoriile sociale, cu preferință pentru extreme,
de exemplu, împărat și proletar, la Eminescu.
Personajele pot evolua, se pot transforma radical pe parcursul acțiunii, în vreme ce, în
clasicism, personajul trebuia să fie consecvent20 cu sine însuși.
În literatura română, unde nu a existat clasicism, elementele romantice se îmbină cu cele
clasice în opera unuia și aceluiași scriitor, de exemplu: Grigore Alexandrescu, Costache
Negruzzi.
Antiteza21 este principalul procedeu artistic al romantismului.
Personajele romantice provin din toate categoriile sociale, cu preferință pentru extreme,
de exemplu, împărat și proletar, la Eminescu.

20
Consecvent =(Care acționează) statornic, conform cu principiile sale, credincios ideilor sale
21
Antiteza =  Figură de stil bazată pe opoziția dintre două idei, fenomene, situații, personaje, expresii etc., care se
evidențiază reciproc. 
10

Libertatea conducând poporul, Eugène Delacroix

Clasicismul se baza pe rațiune, romantismul pune accentul pe sentiment, pe fantezie și

vis.
Spre deosebire de clasicism, care nu accepta amestecul de genuri și specii, romantismul
cultivă acest amestec. Un exemplu îl reprezintă specia dramei, amestec de tragic și comic.
  Romantismul cultivă lirismul, în special elegia (poezie care exprimă sentimente de
tristețe), meditația22 poetică, poemul liric.
În genul epic, se cultivă nuvela istorică sau fantastică, romanul istoric.
Principalele surse de inspirație ale romanticilor sunt istoria națională, natura și folclorul.
În literatura română, unde nu a existat clasicism, elementele romantice se îmbină cu cele
clasice în opera unuia și aceluiași scriitor, de exemplu: Grigore Alexandrescu, Costache
Negruzzi.

Luand pozitie impotriva clasicismului canonizant23, romantismul cauta sa asigure

literaturii libertate de exprimare, prin inlaturarea tuturor normelor.

,,Nu exista reguli, nici modele", proclama V. Hugo in manifestul literar al romantismului
francez (prefata la drama Cromwell, 1827); sau mai bine zis nu exista altele decat legile generale
ale naturii, care privesc arta intreaga, si cele speciale care, pentru fiecare compozitie, rezulta din
conditiile de existenta propuse ale fiecarui subiect in parte.

Speciile literare cultivate cu precadere de romantici erau drama, romanul, meditatia.

Personajele epocii si dramaturgiei romantice nu mai reprezinta insa tipuri general-umane, ca in
clasicism, ci sunt caractere complexe, bine individualizate, plasate intr-un cadru istoric adecvat.
Scriitorii nu-si mai indreapta privirile spre timpurile si eroii antici, ci spre viata trecuta si
prezenta a poporului respectiv, creand personaje din toate straturile sociale. Natura-peisaj,
ignorata de clasicisti, incepe sa fie admirata si cantata, ea constituind un element insemnat in
localizarea actiunii. Adesea este si confidenta omului.

22
Meditatia = Specie a genului liric, cuprinzând reflecții despre condiția umană
23
Canoniza = A institui ca regulă, a considera sacru, /a impune reguli, canoane.
11

Personajul romantic se comporta, actioneaza conform propriilor lui sentimente;

constiinta nu-i mai este supusa constrangerilor24 dictate de ratiune. În opozitie cu clasicismul,
romantismul creeaza personaje dinamice25, in continua cautare si transformare. Uneori,
schimbarile sunt bruste, insuficient pregatite, nemotivate, neprevazutul jucand un rol important.

E cazul, de pilda, al tanarului Manoil, personajul principal din romanul cu acelasi nume
al lui D. Bolintineanu. Din cauza unei iubiri nefericite, acesta se transforma repede intr-un
cinic26, rob al viciilor, pentru ca mai apoi sa redevina, datorita unei alte femei, si tot atat de rapid,
virtuosul de altadata.

La fel de neprevazuta este transformarea lui Ciubar-voda din cunoscuta drama romantica
a lui Vasile Alecsandri, Despot-voda. Personajul este, la inceputul actiunii, un nebun care se
crede indreptatit sa domneasca, pentru ca mai apoi sa-l vedem lecuit, intrat in cinul monahal,
lucid si impacat cu noua-i viata.

