Sunteți pe pagina 1din 13

Poezia interbelica.

Diversitate tematica, de viziune si stilistica


Perioada interbelica in literatura romana se caracterizeaza printr-un mare dinamism creator,
manifestat in coexistenta mai multor directii literare, ideologii, cenacluri, astfel incat efectul
produs a fost unul benefic pentru progresul culturii romane. Multitudinea de tendinte, publicatii si
opere literare ale perioadei poate fi sintetizata in doua mari directii care au surprins contrastele
timpului: modernismul si traditionalismul.
MODERNISMUL:
(numele curentului isi are radacina in cuvantul modern, provenit din lat. modernus, care
inseamna recent, nou, care apartine timpului prezent)
Modernismul este un curent aparut in literatura sec. al XX-lea si cuprinde toate miscarile
artistice care exprima o ruptura de traditie si se refera la principalele elemente noi in poezie,
proza si critica literara. Modernismul nu s-a manifestat numai in domeniul literaturii, ci si in arta,
muzica, arhitectura si chiar in religie si stiinta, opunandu-se traditionalismului. Acesta
reprezinta o manifestare radicala si indrazneata a celor mai noi forme de exprimare in planul
creatiei.
Tentinta modernista sustine :
- sincronizarea literaturii nationale cu literatura Europei, care inseamna acceptarea schimbului
de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar
- teoria imitatiei -promovarea tinerilor scriitori, care au o imaginatie bogata si idei ingenioase,
- trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura de inspiratie urbana
-evolutia poeziei de la epic la liric.
In literatura romana, criticul literar Eugen Lovinescu a teoretizat modernismul prin cenaclul
Sburatorul in lucrarile de doctrina: Istoria civilizatiei romine moderne, Istoria literaturii romine
contemporane, Memorii etc. Reprezentanti: I.Barbu, C.Petrescu, I.Voronca, A.Holban,
P.Constantinescu, G.Braescu, G.Calinescu, V.Steinu, H.Papadat-Bengescu s.a
EXPRESIONISMUL:
A fost un curent artistic modernist, iniial prezent n poezie i pictur, care a aparut n
Germania la nceputul secolului al XX-lea. Modalitatea sa de prezentare tipic const n
prezentarea lumii din perspectiv strict subiectiv, distorsionat intenionat, pentru a crea
momente emoionale care s transmit idei i stri de spirit. Artitii de sorginte expresionist
caut s indice nelegerea lumii prin propria lor perspectiv sau experien emoional
comparat cu nelegerea "obinuit" sau raional a lumii materiale.

n literatur, expresionismul este adesea considerat o revolt mpotriva realismului sau


