EDUCATIA ESTETICA

Conceptul de estetica si educatie estetica

Conceptul de estetica isi are originea in limba greaca: aisthesis,aisthetikos ceea ce se
refera la sensibil, placut, frumos. Estetica este stiinta despre frumos, ea studiind legile si
categoriile frumosului.
Educatia estetica este una dintre componentele educatiei care utilizeaza in formarea
personalitatii potentialul educativ al frumosului estetic, social si natural.
Categoriile educatiei estetice sunt:
- idealul estetic este categoria care exprima modelul (prototipul) estetic spre care
aspira sa-l cultive si sa-1 finalizeze un artist, un individ.
- stilul estetic este o categorie care exprima calitatile si capacitate omului de a percepe
de a trai frumosul.
- gustul estetic este categoria care exprima calitatea si capacitatea omului de a iubi si
aprecia frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental.
- spiritul de creatie este categoria care exprima capacitatea si abilitatea de a imagina si
crea frumosul. Educatia, in general, si educatia estetica, in special, trebuie sa treaca accentul
de pe ipostaza reproductiva a invatamantului pe ipostaza cultivarii potentialului creator al
personalitatii.
Obiectivele educatiei estetice

Obiectivele educatiei estetice se pot imparti in doua grupe reprezentative:

a) obiective care au in vedere formarea capacitatii de a percepe, insusi si folosi
adecvat valorile estetice,
b) obiective care urmaresc dezvoltarea capacitatilor de a crea noi valori estetice,
cultivarea aptitudinilor estetice creatoare.
Prima grupa de obiective vizeaza problema formarii personalitatii in spiritul cerintelor
pe care le implica necesitatea cunoasterii, evaluarii si folosirii adecvate a valorilor estetice,
ceea ce presupune, de fapt, formarea constiintei si conduitei estetice a personalitatii, in raport
de cerintele generale ale integrarii acesteia in universul estetic.
In prima grupa se includ obiectivele:
- Sensibilitatea fata de fenomenul estetic si pregatirea pentru intelegerea
limbajului, procedeelor si fenomenelor prin care se manifesta valorile estetice. Pentru
dezvoltarea receptivitatii estetice este nevoie de cultivarea acelor simturi prin intermediul
carora vor fi sesizate conformatiile cromatice, acustice, etalate de opera de arta, de stimularea
reactiilor proprii receptarii artistice personale, spontane, autentice.
- Formarea gustului estetic intemeiat pe insusirea unui sistem de valori pe conturarea
unei sensibilitati proprii, dezvoltarea judecatii estetice, a posibilitatii de a analiza si de a
judeca
impresia
produsa
de
operele
receptate.
58
- Gustul estetic este capacitatea de a reactiona spontan, printr-un sentiment de
satisfactie sau insatisfactie, fata de obiectele si procesele naturii, fata de operele artistice.
Judecata estetica este acel act de deliberare, de ierarhizare a obiectelor estetice pe baza unor
criterii generale si statornice, personale si autentice, de apreciere
- Formarea sentimentelor si convingerilor estetice reprezinta o sarcina, prioritara a
educatiei estetice, stimularea trairilor afective superioare caracterizate prin intensitate,
profunzime si finalitate, cum sunt respectul si dragostea fata de arta, pasiunea pentru frumos

in toate manifestarile sale. Gustul estetic, judecala estetica, idealul estetic, sentimentele si
convingerile estetice sunt principalele componente ale atitudinii estetice.
Cea de a doua grupa de obiective vizeaza dezvoltarea creativitatii estetice. In aceasta
grupa se impun cu deosebire doua obiective:
- descoperirea la timp a aptitudinilor speciale pentru diferite genuri de arte si
dezvoltarea acestora in raport de potentialitatea lor prin activitati educative judicios
concepute,
- formarea deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul creatiei respective.
Creativitatea este, cu deosebire, conditia de baza a artei, a atitudinii estetice, o
finalitate importanta a educatiei estetice. Exista o creativitate generala si o creativitate proprie
unui anumit domeniu de activitate.
Dezvoltarea aptitudinilor estetice creatoare presupune:
- stimularea aptitudinilor creatoare in receptia estetica, dezvoltarea imaginatiei
integratoare in raport cu opera de arta receptata,
- formarea capacitatii de a exprima, de a comunica trairea estetica,
- dezvoltarea capacitatii de a surprinde, a aprecia si a exprima cu mijloace artistice
unele aspecte ale naturii, ale existentei cotidiene,
- stimularea trebuintei de frumos,
- formarea abilitatilor estetice si a deprinderii de a le folosi consecvent in munca si in
viata cotidiana,
Principiile educatiei estetice
Principiile didactice isi pastreaza valabilitatea si in cazul educatiei estetice, dar ele se
cer a fi corelate cu urmatoarele principii specifice:
- principiul educarii estetice prin valori autentice,
- principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si a valorilor estetice
in general,
- principiul perceperii unitare a continutului si formei,
- principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic.
Principiul educarii estetice prin valori autentice
Procesul educatiei estetice presupune in primul rand dezvoltarea capacitatii de a
reproduce valori estetice, de a deosebi valorile de nonvalori. Aceasta impune cu necesitate
folosirea in educatia estetica a valorilor estetice incontestabile. In acest mod se formeaza
gustul estetic care este capabil sa procedeze selectiv in universul estetic si sa directioneze in
sens axiologic, atat procesul formarii estetice, cat si continutul si manifestarile estetice ale
vietii oamenilor.
Se recomanda educatorilor ca in procesul educatiei estetice sa fie folosite acele valori
estetice care au intrat definitiv in patrimoniul national si universal al universului estetic.
Principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si valorilor estetice in
general
59
Necesitatea unei perceperi de profunzime in arta se impune pentru intelegerea acesteia
sa fie de esenta si nu de suprafata. Riscul unei perceperi superficiale poate fi determinat de
numeroase cauze: lipsa unei temeinice culturi estetice, lipsa aptitudinilor estetice.
Principiul perceperii unitare a continutului si formei

In opera de arta exista o unitate necesara intre continutul si forma acesteia.