Înlaturand ingradirile clasiciste, scriitorii romantici dau frau liber imaginatiei si creeaza o
lume care poarta marca propriei lor personalitati. Creatiile epice si dramatice sunt strabatute de
lirism.

Divizarea impusa de clasicism, a genului dramatic in specii complet separate (piese

tragice si piese comice), indeparta teatrul de viata. Omul nu traieste exclusiv momente
chinuitoare, dupa cum nu trece numai prin situatii hazlii. V. Hugo cerea (in amintita prefata la
drama Cromwell) ca teatrul sa nu mai desparta tragicul de comic, sublimul de grotesc.

Coexistenta in aceeasi opera dramatica a categoriilor estetice opuse ducea la reliefarea,

prin contrast, prin antiteza (procedeu propriu literaturii romantice), a trasaturilor de caracter ale
personajelor.

Romantismul gaseste in sanul maselor, pana atunci ignorate, si in creatia artistica

populara surse inepuizabile de inspiratie. Folclorul incepe sa fie valorificat prin publicarea de
culegeri si prin prelucrarea lui creatoare de catre scriitori.

Limbajul poetic se imbogateste. Vocabularul se improspateaza si se nuanteaza prin

expresii plastice luate din limba vorbita, din graiul viu al poporului, cuvinte si locutiuni de care
clasicismul se ferise, socotindu-le lipsite de eleganta, ,,vulgaritati". În poezie, vechile tipare
prozodice cedeaza locul unor forme noi, mai variate si mai elastice.

Romantismul nu a fost un curent literar omogen.

24
Constrangere = Asprime, rigoare.
25
Dinamic = Plin de mișcare, de acțiune; care este în continuă (și intensă) mișcare, evoluție; care se desfășoară
rapid
26
Cinic = (Despre oameni) Care manifestă o atitudine condamnabilă, sfidând regulile moralei, normele de
conviețuire socială și de bună-cuviință; sinonime: insolent, nerușinat, sarcastic, sfidător
12

-A existat un romantism progresist27, reprezentat de scriitorii legati de fortele inaintate ale

societatii, asa cum au fost in Anglia Byron si Shelley, in Franta - Lamartine si mai cu
seama V. Hugo, in Rusia - Puskin si Lermontov, in Germania - H. Heine, in Polonia - A.
Mickiewicz.
- A existat si un romantism paseist28, care idealiza feudalismul, incercand o reinviere a
trecutului, apreciat ca superior prezentului.
În Tarile romane, romantismul a inceput sa se afirme in deceniul al patrulea al secolului
al XIX-lea. Perioada de dezvoltare a curentului se intinde pe aproximativ cincizeci de ani, timp
in care se intensifica lupta pentru emancipare sociala si nationala, are loc revolutia burghezo-
democratica, se infaptuieste unirea si se obtine independenta statului national. Generat de
conditii istorice specifice, romantismul romanesc ale unele trasaturi proprii. Curentul are la noi
caracterul unei largi miscari literare, care cuprinde, intr-o forma sau alta, pe toti scriitorii
militanti de la 1848, prelungindu-se chiar la generatiile urmatoare (A. I. Odobescu, B. P. Hasdeu,
M. Eminescu, Al. Macedonski s.a.).
Romanticii nostri folosesc doua surse principale de inspiratie : istoria nationala, din care
selecteaza personaje si situatii cu totul neobisnuite, si folclorul, tezaur de valori documentare si
estetice. B. P. Hasdeu, de pilda, in drama sa romantica Razvan si Vidra,  evoca pagini din
zbuciumata istorie a Moldovei din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Caracter impetuos si
aventuros, Razvan ajunge - surprinzator pentru vremea aceea - din rob, domnitor. Însufletit de
puternice sentimente patriotice, refuza, in timp ce era in serviciul polonilor, sa lupte contra
moldovenilor. Pamfletele scrise de el impotriva boierilor si a lui Petru Schiopul au structura si
tonalitatea versurilor populare.
Romantismul romanesc are un caracter net progresist, anti-feudal, imprimat de pozitia
combativa a scriitorilor angajati in lupta de eliberare sociala si nationala.
Una din caracteristicile romantismului este faptul ca se impotrivește clasicismului. Tema
centrala a romantismului este idealul și dorința de libertate, individul și autoexplimarea sunt
promovate in prim-plan.
- Grigore Alexandrescu

Poet liric, scrie mai întâi meditații

romantice, sub influența lui Lamartine, pe
care l-a si tradus.
Ultimul fabulist autentic din literatura
română, scriind circa 40 de fabule, în care
adevărul este mascat, din cauza cenzurii
autorităților

(Câinele și cățelul, Boul și
vițelul, Dreptatea leului, Vulpea
liberală ș.a.