naturalismului, o cutare a unei realiti psihologice sau spirituale, iar nu o nregistrare a unor
evenimente exterioare surprinse n secvena lor logic.
O importanta definitie este data curentului si starii de spirit a expresionismului de catre
Hermann Bahr: Omul e lipsit de suflet, natura lipsita de om. Niciodata n-a existat o epoca mai
rascolita de disperare, de oroarea mortii.Nicicand o mai sepulcrala liniste n-a mai dominat peste
lume. Nicicand bucuria n-a fost mai absenta si libertatea mai moarta. Si iata disperarea urland :
omul isi cere urland sufletul, un singur strigat de suferinta se inalta din trupul nostru. Chiar si
arta urla in intuneric, cheama in ajutor, invoca spiritul: este Expresionismul".Amploarea cu care
lirica romna moderna a cultivat "extaticul", "cosmicul","originarul", se datoreaza ntr-o mare
masura expresionismului. Tot sub influenta lui, grotescul a capatat o raspndire apreciabila n
proza noastra poetica. Sinteza originala pe care Blaga, Cotrus, Arghezi si alti scriitori romni
au realizat-o ntre traditionalism si modernism a avut multe impulsuri dinspre estetica
expresionista:-hipertrofierea eului,
-recrearea lumii prin cuvnt,
-angoasa existentiala,
-sfarmarealogicii clasice, inclusiv a celei gramaticale
-ermetismul
Caracteristici:
Nevoia de absolut, aspiratia spre ideal.
Protestul antiburghez, negarea artei traditionale, refuzul modelelorconsacrate.
Cautarea ineditului, a originalului, a increatului.
Descatusarea afectiva, patosul trairii impins la extaz, la tipat" (N. Balota).
Interesul pentru traditii, mituri, credinte stravechi, folosind modelul arteiprimitive.
Aspiratia spre o sinteza a culturii, o opera totala de arta" (pictura, muzica,dans, poezie
cuprinse sinestezic in opera creata).
Tehnica halucinarii (Hugo Friedrich) - trairea frenetica depaseste presiunealimitelor,
amalgamarea realului, stihialitatea viziunii.
Interesul pentru patologic, fascinatia morbidului.
Poezia surprinde tragismul conditiei existentiale, ia forma strigatului profetic.
Tendinta de spiritualizare a trairii; lirismul se adanceste uneori intr-o viziunemai rafinata, de
natura cosmica si metafizica.
Teme si motive predilecte: tristetea si nelinistea metafizica, disperarea,absenta, neantul,
moartea, dezagregarea eului, natura halucinanta.
Categorii estetice explorate - fantasticul, macabrul, grotescul, miticul,magicul.
Imagini poetice vii, stranii, contrastante.
Plasticitatea viziunii poetice, tusele groase, pasta densa a expresiilor.
Limbaj violent, socant uneori.Reprezentanti in literatura romana :Lucian Blaga, Al. Philippide, T
Arghezi, Adrian Maniu, Vasile Voiculescu.

MODERNITATEA IN VIZIUNEA LUI EUGEN LOVINESCU:

Lovinescianismul e un triumf al spiritului de moderaie i echitate, al pasiunii pure pentru art i al


vocaiei pentru adevr. El reprezint momentul de sincronizare cu micarea critic european, clipa n
care critica romn intr n faza ei modern de evoluie (Eugen Simion, Eugen Lovinescu,scepticul
mntuit).
Eugen Lovinescu a reprezentat cea mai autorizat voce n analiza fenomenului literar.Cele trei mari
etape ale evoluiei criticii sale au fost analizate de Lovinescu nsui n primele dou volume din Memorii,
dup cum urmeaz:
I. etapa Pailor pe nisip (1906), caracterizat printr-un scepticism ostentativ, un stil discursiv i
improvizat
II. etapa primelor dou volume de Critice, o perioad estet, n care autorul urmrete efectele
stilistice ale expresiei critice, practicnd un stil graios, cu tendine lirice, stil odihnitor i, cu deosebire,
clar i nflorit (Eugen Simion, EugenLovinescu, scepticul mntuit);
III. etapa Sburtorului, cnd se produce o adevrat revoluie stilistic
Lovinescu pornete, n teoretizarea modernismului, de la ideea sociologului francez Gabriel Tarde,
potrivit cruia exist un spirit al veacului care duce la omogenizarea culturilor lumii, la anularea
diferenelor majore, atta vreme ct cele mai puin dezvoltate sufer influena binefctoare a celor
avansate.El observa ca Spiritul veacului se furete i se consolideaz azi prin facilitarea de legturi i
de penetraie ntre popoare care n-a fost totdeauna identic, ci a evoluat cu nsui mersul civilizaiei
omeneti...
Mutaia valorilor estetice are loc pe baza funcionrii principiului simulare-stimulare: se import mai
nti forma, pentru ca, ulterior, s se creeze un fond autentic, reprezentativ pentru spiritualitatea
romneasc. n sens larg, se accept schimbul de valori ntre culturi, care capt ns acum un aspect
integral i revoluionar.
Un alt deziderat al lui Lovinescu i al cenaclului Sburtorul a fost promovarea tinerilor scriitori,
publicnd n paginile revistei operele acestora. Astfel, lucrri ale lui Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Anton Holbani alii vor argumenta
deschiderea ctre nou a cenaclului. In planul concret al literaturii, se observ depirea acelui
provincialism smntorist i nlocuirea lui cu o creaie de inspiraie citadin, cu fundament n
problemele epocii. Se dezvolt romanul analitic, de problematic, avnd n centru un personaj intelectual
cruia i sunt surprinse dilemele existeniale inerente dezvoltrii individului. Poezia evolueaz de la epic la
liric, ntr-o desctuare a limbajului fr precedent.