Cunoasterea integrala a acesteia presupune intelegerea unitara a celor doua condiitii prin care
se manifesta opera de arta sau valoarea estetica, oricare ar fi continut si forma. Perceperea
unitara sta la baza fuziunii functionale a intelectului si afectivitatii in acelasi timp, ceea ce
determina revelatia estetica.
Principiul respectiv recomanda educatorilor sa procedeze la analize complexe, prin
intermediul carora se dezvaluie cunoasterii elevilor forma si continutul operei respective,
corelatiile existente intre acestea si caracterul unitar de echilibru.
Principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic
Acest principiu recomanda sa se cunoasca cat mai temeinic corelatiile dintre opera,
creator si conditiile istorico-sociale. El cere sa se abordeze cunoasterea si aprecierea unei
opere de arta la un nivel interdisciplinar. Respectarea cerintelor acestui principiu al educatiei
estetice ajuta la atingerea unor obiective de baza ale educatiei estetice ca: formarea capacitatii
de apreciere si evaluare a operelor de arta, formarea gustului si idealului estetic.
Metode si forme de realizare a educatiei estetice
Metodele folosite in educatia estetica sunt metode comune cu cele folosite in intregul
proces educativ.
Un loc cu totul aparte revine in educatia estetica metodei exercitiului, insotita
de explicatii si demonstratii.
Exercitiul contribuie la dezvoltarea sensibilitatii si receptivitatii estetice. De
asemenea, exercitiul sta la baza capacitatii de a folosi, a reproduce sau a crea valori estetice.
El poate imbraca mai forme: exersarea unor capacitati perceptive, exercitii de traducere
reciproca a limbajelor artistice sau exercitii tehnice.
Explicatia intervine ca moment introductiv in achizitionarea de cunostinte teoretice
sau in dobandirea de deprinderi artistice specifice.
Demonstratia sta mai mult la indemana cadrului didactic specializat intr-un domeniu
al artei.
Si in educatia estetica este nevoie de un sistem metodologic care, folosit conform
obiectivelor propuse, specificului continutului valorilor estetice incluse in procesul educatiei,
al particularitatilor individuale pe care le manifesta, sa poata asigura nivelul de eficienta
necesar unei educatii estetice de valoare.
Printre modalitatile de realizare a educatiei estetice se inscriu: educatia muzicala,
coregrafica, plastica, cinematografica, toate acestea pot fi realizate in cadre formale de
educatie si nonformale sau informale.
"Educatie estetica este componenta de baza a formarii vocationale a personalitatii umane, prin care se
realizeaza armonia intre toate componentele educatiei. Educatia estetica favorizeaza formarea sentimentelor
intelectuale, a convingerilor morale fortificand si echilibrand intreaga personalitate, permitand realizarea idealului
educational."

Motto:
,,Semeni fapte i culegi deprinderi, semeni deprinderi i culegi un caracter, semeni caracter i
culegi un destin .

Esena educaiei estetice

Educaia estetic reprezint activitatea de formaredezvoltare a personalitii umane, proiectat i realizat prin
receptarea, evaluarea i crearea frumosului existent n natur,
societate, art.
Viaa cotidian st, ntr-o mare msur, sub zodia esteticului.
Ne ntlnim la tot pasul cu obiecte, activiti ce poart pecetea lui.
Contactul cu operele de art, designul vestimentar sau al bunurilor
de consum, arhitectura sau spaiul ambiental, o parte din
activitile noastre diurne, participarea la ceremoniile cele mai
diverse impun o pregtire atent pentru a recepta valorile estetice.
Chiar i educaia presupune un registru estetic. Nu n zadar se
vorbete despre o art a nvrii i educaiei, de educator-artist,
de scenariul i ficiunea didactic, unde autorul-profesor i joac
un rol bine definit.
Mutaiile intervenite n lumea contemporan, progresele n
domeniul tiinei, tehnicii i artei, urbanizarea i industrializarea
accentuat, informatizarea au influenat fr ndoial i esteticul,
care a ptruns n toate domeniile vieii i activitii umane.
Existena uman n toate determinrile ei ar trebui s se conduc
i dup legile frumosului, ale armoniei, ntr-un cuvnt dup legile
esteticului.
Educaia estetic nu vine s limiteze sau s afecteze
libertatea alegerii sau aderrii la frumosul autentic. Dimpotriv, prin
intermediul ei, se pregtete terenul ntlnirii cu valoarea-n
cunotin de cauz a subiectului- ce-i transgreseaz condiia
obinuit ntr-o ordine a imaginarului i simbolicului ce nu
limiteaz ci lumineaz, deschide un evantai de alegeri, opiuni,
asimilri.
Educaia estetic se nscrie pe linia unei pedagogii a
creativitii. Ea impune s dezvolte la elevi aspiraia lucrului bine i
frumos fcut, exigena i bunul gust fa de orice produs industrial,
simul echilibrului i simplitatea comportrii frumoase, civilizate.
Educaia estetic colar are drept esen formarea personalitii
elevilor prin intermediul frumosului din art, societate i natur.
Educaia estetic are o infinitate de efecte pozitive asupra
personalitii elevilor. Cele mai semnificative dintre acestea
vizeaz calitatea procesului de socializare a copiilor, maturizarea
condiiei socio-morale (curaj, capacitate de comunicare
interuman etc.), formarea i rafinarea intelectului, organizarea
plcut i eficient a timpului liber, afirmarea i trirea
sentimentului identitii culturale, stimularea iniiativelor n
practicarea artelor, etc.

Obiectivele educaiei estetice

I. Educarea atitudinii estetice
II. Formarea trebuinelor estetice
39
III. Dezvoltarea aptitudinilor creatoare n diferite domenii ale
artei
Dezvoltarea aptitudinilor, intereselor i nclinaiilor elevilor
reprezint un obiectiv important al colii. n ceea ce privete aptitudinile
artistice, educaia estetic urmrete att depistarea acestora de la
vrsta cea mai fraged, ct i asigurarea condiiilor i mijloacelor
necesare pentru dezvoltarea lor. Indiferent despre ce fel de aptitudini
este vorba muzicale, literare, coregrafice, plastice etc. toi copiii, cu
mici excepii, sunt capabili s asculte muzic, s recite, s deseneze
sau s danseze. Nu toi desfoar aceste activiti n acelai grad,
ntre ei existnd deosebiri calitative evidente. Cunoaterea acestor
deosebiri este indispensabil pentru desfurarea educaiei estetice n
cadrul colii. Aptitudinile artistice, ca de altfel orice aptitudine, se
dezvolt prin exersare. De aceea sarcina colii const n iniierea
elevilor de timpuriu cu tehnicile diferitelor arte, antrenarea lor la
exerciiile de creaie, studierea manifestrilor fiecrui elev i stimularea
iniiativelor artistice, iar n cazul unor semne promitoare ndrumarea
elevilor spre colile speciale de art. La vrsta adolescentei, cnd elevii
devin contieni de aptitudinile lor i de rolul exerciiilor n dezvoltarea
capacitailor lor, ei vor fi ndrumai i stimulai treptat spre un proces de
autoeducaie n domeniul artistic preferat. Antrenarea elevilor n exerciii
sistematice, specifice domeniului artistic pentru care ei dovedesc
aptitudini i conducerea lor cu tact reprezint o dovad a miestriei
pedagogice.
Principalele componente ale atitudinii estetice
Educatia estetica reprezinta actiunea de formare si dezvoltare a
personalitatii umane prin receptarea, evaluarea si crearea frumosului din
natura, societate si arta. Nucleul educatiei estetice il reprezinta educatia
artistica, care are o sfera de actiune mai restransa, operand numai cu
frumosul din arta.