27
Progresist = doctrină, atitudine progresistă, care promoveaza progresul
28
Paseism = Cult exagerat al trecutului (propriu romantismului) manifestat, mai ales, prin idealizarea acestuia
13

6. Etapele romantismului romanesc

Romantismul s-a manifestat in literatura romana in trei etape:

 preromantismul (romantism al sciitorilor pașoptiști sau de tip Bidermaier)

a) caracterizeaza gustul omului mediu, al burghezului
b) domestic, ideizant, idilic29, conservator
c) cultiva comfortul spiritual, pasiunile temperate, placerile simple
d) creațiile sunt, in mare majoritate, mediocre; este perioada imitarii literaturii romantice din
Europa de Vest, in special Franța
Reprezentanți:  Costache Negruzzi, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie
Bolintineanu
 romantismul propriu-zis (eminescian sau romantism inalt)
a) -dimensiunea cosmica e dezvoltata pana la exces
b) -misticism, ocultism30
c) -pasiuni inflacarate
d) -capacitatea de a crea universuri imaginare, alternative ale lumii reale
reprezentant unic: Mihai Eminescu - impactul creației sale asupra autorilor ce i-au urmat este
incomparabil mai mare decat acela a oricarui alt romantic din spațiul romanesc.
Romantismul s-a făcut simțit în literatura
română datorită scriitorilor pașoptiști
(Vasile Alecsandri, Ion Heliade
Rădulescu, etc, atingând punctul
culminant în opera lui Mihai Eminescu.

În literatura română, romantismul s-a

manifestat în trei etape și anume:
 Preromantismul – cunoscut și
ca romantism al scriitorilor
pașoptiști;
 Romantismul propriu-zis,
cunoscut și ca romantism înalt
sau eminescian;
 Romantism posteminescian.

 Mihai Eminescu, poet national

29
Idilic = naiv, simplu, liniștit, rustic, singuratic, tihnit.
30
Ocultism = Doctrină ezoterică potrivit căreia există forțe invizibile care animă întregul univers, cunoscute prin
alchimie și parapsihologice și captate prin intermediul inițiaților, privilegiaților, prin hipnoză, spiritism etc.
14

 romantismul posteminescian
a) reactualizeaza teme și mijloace clasice și romantice, conferindu-le o noua forța expresiva
b) marcheaza reacțiile lumii literare romanești la depașirea apogeului de creație pentru
Eminescu, sprijinind apariția multor epigoni31 ce nu s-au impus, dar și a unor autori care
au purtat imaginile specifice acelui tip de romantism, impregnandu-le cu elemente de
expresie aparținand simbolismului, semanatorismului etc.
Reprezentanți ai romantismului românesc Specii abordate:
Mihai Eminescu – Opere: „Luceafărul”, Romantismul cultiva o serie larga de specii
„Scrisoarea I”, „Scrisoarea II”, literare, cuprinzand:
„Scrisoarea III”, „Floare Albastră”,
„Făt-frumos din lacrimă”, „Epigonii”, -elegia ('Miezul nopței' de Grigore
32