TRADITIONALISMUL:

Provine din fr. traditionalisme care inseamna tendinta spre folclor si istorie, atasamentul
deosebit fata de traditie.
Traditionalismul este o ideologie cultural literala interbelica caracterizata printr-un
ansamblu de idei, credinte, prin care promoveaza traditia si ideea de specific national.
Atitudinea traditinalismului este mai veche in cultura noastra, iar ea preia elemente din
semanatorism si poporanism.
Traditinalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian
(secolul XX). Traditionalismul pretuieste si apara traditia inteleasa ca expusa pericolului alterarii
si degradarii. Spiritul critic nu este exclus din atitudinea traditionalista, numai ca el este intors,
de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne ce aduc o eroziune si chiar o degradare a
vechiului. Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclor,
conservarea in mit a trecutului national, mai ales a celei de factura rurala.
Cel mai intens traditionalism la reprezentat in cultura noastra, gandirismul, miscarea
literara dezvoltata in jurul revistei Gandirea (1921-Cluj-condusa de Cezar Petrescu). Revista
are printre colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Vasile
Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, cuprinzand literatura in toate aspectele sale: poezie,
proza, teatru, cronici.
Gandirismul insista asupra specificului religios, spre deosebire de orientarea traditionalista
a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana.
Nichifor Crainic, conducatorul revistei din 1926 pana in 1944 sustine: Autohtonismul nu
poate fi reflectat in totalitea lui daca nu i se ia in discutie pe langa cele trei elmente ale
specificului national (Istoria nationala, Folclorul romanesc, Natura) si folclorul spiritual care este
caracteristic romanilor, credinta ortodoxa sau ortodoxismul.
In concluzie, cele doua directii literare interbelice s-au sustinut reciproc, desi uneori polemic,
promovand, dincolo de conflictul de viziune, valori estetice si literare superioare, ce au contribuit
la evolutia culturii romanesti, intr-o matca a propriei individualitati, dar si prin asimilarea filtrata a
sugestiilor venite dinspre alte culturi si civilizatii.
Poezia interbelica are un caracter eterogen, manifestandu-se prin mai multe formule estetice
care, toate, au generat un nivel creator de exceptie al perioadei.
Lirismul romanesc isi dezvaluie complexitatea prin mari poeti precum George Bacovia, Tudor
Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotrus, Radu Gyr. Odata cu

acestia s-au dezvaluit fete neasteptate ale gandirii si sensibilitatii romanesti, pe deplin
indreptatite sa intre in dialog cu poezia universala.
Simbolismul, estetica uratului, expresionismul, ermetismul, poezia sociala, expresie a
prezentului, dar si lirica transcendentului, cu deschideri catre filosofia existentialista compun
peisajul unei perioade literare bogate, sustinute, in aceeasi masura, de multitudinea de eseuri si
articole teoretice avand ca tema actul poetic, geneza si avatarurile acestuia. Se adauga
inovatiile la nivelul tehnicilor de creatie, dar mai ales la acela al limbajului artistic, care cunoaste
o veritabila revolutie.

BACOVIA
**Simbolismul-forma incipienta a modernismului**

George Bacovia, pe numele sau real George Andone Vasiliu ( 17 septembrie 1881 - 22 mai
1957), a fost un scriitor romn format la coala simbolismului literar francez. La nceput vzut ca
poet minor , va cunoate treptat o receptare favorabil, mergnd pn la recunoa terea sa ca
cel mai important poet simbolist romn i unul dintre cei mai importani poei din lirica romn
modern.
~ El se inscrie intr-o filatie poetica de renume: Baudelaire, Rimbaud, Verlaine sau Edgar Allan
Poe acetia influentandu-i opera prin atmosfera de nevroza, ideea mortii si cromatica.
~ De la volumul de debut i pn n zilele noastre, s-au scris nenumrate sinteze, monografii,
studii, articole, n care Bacovia a fost numit, pe rnd, "monocord", "convenional", "artificial",
"rudimentar", "rafinat", "eminescian", "macedonskian", "simbolist", "decadent", "expresionist",
"existenialist", dei Bacovia el insusi se sustrage oricror etichetri.
Bacovia este, de fapt, cte puin din fiecare, ntr-o oper venic nou i incitant. Gsim, n
opera lui, deopotriv, sinceritate i artificiu, trire adevrat i alta "jucat", masca
ironiei, spontaneitate i teatru.