Educatia estetica are ca obiect de studiu comportamentul uman

estetic si artistic, pentru explicarea caruia se apeleaza la doua limbaje:
Arta este o componenta esentiala a esteticului, exprima realitatea
sub forma de imagini artistice (estetice), fiind o exprimare concretsenzoriala tipica a creatiei artistice, avand nuante si limbaje specifice
fiecarei ramuri a ei:
pictura,
gravura,

40

sculptura,
muzica,
literatura,
film,
teatru,
desen,
dans etc.
Pentru educatia estetica, frumosul poate fi atat scop, cat si mijloc:
ca scop, sta la baza educatiei pentru arta -; permite realizarea
premiselor pentru intelegere, receptare si integrare a frumosului artistic;
ca mijloc, intemeiaza educatia prin arta -; vizeaza realizarea unei
instruiri morale, intelectuale, fizice etc, prin intermediul frumosului
artistic.
Frumosul este o sinteza intre bine si adevar si se afla in legatura
cu alte valori:
valori morale- nazuinta spre bine;
valori teoretice -; in sens de adevar;
valori ecologice si profesionale -; in sens de frumusete a mediului
inconjurator si a creatiilor materiale si spirituale.
Categoriile educatiei estetice sunt:

 Idealul estetic -; exprima modelul estetic spre care se nazuieste, aspira

sa-l cultive si sa-l finalizeze un artist, un individ sau comunitatea umana;
Stilul estetic -; exprima calitatile si capacitatea omului de a percepe si
trai frumosul;
Gustul estetic -; exprima calitatea si capacitatea omului de a intui si
aprecia frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental;
Spiritul de creatie -; exprima capacitatea si abilitatea de a imagina si
crea
frumosul.
41
Educatia estetica nu trebuie confundata cu educatia artistica.
a) din punct de vedere al continutului:
- educatia estetica are o sfera de cuprindere mai larga, care include
frumosul din natura, societate si arta,
- educatia artistica vizeaza doar frumosul din operele de arta.
b) din punct de vedere al finalitatilor:
- educatia estetica isi propune formarea receptivitatii si creativitatii
estetice,
- educatia artistica are in vedere dezvoltarea si cultivarea capacitatilor
creative in registrele metodice, specifice fiecarei arte.
c) din punct de vedere al formelor de realizare:
- educatia estetica se desfasoara sub forma activitatilor teoreticoaplicative,
- educatia artistica se desfasoara mai mult sub forma activitatilor practicaplicative.
Componentele educatiei estetice se pot imparti in doua grupe:
componente care au in vedere formarea capacitatii de a percepe,
insusi si folosi adecvat valorile estetice;
componente care urmaresc dezvoltarea capacitatilor de a crea noi
valori estetice, cultivarea aptitudinilor estetice creatoare.

a) prima grupa de componente include:

Sensibilitatea fata de fenomenul estetic, pregatirea pentru
intelegerea limbajului, procedeelor si fenomenelor prin acre se manifesta
valorile estetice; se vor cultiva simturile prin intermediul carora vor fi
sesizate conformatiile cromatice, acustice, gestuale etc, expuse de
operele de arta, de stimularea reactiilor proprii receptarii artistice,
personale,
spontane,
autentice;
42
Formarea gustului estetic, intemeiat pe insusirea unui sistem de
valori si conturarea unei sensibilitati proprii; dezvoltarea judecatii
estetice, a posibilitatii de a analiza si de a judeca impresia produsa de
operele receptate;
Gustul estetic -; capacitatea de a reactiona spontan, printr-un
sentiment de satisfactie sau insatisfactie, fata de obiectele si procesele
naturii, fata de relatiile sociale, fata de operele artistice.
Judecata estetica este acel act deliberator si de ierarhizare a obiectelor
estetice pe baza unor criterii generale si statornice, personale si
autentice, de apreciere.
Formarea sentimentelor si convingerilor estetice -; se refera la
stimularea trairilor afective superioare caracterizate prin intensitate,
profunzime si finalitate (respectul si dragostea fata de arta, pasiunea
pentru frumos etc).
Gustul estetic, judecata estetica, idealul estetic, sentimentele si
convingerile estetice sunt principalele componente ale atitudinii estetice.
b) cea de-a doua grupa de componente include:
Descoperirea la timp a aptitudinilor speciale pentru diferite genuri
de arte, si dezvoltarea lor prin activitati instructiv-educative
corespunzatoare;
Masuri de depistare a aptitudinilor;
Formare a deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul fiecarei
arte in parte;

 Formarea deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul creatiei

respective interpretare, reproducere, creare propriu-zisa.
Intre aceste compnente exista relatii de interdependenta.
Creativitatea este un obiectiv fundamental al intregului proces
educational din scoala, fiind nu numai posibil, dar si necesar in toate
domeniile. Creativitatea este conditia de baza a artei, a atitudinii estetice
si in consecinta o finalitate majora a educatiei estetice.
Ca forme de realizare in scoala a educatiei estetice, retinem lectiile
la toate disciplinele de profil (literatura, muzica, desen) precum si
exploatarea valentelor emotional estetice ale tuturor lectiilor predate la
celelalte
discipline
scolare.
43

Educaia pentru i prin valori literare

Sensibilitatea estetic este capacitatea individului de a percepe,
de a sesiza i de a gusta aspectele estetice ale naturii i vieii
nconjurtoare. Aceasta reprezint o condiie a dezvoltrii formelor
ulterioare, mai profunde i mai complexe, ale culturii estetice.
Nimeni nu poate iubi arta n general, ci ajunge la anumite fixaii
legate de operele care corespund nevoilor lui specifice. Dac s-a vorbit
i se mai vorbete nc de analfabetism colar, trebuie analizat i un alt
tip de analfabetism, mai subtil i ascuns, dar mult mai periculos, i
anume analfabetismul estetic, adic incapacitatea de a sesiza i vibra
n faa frumosului, insensibilitatea fa de inefabilul artei.
Educaia estetic nu trebuie confundat cu educaia artistic. Din
punctul de vedere al finalitilor, educaia estetic i propune formarea
receptivitii i creativitii estetice, pe cnd educaia artistic are n
vedere dezvoltarea i cultivarea capacitilor creative n registrele
metodice, specifice fiecrei arte. Din punctele de vedere al formelor de
realizare, educaia estetic se desfoar, cu preponderen, sub forma
unor activiti teoretico-informative, pe cnd educaia artistic se
deruleaz mai mult pe un traiect practic-aplicativ.

Obiectivele educaiei estetice:

a) formarea capacitii de a percepe, a nsui i a folosi adecvat
valorile estetice;
b) dezvoltarea capacitii de a crea valori estetice;
Principiile educaiei estetice
a) principiul educaiei estetice pe baza valorilor autentice;
b) principiul receptrii creatoare a valorilor estetice;
c) principiul perceperii globale, unitare a coninutului i formei
obiectului estetic;
d) principiul nelegerii i siturii contextuale a fenomenului estetic.
Metode i forme de realizare a educaiei estetice
Exerciiul, explicaia i demonstraia.

