Sunteți pe pagina 1din 4

Curente culturale/literare

in perioada interbelica
Modernis
mul
Modernismul reprezinta o tendinta de innoire in arta si
literatura secolului al XX-lea, caracterizata prin negarea
traditiei si impunearea unor noi principii de creatie. Astfel,
modernismul include curentele artistice novatoare, precum
simbolismul, expresionismul, dadaismul sau suprarealismul.
In literatura romana, este o doctrina estetica promovata de
Eugen Lovinescu prin intermediul revistei si al cenaclului
“Sburatorul” in paginile careia au debutat cu poezie, proza si
cronici literare, tineri precum: Ion Barbu, Camil Petrescu,
Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Vianau, George Calinescu
s.a. In esenta, teoriile lui Lovinescu pornesc de la ideea ca
exista ‘un spirit al veacului (saeculum), care determina
sincronizarea culturilor europene. Astfel, civilizatiile mai putin
dezvoltate sufera influenta celor avansate.
Trasaturi definitorii
• Una dintre cele mai interesante explicatii ale
modernitatii estetice este data de poetul francz, Charles
Baudelaire, pentru care modernul este, alaturi de clasic, una
dintre categoriile artistice perpetue. El afirma ca exista atatea
modernitati cate epoci artistice. In fapt, categoria estetica a
frumosului se imparte mereu intre o componenta eterna,
clasica – acea parte a operei care ne ‘vorbeste’ peste secole
si ramane universal valabila, si una perisabila, moderna – care
nu are valoare decat pentru perioada care-i este
contemporana si dispare in timp.
• Caracteristicile ideii de modern sunt ruptura de traditie si
refuzul modelelor clasice, oricare ar fi aceasta. ‘Pasiunea
negativa a modernitatii’, cum o numeste Matei Calinescu, se
manifesta in respingerea sau punerea la indoiala a aproape
tuturor ierarhiilor de valoare si a sistemelor de idei create in
perioadele anterioare.
• Arta moderna este marcata de o permanenta nevoie de
a inova si de un imbold de negare constanta a realismului si
naturalismului.
• Arta moderna este adesea dublata de elitism: artismul
modern este de multe ori neincrezator in succes si, uneori,
chiar isi dispretuieste publicul.
• Daca poezia simbolista se concentrase pe sugestie, mai
degraba decat pe descriere, pe crearea obiectului ‘tacut’,
peozia secolului XX-lea se indreapata in buna masura spre
ermetism, limbajul indepartandu-se tot mai mult de tiparele
comunicarii cotidiene.
• In ceea ce priveste proza, o mare extindere capata
jurnalul, romanul-eseu, colajul de scrisori sau documente,
acccentul fiind pus pe idea de autenticitate, pe relatarea
subiectiva la persoana I, din perspectiva personajului-narator.

Traditionalis
mul
Traditionalismul este un tip de atitudine si de
sensibilitate care se hraneste din trecut; cultivatoare a
valorilor nationale si cu o sensibilitate la valori etice. Temele
preferate: trecutul, lumea rurala, taranul, mitologia autohtona
si determinarea religioasa specifica (ortodoxismul).
Aceasta este o orientare ideologica si literara manifestata in
primii ani ai sec. XX-lea si in perioada interbelica, avand
drept teoreticieni pe Nicolae Iorga, G. Ibraileanu si Nichifor
Crainic. Reviste importante: “Semanatorul”, “Viata
romaneasca”, “Gandirea”.
Trasaturi definitorii
In primele decenii ale secolului, traditionalismul a
cunoscut doua orientari: semanatorismul si poponarismului.
Semanatoristii pun pe primul plan satul si natura, aceasta din
urma devenind ‘cadrul de actiune al taranului’. De aici deriva
atitudinea de nagare a civilizatiei urbane, sentimentul
dezradacinarii, psihologia inadaptatului, poezia nostalgiei,
idilismul si paseismul. Si poporanistii sunt preocupati de ideea
promovarii culturii nationale.
Orientari
avangardiste
Dadaism
ul
Dadaismul este un curent initiat de un grup de tineri
boemi refugiati in Elvetia, in anii Primului Razboi Mondial. Se
’naste’ in Februarie 1916, remarcandu-se prin manifestari de
teribilism anarhic, recitaluri absurde de anti-poezie, expozitii
de colaje, farse scandaloase menite sa insulte gandirea
umana. Sufeltul miscarii a fost poetul roman Tristan Tzara,
printre adepti numarandu-se si Andre Breton, Paul Eluard si
Louis Aragon.

Expresionismul
Expresionismul apare in Germania prin 1910 si se
manifesta in literatura, cinematografie, arte plastice.
Literatura expresionista sondeaza subconstientul si se
remarca prin patos si interest pentru latura tainica, obscura a
lumii. Scriitori importanti: Gottfried Benn, Georg Trakl, August
Strindberg, Lucian Blaga.

Futurismul
Futurismul este o miscare literara initiata in anul 1909,
cand poetul italian F.T. Marinetti publica primul manifest
futurist in care exalta epoca moderna, energia, vitalismul. ‘Un
automobil de curse’ – afirma el – e mai frumos decat “Victoria
din Samotrace”’. Miscarea se manifesta si in artele plastice si
cinematografie.