„Glossă”, „Sărmanul Dionis”, Alexandrescu, 'O fata tanara pe patul morții' de

„Dorință”, „Geniu pustiu”, „Lacul”, Dimitrie Bolintineanu)
„Memento Mori”, „Odă în metru antic”, -epopeea istorica ('Mihaiada' de Ion Heliade-
etc. Radulescu)
 Vasile Alecsandri; -epopeea cosmogonica ('Anatolida' de I.
 Grigore Alexandrescu; Heliade-Radulescu)
 Costache Negruzzi; -epistola ('Epistola domnului Iancu Vacarescu'
 Mihail Kogălniceanu; de Grigore Alexandrescu)
 Dimitrie Bolintineanu; -oda ('Oda lui Schiller' de I. Heliade-
 George Coșbuc; Radulescu)
 Octavian Goga; -balada istorica ('Muma lui Ștefan cel Mare' de
 Alexandru D. Bolintineanu)
Macedonski; -balada fantastica ('Mihnea și baba' de D.
 Barbu Ștefănescu Bolintineanu)
Delavrancea; -meditația ('Umbra lui Mircea la Cozia' de G.
 Ion Heliade Rădulescu; Alexandrescu)
-satira ('Satira. Duhului meu' de G.
Alexandrescu)
-fabula ('Toporul și padurea', 'Cainele și cațelul'
de G. Alexandrescu)

31
Epigon = Scriitor (de valoare minoră) care imită mijloacele de expresie specifice unui mare scriitor, unui curent
sau unei școli literare de prestigiu.
32
Elegie =- Specie a poeziei lirice în care sunt exprimate sentimente de melancolie, de tristețe, de jale
15

7. Motivele centrale ale romantismului 

Include perioada marilor clasici in literatura noastra (Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Creangă
și I. L. Caragiale).


 Trăsături:romantismul se întoarce spre
folclor și istorie (pot fi menționate
motive literare precum cel al zidului
părăsit, cetatea, etc…)
 natura devine spațiul ocrotitor pentru
îndrăgostiți, evidențiindu-se legăturile
dintre om și natură; trăirile eului liric
sunt concordante cu elementele din
natură
 iubirea, pentru romantici, este văzută ca
un element salvator
 scriitorii romantici sunt înclinați spre
elementele astrale (pot fi menționate
motive literare precum cel
Vasile Alecsandri al stelelor, lunii, soarelui, etc…)

Caracteristicile generale ale literaturii romantice sunt:

 -prezența eului liric in textele literare, subiectivitatea trairilor
 -exprimarea cu prioritate a sentimentului și sensibilitații
 -libertatea creației, absența oricaror reguli sau constrangeri estetice (prezente la clasicism)
 -intoarcerea spre trecut și adorația trecutului, in special al evului mediu și goticii
 -imbogațirea limbajului poetic cu regionalisme, neologisme și stilistic
 -exprimarea specificului național in literatura
 -tendința de a prezenta istoria intr-o lumina ideologizata, glorificarea eroilor și libertații
 -apar multe opere care au loc in peisaje, culturi, personaje, țari exotice cere reflecta dorința
de evadare din viața reala
 -descoperirea folclorului național
 -aspirația spre absolut (iubirea perfecta, libertatea deplina și cunoașterea totala
 -apar culegerile de basme și folclor național și includerea limbajului popular in literatura
 -teme romantice: viața, moartea, iubirea, libertatea, exotismul
16

Cuprins: / Pagina :

1.Curente literare – definiția tuturor curentelor , manifestul literar 1

2. Lista curentelor literare si principalele trăsături ale acestora 2
3. Romantismul 6
4. De ce a aparut Romantismul? 7
5. Romantismul in literatura romana 8
6. Etapele Romantismului romanesc 13
7. Motivele centrale ale romantismului 
15

Bibliografie:

https://www.libertatea.ro/lifestyle/curente-literare-lista-si-definitia-tuturor-curentelor-3178549
https://www.ebacalaureat.ro/c/curente-literare-romantismul/1387
https://abisaisblog.wordpress.com/2019/02/18/romantismul-definitie-trasaturi/
https://www.libertatea.ro/lifestyle/romantismul-definitie-si-trasaturi-3419105
https://ro.wikipedia.org/wiki/Romantism
https://www.scrigroup.com/educatie/literatura-romana/Romantismul31231.php
https://ro.historylapse.org/romantismul
ROMANTISMUL ROMANESC , UN STUDIU AL ARHETIPURILOR , VOLUMUL I de
ELENA TACCIU , 1982

Colectivul de redactie – Clasa a XI-a B,

17

Sub coordonarea dn. Prof. Colegiul National „George Baritiu”

- CLUJ

Editor-sef : Cuibus Alexandru-Cristian

Redactor : Cuibus Alexandru-Cristian

Redactor adjunct: Colectivul clasei a XI-a B

Data si locul aparitiei: 17.04.2023,
Cluj-Napoca