44

Metodele utilizate n realizarea educaiei estetice sunt, n cea mai

mare parte, aceleai ce sunt folosite n toate activitile procesului
instructiv-educativ. Astfel, ca metode specifice amintim: exerciiul,
explicaia, demonstraia, lectura (dirijat, explicativ), naraiunea,
introspecia, observaia, studiul de caz, descoperirea, jocul didactic,
dramatizarea, studiul documentelor etc.
Prin metodele de realizare a educaiei estetice, putem releva
educaia literar, muzical, coregrafic, plastic, cinematografic etc.;
toate acestea pot fi realizate att n cadre formale ale educaiei, ct i
nonformale sau informale. n curriculum-ul colar sunt incluse cteva
obiecte de nvmnt care, n mod tradiional, sunt considerate a
contribui n mod esenial la formarea culturii estetice a elevilor. Ca forme
de realizare n coal a acestui tip de instruire, reinem leciile la toate
disciplinele de profil (literatur - ce
i
propune
educarea
sensibilitii
literare,
formarea
i consolidarea gustului literar,
nsuirea unui spirit critic i dobndirea unor criterii de apreciere a operei
literare, formarea atitudinilor i comportamentelor estetice, cultivarea
creativitii literare; muzic - urmrete formarea priceperii de a audia i
interpreta, dobndirea unui limbaj muzical, stimularea sensibilitii,
dezvoltarea laturii afective a personalitii; desen - prin formele sale
diverse - dup natur, din memorie, decorativ, tehnic, artistic etc. - i
propune s dezvolte aptitudinea de a observa, imaginaia reproductiv i
creatoare, capacitate de a aprecia i reproduce fenomenele i obiectele
lumii nconjurtoare; etc.), precum i exploatarea valenelor emoional-

estetice ale tuturor celorlalte lecii predate la celelalte discipline colare.

La aceste forme mai putem aduga vizitarea muzeelor i a expoziiilor,
vizionarea organizat de spectacole, cercurile i concursurile artistice,
excursii tematice, discuiile cu artitii etc.
Mesajul artistic nu se prezint ca un cod de norme morale i
estetice oferite de-a gata, ci, prin contactul direct al copiilor cu opera,
prin antrenarea i orientarea lor n discuii, ei nii trebuie s-i
descifreze sensurile i s le asimileze prin triri emoionale.
Numeroase cercetri au artat c activitatea de nvare, condus
cu miestrie, dezvolt emoii i sentimente pozitive, care favorizeaz
att desfurarea acesteia, ct i obinerea unui randament crescut. 45
Contactul cu operele literare duce n acelai timp, la realizarea
educaiei estetice a copiilor, prin dezvoltarea gustului pentru frumosul
din natur, art, societate, a capacitii de discernmnt, de apreciere a
frumosului, cultivarea unor virtui alese ca: umanismul, patriotismul,
cinstea, curajul, spiritul de sacrificiu, demnitatea, dragostea de adevr i
dreptate, colectivismul.
Capacitatea colarilor de a se putea exprima artistic poate fi
considerat ca un prim pas spre manifestarea lor, care nlesnete o
comunicare vie, direct, impresionant i personal cu viaa. Modelnd
din plastelin un vas cu flori, de exemplu, copilul pune n el ceva din
sufletul su. Artndu-l celorlali (druindu-l lumii), el trezete admiraia
i interesul acelora, stabilind un dialog al imaginaiei, al frumosului.
Astfel, el i individualizeaz sentimentele, personalizndu-le, iar pe de
alt parte, realizeaz o comunicare cu ceilali, bazat pe emoii,
descoperiri, triri.
Dezvoltarea simului estetic umanizeaz omul prin frumos,
reprezentnd o necesitate vital a societii actuale, fcndu-l mai
drept, mai bun, mai frumos.
Prin intermediul diferitelor modele de art literar, textul artistic
sensibilizeaz inimile i contiinele elevilor, strecurndu-le, n acelai
timp, idei, sentimente, atitudini.
Gingia, frumuseea florilor ofer nvtorilor prilejul de a atrage
elevilor atenia asupra lor i a modului cum au fost percepute i redate

de artiti n pictur, poezie i muzic. Exemplificnd acestea prin

albume de art, momente de lectur sau de muzic, nvtorul, pe
lng lecia atractiv, interesant pe care o face, dezvolt i formeaz
la elevi capacitatea de a asculta, a percepe i a privi o oper de art,
pas primordial n educaia estetic i pot cultiva nclinaiile sau talentul
artistic prin jocuri de rol, dramatizri, lecii de educaie muzical,
educaie plastic, literatur, tiine ale naturii sau educaie tehnologic,
nscrise
n
programele
colare.
46
Copiii trebuie sprijinii pentru a nelege i a-i nsui corect
coninutul noiunilor i normelor care stau la baza sentimentelor morale.
Este necesar s li se explice, la nivelul lor de nelegere, apelnd la
situaii practice de via, ce nseamn, din punct de vedere moral,
binele i rul, frumosul i adevrul, curajul i laitatea, cinstea i
necinstea.
Pentru colarii cu dizabiliti, care au o via sufleteasc foarte
bogat, lucrul cu culori (acuarele, creioane, cret, uleiuri, tempera)
poate fi modalitatea ideal de a da fru liber emoiilor i de a se elibera
de tensiunea interioar. Totui, nu orice lucrare poate trezi emoii
estetice. Abilitile artistice se pot nva, exersa. Printr-o pictur
realizm un model din realitate dup un algoritm din contient, dar ceea
ce individualizeaz lucrarea respectiv sunt tangenele subcontientului.
n orele de educaie plastic se familiarizeaz cu diverse tehnici de
lucru, iar apoi intuiesc lucrri n care au fost aplicate respectivele
tehnici. La nceput, n faza incubaiei, colarii au tendina de a copia,
dar, atingnd pragul iluminrii, pot gsi combinaii i efecte originale ce
dau unicitate propriilor lucrri.
Alturi de alte obiecte de nvmnt, educaia muzical i
educaia religioas aduc o important contribuie la realizarea educaiei
estetice a elevilor, n sensul dezvoltrii capacitii lor de a nelege
frumosul din art i a-l aplica n viaa de toate zilele. Muzica se nate o
dat cu omul i-l nsoete toat viaa, sdind n sufletul su profunde
sentimente de dragoste i adevr, de iubire i speran. Ea, muzica, are
puteri nebnuite, armoniznd materia cu spiritul, mpreunnd trupul cu
sufletul, avnd i mari puteri terapeutice, muzicoterapia, cu principalul

su obiectiv de nlturare a inhibiiilor, tonificnd i ajutnd la

organizarea vieii interioare, facilitnd acceptarea de sine, a realitii,
atenuarea handicapurilor motorii i senzoriale. Multe sunt momentele de
satisfacie i bucurie pe care le triesc cei implicai n procesul de
nvare, dar maxima ncrctur emoional se dezvolt n timpul
serbrilor colare, care vin n ajutorul afirmrii i formrii personalitii
elevului, lrgindu-le orizontul spiritual, contribuind la acumularea de noi
cunotine, la mbogirea tririlor afective i sentimentelor estetice.
Serbrile colare sunt momente de maxim bucurie att pentru copii,
ct i pentru prinii lor. Ele aduc lumin n suflete, dau aripi imaginaiei,
entuziasmului i rmn de-a pururi ca momente de neuitat n viaa
fiecruia.
47
Pentru copil, sfera tririlor este dominat de prezent, aspectul
afectiv fiind predominant. El este determinat i de impresiile anterioare,
dar mai cu seam de condiiile prezente.