UNIVERSUL POETIC BACOVIAN


Bacovia reprezinta expresia cea mai inalta a decadentismului(revolt mpotriva lumii
moderne, pstrnd astfel linia de evoluie a tuturor curentelor artistice, cea de a nega o realitate
estetic deja existent) in literatura romana, prin cultivarea tuturor categoriilor psihice negative.
Bacovia este poetul toamnelor reci si umede cu ploi putrede ,al verilor caniculare care
descompun materia, al primaverilor nevrotice si al iernilor apocaliptice,care dau sentimentul de
sfarsit de lume , al targurilor de provincie dominate de tristete si de spleen (plictis) si al
instrumentelor muzicale (Clavirul, Vioara, Fanfara), elemente ce contureaza specificul simbolist.
Teme si motive literare precum moartea, boala, nevroza, nebunia, ploaia, plansul, cavoul,
sicriul, orasul de provincie, parcul, singuratatea configureaza un eu poetic izolat, inadaptat.
O tema constant ilustrata de lirica bacoviana este putrefactia,dezagregarea materiei prezenta
inLacustra, dar si atractia telurica.

Diversitatea de viziune:
Viziunea poetic, simbolist la nceput, este dominat de culoare,poezia este un mijloc de a
exprima corespondenele. Fiecrui sentiment i corespunde o culoare.Acum n urm m-a

obsedat galbenul, culoarea dezndejdii... n plumb vd culoarea galben.Compuii lui dau un


precipitat galben.Temperamentului meu i convine aceast culoare. Dup violet i alb am
evoluat spre galben...Sufletul ars e galben... (G. Bacovia, interviu n Viaa literar)
Din cromatica variata a poeziei simboliste, Bacovia selecteaza:

Violetul ,ultima culoare a spectrului luminos sugereaza crepusculul , monotonia


Verdele-galbenul-rosul sunt culorile nevrozei , a bolii, a mizeriei
Cenusiul din poezia Plumb este simbol al apasarii sufletesti.
Alternanta alb/negru din Decor, care creaza o stare de tensiune.
Natura este ostila si aritificiala, fiind reprezentata de: parcuri solitare, gradini desfrunzite,
mahalale sordide, cer plumburiu in care planeaza corbii, cimitire, cavouri, abatoare
insangerate . Pe acest fundal deprimant, nevrotic, sunt proiectate figuri halucinante de poeti
damnati, de tineri bolnavi de ftizie, care ratacesc, agonizeaza.Bacovia isi creaza propriile sale
peisaje artificiale, spatii securizante, diametral opuse celor romantice.
Stilistica:

Lexicul bacovian este srac (multe cuvinte se repet), redus ca dimensiuni, care nu exceleaz
prin bogie i varietate: Bacovia utilizeaz termeni uzai, forme neliterare, licene poetice, rime
srace, ca invenie tematic i expresiv si concureaz cu opera lui Arghezi, Blaga, Barbu n
pasiune critic si n popularitatea numelui"

Dintre toate verbele, prezena cea mai mare n lirica bacovian o are verbul " a fi" (337 de

poziii), urmat de verbul "a plnge" (68 de poziii),


Ceea ce percepem la o prim lectur a poeziei bacoviene este efectul sonor al versurilor.
--->Starea depresiv, apstoare, sugerat de sonoritile bacoviene ce se accentueaz dup
ce se contureaz i semantismul cuvintelor.

Un capitol separat l constituie figurile de construcie, dintre care, specifice lirismului


bacovian sunt repetiia (evident, n special, n primul volum) i elipsa (ce predomin ultimele
volume).

