Are stiinta nevoie de filosofie?

Cuvantul filosofie vine din limba greaca, unde philosophia inseamna dragoste pentru
intelepciune. Chiar daca stiinta nu cauta intelepciune, ea cauta raspunsuri, iar deseori
filosofia pune intrebarile.
Stiinta isi are radacinile in filosofie. Inainte de Revolutia Stiintifica nu se facea o deosebire
exacta intre filosofie(stiintele morale) si stiinta propriu-zisa(stiintele naturii). Lucrarile lui
Artistotel ne demonstreaza ca cele doua se leaga. n scrierile sale filozofice, acesta a
prezentat mai multe fenomene naturale pe care le-am clasifica ca tiin, precum i
cunotinele ca un ntreg, care apartin, intr-un fel, filozofiei (studiul epistemologiei).
Karl Popper este cel care a delimitat cele doua domenii prin teoria falsificarii. In lucrarea
sa Logik der Forschung (Logica cercetarii, 1934, Viena), Popper dezvolta aceasta
teorie ca o condiie fundamental a cercetrii tiinifice. El respinge principiul inductiei,
spunand ca este lipsit de baz tiinific intrucat, n special n domeniul tiinelor naturii, nu
este niciodat posibil s se cerceteze i s se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din
natur. Pornind de la idea ca in tiin nu se pot face progrese prin tipul de experiene care
nu fac dect s verifice legi nc valabile, ci prin probe, care dovedesc falsitatea lor, s-a
formulat o ipoteza noua, si anume ca o ipotez este tiinific, doar atunci cnd permite
invalidarea ei.
Intr-un eseu din 1963 numit Prezumii i infirmri, Popper a enuntat sapte teorii cond
n perioada modern a tiinei, Francis Bacon a fost o figur seminala n timpul Revoluiei
Stiinifice. n lucrarea sa Novum Organum (1620) ( care face referire la Organon al lui
Aristotel) - Bacon a prezentat un nou sistem de logica pentru a mbunti procesul vechi
filosofic de silogism. Metoda lui Bacon este bazata pe istoriile experimentale pentru a
elimina teorii alternative.
O teorie timpurie i influent de explicatie stiintifica este modelul deductiv-nomologic. Se
spune c o explicaie tiinific de succes trebuie s deduca apariia fenomenelor n cauz
pentru o lege tiinific. Wesley Salmon a dezvoltat un model n care o explicaie tiinific
buna trebuie s fie relevanta din punct de vedere statistic la rezultatele viitoare. Alii au
susinut c soluia este unificarea fenomenelor disparate sau furnizarea unui mecanism de
cauzalitate.
In prezent, exista o ramura a filosofiei dedicata stiintei.
O concluzie este greu de atins, dar consider ca filosofia necesara, deoarece ea este atat o
stiinta, cat si o arta si disciplina.