Mijloacele educaiei estetice:

La realizarea educaiei estetice i aduc contribuia factorii
educativi: familia, coala, societatea. ntre aceti factori rolul principal l
are coala. Mijloacele de care se servete coala pentru realizarea
sarcinilor educaiei estetice sunt: procesul de nvmnt i activitile
extracurriculare.
a. Procesul de nvmnt pune pe elevi n contact cu cele mai
valoroase creaii artistice, i pregtete spre a gusta i nelege aceste
opere, i narmeaz treptat cu un system de criterii de apreciere, i
ndrumeaz n crearea frumosului, i antreneaz la integrarea frumosului
n viaa personal.
Planurile cadru de nvmnt prevd un numr de discipline, prin
a cror predare se contribuie esenial la educaia estetic a elevilor.
Aceste sunt: literatura, educaia plastic, educaia muzical, abilitarea
manual/educaia tehnologic, consilierea i orientarea.
Educaia literar ncepe nainte de intrarea copilului n coal. Prin
punerea lui n contact cu literatura popular, n special cu basmele. Prin
studiul limbii i literaturii romne se pot realize multe din obiectivele

educaiei estetice. Audierea unei opera literare n lectura unui actor,

citirea de ctre un elev a unui fragment din opera literar, fr grab,
fr a urmri alt scop dect delectarea pe care o d perceperea i
nelegerea lor, contribuie n mod esenial la formarea estetic a elevilor.
Esenialul este ca elevul s triasc emoii estetice declanate de
contactul cu opera literar.
Educaia muzical este tot att de necesar, pentru cultura
estetic a elevilor, ca i educaia literar. Necesitatea educaiei muzicale
poate fi dedus i din faptul c n toate mprejurrile din viaa sa, omul
simte nevoia cntecului. Sunetul, mai fin, mai penetrant dect cuvntul,
poate fi neles de orice om. Muzica e o art universal. Pentru elevi,
muzica mai ales cntul ajut la formarea auzului muzical, la educaia
vocii, a simului ritmului, a capacitii de nelegere a frumosului din
operele muzicale,48 a gustului pentru muzica bun, a tririi unor intense
emoii estetice. n coal, prin predarea muzicii se urmrete ca elevii
s-i nsueasc i unele priceperi i deprinderi ce-i ajut s
interpreteze corect, s cnte n cor, s aprecieze un cntec sau o
melodie.
n clasele I-IV mijlocul principal pentru educaia muzical a elevilor
este contactul cu opera muzicale de nalt realizare artistic, audiia
muzical. Mijloacele tehnice de astzi ofer largi posibiliti de a
prezenta elevilor operele muzicale ntr-o interpretare perfect capabil
s reliefeze calitile estetice, mesajul artistic, ntreaga lor frumusee.
Un alt mijloc pentru cultura muzical a elevilor din coal l
constituie cntarea. Toi elevii trebuie s cnte. Prin aceasta se
formeaz i se dezvolt vocea, simul ritmului,obinuina de a
nfrumusea viaa prin cntec.
Educaia plastic a elevilor se efectueaz n procesul de
nvmnt mai ales prin predarea desenului. Leciile de desen i nva
pe elevi s priveasc, le dezvolt capacitatea de a observa frumosul n
art i n natur, de a percepe corect forme, culori, proporii, lumini i
umbre. Exerciiul i ndrumarea sunt mijloace de educare a privirii, ca, de
altfe, a oricrui sim.
n activitile practice, elevii vin n contact cu bogia de forme i
culori ale obiectelor pe care le confecioneaz, ceea ce face ca ei s nu

rmn doar simpli admiratori, pasivi, ai acestora, ci s aib o atitudine

creatoare fa de frumos. Aceasta contribuie la educarea gustului pentru
frumos. Numeroase activiti, cum sunt: participarea la nfrumusearea
clasei, alegerea i conceperea modelului, precum i activitile speciale
de finisare a obiectelor, contribuie la cultivarea simului estetic. Grija
pentru realizarea frumosului trebuie s nsoeasc ntreaga activitate ce
se desfoar la leciile de abilitare manual/educaie tehnologic.
b. Activitile extracurriculare. Educaia estetic a elevilor din
coal este continuat, diversificat i adncit n cadrul activitilor
extracurriculare.
49
Cercurile artistice solicit elevii, mai ales n direcia dezvoltrii
aptitudinilor artistice, la un nivel mai ridicat dect o face coala. De
asemenea, frecventarea teatrului i cinematografului, vizitarea
expoziiilor de art, audierea concertelor, lectura particular pun pe elevi
n contact cu frumosul artistic, mbogesc percepiile lor estetice,
sporesc capacitatea lor de a nelege frumosul, de a-l recepta i a-l
aprecia.
c. Mediul natural i social ca mijloc de educaie estetic.
Mediul natural n care triete omul, ambiana social influeneaz
formarea lui estetic. Natura ofer numeroase aspecte care provoac
ncntare, bucurie, emoii estetice. Drumeiile i excursiile n natur ofer
impresii estetice puternice.
Un important mijloc de educaie estetic este i contactul cu
frumosul din viaa social, cu frumosul cotidian. Esteticul vieii cotidiene
se refer la un larg domeniu de obiecte i fenomene: locuina, strzile,
parcurile, pieele, produsele de larg consum, relaiile sociale etc., fiecare
avnd o infinitate de variante. Toate acestea influeneaz formarea
estetic a elevului. Ordinea i curenia din camara de locuit,
mpodobirea claselor i coridoarelor, culoarea pereilor, forma obiectelor
casnice, culoarea i forma mbrcmintei i nclmintei, aspectul
estetic al strzilor, al cldirilor, al parcurilor, formeaz gustul elevilor,
trezesc emoii estetice.

1. Esenta educatiei estetice

Educatia estetica reprezinta o componenta indispensabila a
formarii personalitatii prin intermediul careia se urmareste dezvoltarea
capacitatii de a recepta, interpreta si crea frumosul. Arta, sustine D.
Salade, raspunde unor nevoi reale pe care le simte orice persoana de
a-si lamuri unele idei, de a-si motiva unele comportamente, de a-si
fundamenta unele atitudini, sugerand, explicand, valorificand sau
problematizand. Prin caracterul ei stimulativ, tonic, optimist etc., arta
impinge la iubirea adevarului, a binelui, a stiintei si a vietii (6, p. 17).
Datorita fortei de inraurire, arta a fost folosita din timpuri stravechi
ca mijloc educativ. Inca de la Homer, de la grecii antici, preocupati de
realizarea acelui kalokagathon (imbinarea frumosului cu binele), trecand
prin Renastere pre-ocupata de realizarea unei dezvoltari multilaterale,
ajungand la neoumanismul secolului al XVIII lea, care subliniaza rolul
artei in procesul educatiei, si pana in epoca moderna, oamenii au fost
mereu preocupati, in diferite moduri, de a realiza educatia estetica. 50
Mutatiile intervenite in lumea contemporana, progresele in
domeniul stiintei, tehnicii si artei, urbanizarea si industrializarea
accentuata, informatizarea au influentat fara indoiala si esteticul, care a
patruns in toate domeniile vietii si activitatii umane. Astazi este unanim
acceptata ideea potrivit careia existenta umana in toate determinarile ei
ar trebui sa se conduca si dupa legile frumosului, ale armoniei, intr-un
cuvant dupa legile esteticului.
Educatia estetica are o infinitate de efecte pozitive asupra
personalitatii elevilor. Cele mai semnificative dintre acestea vizeaza
calitatea procesului de socializare a copiilor, maturizarea conditiei socio
morale (curaj, capacitate de comunicare interumana s.a.), formarea si
rafinarea intelectului ca structura rationala si evalutiv critica in plan
mental, organizarea placuta si eficienta a timpului liber prin
recrearea unui univers propriu in sfera imaginativului, a
afectivului, motivationalului, motricului si volitivului, afirmarea
si trairea sentimentului identitatii culturale strans legat de
stimularea capacitatii copiilor de a iubi patrimoniul artistic al
natiunii, stimularea initiativelor in practicarea artelor etc.
Intr-o formulare sintetica educatia estetica este aceea
care-l invata pe copil sa traiasca armonia interioara si
echilibrul intre fortele imaginatiei si cele ale actiunii, intre vis si
realitate, intre aspiratiile eu-lui si acceptarea realitatii, intre
indatoririle fata de sine si cele fata de semeni. A trai in frumusete
presupune interes pentru masura si armonie, deci o moralitate
superioara; o pregatire morala superioara duce la bucurie efect si