--->Predominana unei figuri sau a alteia nu este niciodat ntmpltoare n economia unei
opere, fiind responsabil de conturarea unor obsesii, a unor laitmotive, a unor cicluri i stiluri
diferite n diacronia aceleiai opere.
REPETITIA ca procedeu specific al poeziei bacoviene revine mereu, ciclic, asupra unei idei

fundamentale sau asupra unui cuvnt-cheie pentru a-l ntri obsesiv, pentru a-l sublinia
EPITETELE nu se caracterizeaz printr-o mare varietate semantic, orientndu-se spre zona
depresivului. Efecte stilistice deosebite se obin, mai ales, prin epitetul sinestezic, valorificat, n
special, de simboliti
*Toamna sun-n geam frunze de metal (Monosilab de toamn Bacovia) (imagine auditiv i
tactil)
O pictur parfumat cu vibrri de violet. (Nervi de primvar Bacovia ) (imagine vizual i
olfactiv)
Clar de noapte parfumat (Nocturn Bacovia)
Ca i epitetul, i COMPARATIA se mbin cu alte figuri de stil, realiznd interferene figurative.
n lirica bacovian ntlnim: comparaii personificatoare (Umbra mea st n noroi ca un trist
bagaj), comparaii metaforice (E-o toamn ca o poezie veche), comparaii sinestezice
(Ca i zarea, gndul meu se nnegri).

TUDOR ARGHEZI:
Tudor Arghezi, pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, (n. 21 mai 1880, Bucureti - d.
14 iulie 1967) a fost un scriitor romn cunoscut pentru contribuia sa in dezvoltarea liricii
romneti , scrierile sale fiind in specia aflate sub influenta modernismului eclectic.
Opera sa poetic, de o originalitate exemplar, reprezint o alt treapta importanta a literaturii
romne. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura romn. Considerat un poet
controversat, el este revendicat in egala masura de modernisti si traditionalisti, opera sa avand
o diversitate remarcabila de teme, idei si motive, o bogatie a registrului tematic. Poeziile sale
sunt o expresie a modernismului eclectic, rezultat al amestecului ideologiei tradiionaliste cu cea
modernist. Este vesnic prezenta o antinomie de profunzime, un dualism care confera
caracterul eclectic.
Eclectismul reprezinta imbinare mecanic, hibrid a unor puncte de vedere sau concepii
eterogene sau opuse; lips de consecven n convingeri, n teorii sau un sistem de gndire
neunitar, care, fr a se ntemeia pe idei originale, alege din diverse sisteme de gndire, stiluri
artistice etc. ceea ce i se pare mai bun.
Diversitatea stilistica argheziana este data de revolutionare prin valorificarea tuturor
compartimentelor limbii, limbajul ocant, caracterizat prin ambiguitate i expresivitate, fiind
rezultat al unor asocieri neateptate de termeni argotici, religioi, de arhaisme, neologisme,
expresii populare, cuvinte banale care confer o magie a cuvintelor. Este prezenta o nnoire
prozodic, fiind folosite atat versul regulat, cat si pe cel liber; apare rima pereche si ritmul

neregulat. Este primul poet roman care valorifica estetica uratului inspirandu-se din opera lui
Charles Baudelaire. In poezia argheziana gandirea si limbajul sunt de factura moderna, iar
forma si tematica sunt adesea traditionale.
Viziunea sa poetica este nou: poezia este o sublimare, o metamorfoz a unei realiti
materiale ntr-una spiritual -Fcui din zdrene muguri i coroane (Testament). Poetul este un
rob, un meteugar (poeta faber) care transform urtul n frumos.

In universul liricii argheziene se remarca patru teme majore:


1.Poezie filozofica:
arta poetica(Testament);
in cautarea lui Dumnezeu (psalmii);
atitudinea fata de moarte(duhovniceasca);
lirica sociografica (vol.Cantare omului)

2.Poezie sociala:
estetica uratului(Flori de mucigai);
revolta sociala(Peizaje)

3.Poezia de dragoste:
reticenta si amanare a clipei de iubire(Cuvinte potrivite)
implinire erotica de tip casnic(Carticica de seara)
4.Poezia jocului (Cartea cu jucarii)

Volume consacrate:

Cuvinte potrivite, poezii, 1927


Flori de mucigai, poezii, 1931
Cartea cu jucrii, poezii, 1931
Crticica de sear, poezii, 1935
Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934
LUCIAN BLAGA
Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrm, lng Sebe, comitatul Sibiu - d. 6 mai 1961,
Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traductor, jurnalist, profesor universitar, academician i
diplomat romn. Personalitate impuntoare i polivalent a culturii interbelice, Lucian Blaga a
marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea sa n
universalitate.

-Debut :I.ziarul Tribuna ,poezia Pe tarm anul 1910;


II.ziarul Romanul,cu studiul Reflectiile asupra intuitiei lui Bergson anul 1914
-autor al unui sistem de filozofie propriu, original.
-este considerat deopotriva modernist si traditionalist ;poet contrariat
-poet al misterului-Pompiliu Constantinescu
-Volume: 1918-Poemele Luminii,1921 pasii profetului,1924-In marea trecere ,

1929-Lauda somnului ,1933-La cumpana apelor ,1938-La curtile dorului ,


1942-Poezii ,1943-Nebanuitele trepte.
UNIVERSUL POETIC BLAGIAN:
-Poezia lui Blaga reprezint un moment de elevatie a lirismului romanesc. Fat de marele su
inaintas, Eminescu, pasionat de filozofie, care a nuantat si a versificat idei filozofice, Blaga este
primul poet filozof, autor al unui sistem de filozofie propriu, original.
-Legtura dintre poezie si filozofie este indisolubil. Astfel poezia nu poate fi inteleas fr o
necesar raportare la aspecte ale sistemului su filozofic. Conceptia filozofic la randul ei este
exprimat intr-o form poetic metaforic.
-Aparitia lui Blaga in climatul literar interbelic i-a contrariat pe contemporani, care nu stiau unde
s-l plaseze: printre traditionalisti sau printre modernisti.
-Mister e si esenta ultima a lumii, Marele Anonim, care se apara, printr-o cenzura
transcendenta de asalturile prea orgolioase ale mintii omenesti. Omului nu-i ramane decat
creatia pentru a revela misterul in autenticitatea lui. La creatie este condamnat printr-o mutatie
ontologica ce i-a conferit un destin nobil si generos.
In poezia lui se delimiteaza doua tipuri de cunoastere :luciferica si paradisiaca .
1.Cunoasterea luciferica este cunoasterea care sporeste misterul si nu il distruge ,fiind specifica
domeniului poetic .Este luminata de intuitie care depaseste actiunea.
2.Cunoasterea paradisiaca este in viziunea lui Lucian Blaga, o cunoastere pozitiva, stiintifica care
diseca obiectul de cunoastere, epuizandu-l.
-Criticul literar Eugen Simion remarca capacitatea lui Blaga de a fi in acelasi timp modern si de
a pastra legatura cu fondul arhaic, mitic, ancestral. Poetul insusi s-a incadrat alaturi de Brancusi
intr-un traditionalist metafizic.
Lucian Blaga e mut ca o lebada.
In patria sa
zapada fapturii tine loc de cuvant.
Sufletul lui e in cautare
in muta, seculara cautare
de totdeauna,
si pana la cele din urma hotare.

El cauta apa din care bea curcubeul.


El cauta apa,
din care curcubeul
isi bea frumusetea si nefiinta.
-Rol defenitoriu in creatia blagiana il au:
1.Un contact timpuriu cu lumea satului si cu spiritualitatea populara: eu cred ca vesnicia s-a
nascut la sat:
Sat al meu, ce porti in nume
sunetele lacrimei,
la chemari adanci de nume

in cea noapte te-am ales


ca prag de lume si poteca patimei.
Spre tine cine m-a-ndrumat
din stafund de veac,
in tine cine m-a chiemat
fie binecuvantat,
sat de lacrimi fara leac.
2.Un factor important la devenirea viitorului poet l-a reprezentat contactul cu filozofia indiana.
De aici a retinut teme, motive, idei: tema timpului infinit, tema trupului ca inchisoare a
sufletului, somnul si tacerea, ca modalitati de atingere a absolutului.
3.Contactul cu filozofia germana, si mai ales cu expresionismul german. Multe elemente
expresioniste patrund in opera lui Blaga (mai ales in dramaturgie): oroarea de oras, fata de
binefacerile civilizatiei moderne, regresiunea spre vegetal, betia vitalista, cultul primitivului, al
miticului si al arhaicului.