semn al armoniei interioare si echilibrului iar pe planul actiunii la

dinamism fecund (3).
Stimuland intr-un mod propriu expresivitatea si originalitatea,
educatia estetica se inscrie pe linia unei pedagogii a creativitatii. Ea
impune sa dezvoltam la elevi aspiratia lucrului bine si frumos facut,
exigenta si bunul gust fata de orice produs industrial, simtul echilibrului si
simplitatea comportarii frumoase, civilizate.
Educatia estetica scolara are drept esenta formarea personalitatii
elevilor prin intermediul frumosului din arta, societate si natura. Parte
centrala a educatiei estetice, educatia artistica, are o sfera de actiune
mai restransa (vizeaza numai valorile artei), sondeaza insa mai adanc,
presupune un grad mai mare de initiere, angajeaza calitati mai subtile si
solicita mai complex personalitatea in ansamblul ei. Obiectivele,
continuturile, metodele si formele educatiei artistice sunt puternic
individualizate, se exprima prin limbaje si tehnici specializate si implica o
competenta profesionala atestata celui ce o realizeaza in scoala sau in
afara scolii.
51
Distinctia intre educatia estetica si cea artistica este relativa, ea
fiind determinata in primul rand, de particularitatile valorilor estetice prin
care se realizeaza.
2. Obiectivele educatiei estetice
2.1. Educarea atitudinii estetice. Atitudinea estetica se exprima
printr-un ansamblu de reactii spirituale ale fiintei umane fata de valorile
estetice (ale naturii, societatii si artei). Spre deosebire de alte atitudini
specific umane determinate de interesul practic, utilitar, cognitiv,
economic etc., in cazul atitudinii estetice mobilul principal este cel al
satisfacerii unor trebuinte spirituale, al unor aspiratii si nevoi umane. La
baza atitudinii estetice se afla un interes specific si anume interesul
estetic (I. Pascadi 1972). Efectele acestui interes vizeaza
subiectivitatea fiintei umane, sensibilizand-o prin manifestari, cum sunt
cele de placere, desfatare, daruire, curiozitate, uitare de sine etc.
Principalele componente ale atitudinii estetice sunt gustul estetic,
judecata estetica, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice.
Gustul estetic reprezinta capacitatea de a reactiona spontan
printr-un sentiment de satisfactie sau insatisfactie fata de obiectele si
procesele naturale, de actele si realizarile umane sau de operele de
arta, privite toate ca obiecte ale insusirii estetice a realitatii de catre om.
Reactia de gust estetic se declanseaza in momentul contactului cu
valorile estetice si se manifesta sub forma unei dispozitii sau trairi
subiective. Prezenta gustului se exprima prin sensibilitate la tot ce este
frumos, prin capacitatea de orientare si alegere in concordanta cu legile
frumosului (4).

Gustul estetic apartine prin excelenta sensibilitatii si imaginatiei,

fapt pentru care nu poate fi intotdeauna argumentat din punct de vedere
teoretic, desi se bazeaza pe anumite criterii uneori imposibil de exprimat
pe plan logic. De aceea gusturile sunt diferite de la un individ la altul,
fiind dependente de structura personalitatii, conditiile de viata,
experienta acumulata si mai ales de rezultatul educatiei si al climatului
cultural in care traieste omul. Trasaturile de personalitate, innascute sau
dobandite, reprezinta doar premisa aparitiei, evolutiei si diversificarii
gusturilor. Actiunea educationala nu-si propune sa uniformizeze
gusturile, dimpotriva, luand in consideratie spontaneitatea si
individualitatea ce le caracterizeaza urmareste dezvoltarea si formarea
lor in conformitate cu structura si experienta personalitatii fiecarui elev.
52
Judecata estetica reprezinta un aspect psihic de natura
intelectuala care consta in capacitatea de apreciere a valorilor estetice
pe baza unor criterii de evaluare. Ea se exprima sub forma unor
propozitii ce condenseaza impresii argumentate si intemeiate pe criterii
de apreciere a frumosului. Daca la nivelul gustului estetic se
consemneaza prezenta sau absenta placerii, la nivelul judecatii
intervine argumentarea si motivarea acelei reactii, se realizeaza o
intelectualizare a gustului estetic. Criteriile folosite in vederea
argumentarii si motivarii pot fi estetice si extraestetice, acestea din urma
putand fi de natura filozofica, sociologica, politica, ideo-logica, pe prim
plan situandu-se bine inteles, cele estetice, celelalte fiind implicate si
subsumate acestora.
Idealul estetic este constituit dintr-un ansamblu de teze, principii
si norme teoretice care imprima o anumita directie atitudinii estetice a
oamenilor apartinand unei epoci, natiuni sau categorii sociale. Idealul
reprezinta ceea ce este specific, dominant in diversitatea gusturilor
estetice si se exprima prin principii care se impun si actioneaza la nivelul
unei epoci istorice. Fiind specific unei intregi epoci istorice, idealul
inglobeaza o imensa experienta sociala si are o relativa stabilitate (4).
Sentimentele estetice insumeaza o configuratie de emotii,
rezultat al unor trairi mai profunde si de durata a frumosului din natura,
societate si arta. Sentimentele estetice reprezinta cea mai inalta forma
de traire a frumosului. Ele isi pun amprenta asupra intregii personalitati.
Profunzimea si durata trairii difera de la un individ la altul, fiind
determinata de categoria (tipul) valorii estetice si de structura
personalitatii. Se disting emotii simple, innascute, cu rezonanta biologica
(bucurie, tristete, durere) si emotii complexe, specific umane (regretul,
dorul, mila, extazul, nostalgia etc.), toate fiind provocate de receptarea
valorilor estetice.

Convingerile estetice sunt idei despre frumos care au devenit

mobiluri interne, orientand si calauzind preocuparea omului in vederea
asimilarii si introducerii frumosului in modul sau de viata, in relatiile sale
cu lumea si semenii sai.
Se poate spune ca atitudinea estetica reprezinta rezultatul
fuziunii componentelor amintite. Ea se manifesta in mod specific de la
un individ la altul.
2.2. Formarea trebuintelor estetice. Trebuintele estetice vizeaza
obiective legate mai ales de sfera motivational afectiva. Cele mai
importante dintre acestea sunt: formarea stilului estetic de viata, crearea
unui spatiu intim, compensator si psihoterapeutic si formarea
sensibilitatii estetice.
Formarea si dezvoltarea stilului estetic de viata exprima
cerinta potrivit careia viata fiecarui elev poate si trebuie gandita in
scoala, in familie si in afara lor in conformitate cu regulile frumosului, ale
armoniei, masurii si exemplaritatii existentei sociale, contribuind astfel la
o
integrare
functionala
in
mediul
ambiant.
53
Crearea
unui
spatiu
intim,
compensator
si
psihoterapeutic reflecta campul efectelor subiective pe care educatia
estetica il creeaza in zona traita a personalitatii elevilor. Acest obiectiv
presupune crearea, prin intermediul trebuintelor estetice, a unui
microclimat spiritual de compensare si contracarare a unor stari de
neliniste, oboseala sau stres datorate activitatilor algoritmice, rutiniere,
pe de o parte si, pe de alta, datorate ritmului accelerat al dinamicii
impuse vietii si profesiilor de stiintele si tehnologiile de varf. Valorile
constructive ale artei contribuie la ameliorarea si echilibrarea tensiunilor
psihice aparute, induc o stare de detasare interioara prin fenomenele de
catharsis (descarcare si eliberare) cu efecte terapeutice si
recuperatorii. Aceste efecte pot fi obtinute prin desen (artterapia), prin
muzica (meloterapia), prin armonia intre sunete, ritm si miscare
(euritmia), prin combinarea desenului, cuvantului, muzicii si miscarii etc.,
toate insa integrate intr-un program educational coerent (3).
Educarea sensibilitatii estetice presupune atat dezvoltarea
afectivitatii, a necesitatii de autocunoastere, de autoexprimare si
autorealizare cat si asimilarea progresiva a unor modalitati de
cunoastere sensibila, care sa-l ajute pe elev in perceperea, intelegerea
mesajului operei, a finalitatii ei artistice si social culturale.
2.3. Dezvoltarea aptitudinilor creatoare in diferite domenii ale
artei. Dezvoltarea

aptitudinilor, intereselor si inclinatiilor elevilor

reprezinta un obiectiv important al scolii. In ceea ce priveste aptitudinile
artistice, educatia estetica urmareste atat depistarea acestora de la

varsta cea mai frageda, cat si asigurarea conditiilor si mijloacelor

necesare pentru dezvoltarea lor.
Indiferent despre ce fel de aptitudini este vorba muzicale,
literare, coregrafice, plastice etc. toti copiii, cu mici exceptii, sunt
capabili sa asculte muzica, sa recite, sa deseneze sau sa danseze. Nu
toti desfasoara aceste activitati in acelasi grad, intre ei existand
deosebiri calitative evidente. Cunoasterea acestor deosebiri este
indispensabila pentru desfasurarea educatiei estetice in cadrul scolii.
Aptitudinile artistice, ca de altfel orice aptitudine, se dezvolta prin
exersare. De aceea sarcina scolii consta in initierea elevilor de timpuriu
cu tehnicile diferitelor arte, antrenarea lor la exercitiile de creatie,
studierea manifestarilor fiecarui elev si stimularea initiativelor artistice,
iar in cazul unor semne promitatoare, indrumarea elevilor spre scolile
speciale de arta.
La varsta adolescentei, cand elevii devin constienti de
aptitudinile lor si de rolul exercitiilor in dezvoltarea capacitatilor lor, ei vor
fi indrumati si stimulati treptat spre un proces de autoeducatie in
domeniul artistic preferat.
Antrenarea elevilor in exercitii sistematice, specifice domeniului
artistic pentru care ei dovedesc aptitudini si conducerea lor cu tact
reprezinta o dovada a maiestriei pedagogice.
54
Descoperirea si cultivarea talentelor de la cea mai frageda varsta
prezinta nu numai o importanta pedagogica, ci si una sociala si
nationala. Afirmarea natiunii noastre pe plan international se realizeaza
si prin aportul celor mai de seama creatori ai sai la imbogatirea
patrimoniului cultural stiintific al omenirii.
Toate aceste obiective ale educatiei estetice sunt intr-o stransa
legatura cu valorile etice, cu idealul educatiei in societatea noastra
democratica.
3. Continutul si modalitatile de realizare a educatiei estetice in
scoala
Continutul educatiei estetice in scoala este concretizat in ceea ce
se intelege prin cultura estetica. La randul ei, cultura estetica scolara se
prezinta sub doua ipostaze:
a) cultura obiectiva reprezentata de un ansamblu de cunostinte
si capacitati estetice, prevazute in documentele scolare si transmise in
procesul instructiv educativ din scoala.
b) cultura subiectiva care ne apare asa cum remarca G.
Vaideanu ca rezultat spiritual produs in individ de asimilarea culturii
obiective. Acest rezultat spiritual se concretizeaza intr-un ansamblu de

capacitati, aspiratii, sentimente si convingeri estetice, toate subsumate si

integrate unui ideal estetic.
Atitudinea estetica (cu toate componentele ei) reprezinta rezultatul
interiorizarii culturii estetice obiective. Procesul acesta de interiorizare si
de formare a culturii estetice subiective (care da sens individual atitudinii
estetice) se realizeaza prin educatie, prin autoeducatie cat si prin
influentele mediului.
Modalitatile de realizare a educatiei estetice pot fi grupate in
functie de mijlocul utilizat: frumosul natural, ambianta sociala, literatura,
muzica, arta plastica etc.
Elementul cel mai general si care actioneaza de la inceput asupra
sensibilitatii, asupra laturii afective a copilului, inca inainte de scoala,
dar si dupa aceea, il constituie frumosul natural. Succesiunea
anotimpurilor, rasaritul si apusul soarelui, o noapte instelata, un camp
inflorit, o padure inclinandu-se sub bataia vantului, un cer senin si o
liniste odihnitoare, toate pot deveni prilej de a atrage atentia copilului
asupra frumosului din natura si a-l ajuta sa-l perceapa, sa reactioneze
emotional
si
sa
vibreze
intern
la
contactul
cu
el.
55
De asemenea, ambianta, cadru social in care traieste elevul
(locuinta, scoala, clasa, strada, ceremonialul, vestimentatia, design-ul
industrial, design-ul specific tehnologiei informatizate, artizanatul, relatiile
dintre oameni etc.) toate exercita o influenta pozitiva sau negativa in
acest sens. Ele devin un puternic mijloc de influentare a sensibilitatii
elevilor mai ales daca atentia lor este orientata in directia perceperii si
aprecierii frumosului social. De altfel, numeroasele implicatii sociologice
(moda, design-ul etc.) ca si cele psihologice (formarea gustului, a
creativitatii etc.) nu pot fi ignorate in procesul organizarii educatiei
estetice din scoala.
In procesul de invatamant educatia estetica se realizeaza prin
toate disciplinele scolare. Fireste aceasta contributie nu este egala. Ea
depinde de specificul si continutul obiectului de invatamant, precum si
de pregatirea profesorului pentru a introduce pe elev in lumea
frumosului prin obiectul sau de specialitate.
Date fiind importanta literaturii, muzicii si desenului in sfera culturii
generale scolare ne vom opri cu analiza doar la cele trei forme
corespunzatoare de educatie estetica.
Educatia pentru si prin valori literare. Literatura ca arta
cuvantului detine un loc primordial in educatia estetica scolara.
Cuvantul ca materie prima pentru literatura dispune de multiple
posibilitati de a crea imagini vizuale, auditive, tactile si gustative si in
acelasi timp de a provoca stari de spirit foarte diverse (admiratie, revolta,
contemplare etc.). De aici, importanta a doua obiective specifice,