ION BARBU
Ion Barbu (n. Dan Barbilian, 18 martie 1895, Cmpulung-Muscel, d. 11 august 1961,
Bucureti) a fost un poet i matematician romn. A fost unul dintre cei mai importani poei
romni interbelici, reprezentant al modernismului literar romnesc.
UNIVERSUL POETIC BARBIAN:
Fenomenul artistic barbian s-a nscut n punctul de interferen al Poeziei cu
Matematica, de aceea poezia lui este cu mult deosebit de cea a lui Arghezi i Blaga, ntruct
gradul ei de dificultate e mai mare.
Mai exact spus, nelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie s fie poezia e mai
aproape de concepia unor poei moderni i singulari ca Stephane Mallarm sau Paul Valry,
dect de concepia mai general, impus de romantism. Apoi nu trebuie uitat c poetul a fost
dublat de un matematician i c modul lui de a gndi n spiritul abstract al matematicii s-a impus
i n planul reprezentrilor poetice. Ion Barbu nsui afirm: "Ca i n geometrie, neleg prin
poezie o anumit simbolic pentru reprezentarea formelor posibile de existen Pentru mine

poezia este o prelungire a geometriei, aa c, rmnnd poet, n-am prsit niciodat domeniul
divin al geometriei."
ntr-un interviu acordat lui Felix Aderca, din 1927, creaia lui Ion Barbu era mprit de
acesta n patru etape: parnasian, antonpanesc, expresionist i aradist.[necesit citare] n
studiul din 1935, Introducere n poezia lui Ion Barbu, Tudor Vianu reducea aceast clasificare la
doar trei etape: parnasian, baladic-oriental i ermetic. Aceast din urm mprire a devenit
clasic.Aceasta indic orientarea spiritului poetului spre concretul lumii, cum i anunase n
Umanizare
ERMETISMUL:
-curent poetic modern aparut in Italia la inceputul secolului 20.
-numele provine de la Hermes Trismegistos,personaj mitic caruia ii sunt atribuite scrieri oculte si
simbolice
-reprezentanti:G.Ungaretti , S. Quasimodo , E. Montale
-trasaturi estetice:-structura neobisnuita a textului
-secvente aparent ilogice
-limbaj subiectiv dat de abundenta metaforelor
-2 planuri si 2 nivele de lectura
-concizie criptica
-obscuritate

**Asa cum observa criticul Mircea Scarlat, actiunea modelatoare a operelor lasate de
Arghezi, Barbu, Blaga va fi indelungata, cei trei scriitori ramanand, pana astazi, clasici
necontestati ai modernismului poetic romanesc, nu doar in sensul exemplaritatii, ci si in acela al
stimularii energiilor creatoare vezand diferentierea. () Provocatoare la data aparitiei, operele
lor au devenit, in timp, elemente de stabilitate in sistemul complex al poeziei nationale. ( Istoria
poeziei romanesti, vol III)**
In concluzie, poezia romaneasca interbelica, moderna sau traditionalista, se distinge ca un
moment decisiv in evolutia literaturii romane.

BIBLIOGRAFIE:
Wikipedia.ro si Wikipedia.com
"GEORGE BACOVIA - UNIVERSUL STILISTIC" - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT, Prof.
Flori Simona ENE
Tudor Vianu, Ion Barbu, Bucureti, Cultura Naional, 1935; ed. a II-a, Editura pentru Literatur,
1965

Tudor Vianu, Introducere n opera lui Ion Barbu, Bucureti, Editura Minerva, 1970
George Clinescu, Istoria literaturii romne. Compendiu, Editura Minerva, Bucureti, 1983