anume dezvoltarea sensibilitatii si simtului literar si dezvoltarea

capacitatii de a discerne frumusetea lumii reale de aceea creata
prin fictiune in cadrul unei opere literare rezultat al receptarii poetice
prin lectura artistica.
A dezvolta receptivitatea literar artistica a elevilor inseamna a mari
coeficientul de receptare senzoriala si emotionala a textului ca structura
artistica (metaforica, cu ritm, rima, frazare, sonoritate). Totodata, aceasta
inseamna sa doresti, sa simti nevoia sa citesti poezie buna, eseu, proza,
teatru etc., sa poti aprecia ceea ce lecturezi prin introducerea unor
categorii estetice, cum sunt frumosul, grotescul, sublimul, tragicul,
comicul, satiricul, ironicul, umoristicul, dar si opusul acestora in sens
valoric. Nu in ultimul rand, se impune si dezvoltarea spiritului creativ ca
forma de autoexprimare artistica prin intermediul cuvantului, de a
aprecia in context larg frumusetea limbii ce o vorbim cu totii, limba
romana.
56
Educatia pentru si prin valori plastic picturale. Socotit ca
forma de expresie a dinamismului interior, desenul in toate formele sale
(desen dupa natura, decorativ, artistic, tehnic etc.) reprezinta principalul
mijloc de familiarizare a elevului cu limbajul artelor plastice, de stimulare
a expresivitatii plastice*. Aceasta componenta a educatiei estetice isi
propune sa dezvolte la elevi capacitatea de a discerne frumosul pictural
de nonpictural, figurativul de nonfigurativ, sa le formeze abilitati vizuale si
manuale, gustul si imaginatia, dar si elementele de gandire si
comunicare plastica (a trasa si intelege un plan, o schita, un proiect a
comunica in limbaj plastic ceea ce simte, gandeste si traieste). Totodata
educatia plastic picturala urmareste sa-i initieze pe elevi in perceperea,
priceperea de crearea raporturilor plastice culori, linii, armonii si forme
de reprezentare vizuala, le dezvolta dupa cum remarca R. Arnheim
capacitatea de a observa spatiul in raport cu tehnicile bi si
tridimensionale, le perfectioneaza modalitatile de interactiune dintre
comportamentul motor si controlul vizual, raporturile dintre orizontalitate
si verticalitate, ca elemente ale morfologiei compozitiei, asa cum este
masura pentru muzica. (cf.3)
Educatia pentru si prin valori muzicale. Dintre toate artele,
muzica este cel mai aproape de sufletul omenesc, fiind prezenta in toate
etapele devenirii sale. De la cantecul de leagan, la cele scolaresti, de
dragoste, ostasesti, doine, cantece haiducesti si pana la cele funebre
omul a gasit mereu ocazia sa-si exprime simtirea si sa gaseasca in
muzica curaj, alinare etc.*
Educatia muzicala consta, in principal, in sensibilizarea elevului
la valoarea melodica a unui text muzical global sau prin componentele
lui tema, armonie, polifonie, timbru, dinamica. Finalitatile ei vizeaza
crearea acelei unitati neegalabile dintre om si muzica prin rezonanta

afectiva si inefabil, formarea si rafinarea gustului muzical, discernerea

muzicalului de nonmuzical, vizand desigur si dezvoltarea auzului
muzical, stapanirea limbajului specific (notatie) si a structurii unei opere
muzicale s.a. In cazul elevilor care manifesta aptitudini pentru acest
domeniu al artei se poate atinge si treapta creatiei muzicale pe temeiul
unirii dintre reactia emotional afectiva, starea de contemplare
psihologica senina, participarea intelectiva si volitiva (ascultare calitativa,
launtrica, intelegerea superioara a operei muzicale).
Educatia estetica se realizeaza si prin alte forme ale artei
arhitectura, teatrul, filmul, ca si prin mijloacele de comunicare in masa.
Procesul acesta este deosebit de complex. El cere sensibilitate si efort
modelator, dar si competenta organizatorica si metodologica. Formele ei
de realizare sunt foarte variate. Ele cuprind intregul proces de
invatamant, orele de dirigentie, activitatile extradidactice, totul poate sluji
preocuparilor educative de potentare a setei de traire a frumosului, de
formare a conduitelor civilizate, intemeiate pe valorile esteticii
integrative, de stimulare a energiilor creatoare, concomitent cu
pregatirea elevilor pentru a respinge uratul si tot ce-i legat de el in plan
estetic, etic, filozofic si educational.
Educatia estetica, atitudinea estetica
Preocuparile pentru educatia estetica nu lipsesc inca din cele mai indepartate timpuri, incepand cu Platon,
Aristotel, Quintiliamus, Kant, Hegel, Diderot, Goethe, Lessing, Schiller, s.a.
In estetica romaneasca trebuie retinute contributiile lui Titu Maiorescu, C. Dobrogeanu-Gherea, G.Ibraileanu,
E.Lovinescu, Mihai Ralea, G. Calinescu - care s-au ocupat de rolul creatiilor artistice in dezvoltarea sensibilitatii
indivizilor, a formarii unei atitudini estetice juste fata de valorile artelor.
O preocupare speciala in acest sens, poate fi intalnita la Tudor Vianu care, analizand procesul receptarii
artistice atrage atentia ,,asupra placerii estetice'', a dialecticii factorilor estetici si extraestetici, a naturii si atitudinii
estetice, a criteriilor de ierarhizare si apreciere a valorilor artistice.
Astazi, arta trebuie sa se adreseze tuturor, trebuie sa devina ambitia noastra.
57
In scoala, elevii si adolescentii trebuie sa-si aproprie, de o parte partimoniul umanitatii, patrimoniul de ieri, de azi, de
maine, atat cat ei traiesc in timpul creatiei contemporane, care va fi patrimoniul de maine.

APTITUDINI
Oamenii se deosebesc ntre ei dup posibilitile lor de aciune. Aceleai aciuni (practice,
intelectuale, artistice, sportive etc.) sunt executate de diferii indivizi la diferite niveluri calitative,
cu o uurin mai mare sau mai mic. De aici au aprut termenii de ,,aptitudine,
,,inaptitudine, ,,capacitate, ,,incapacitate, ,,dotat, ,,nedotat.
Aptitudinile sunt subsisteme sau sisteme operaionale superior dezvoltate, care mijlocesc
performane supramedii n activitate (Paul Popescu-Neveanu).
Aptitudinea arat ce poate individul, nu ce tie el. Aptitudinea depinde de ereditate dar se
dezvolt n condiiile oferite de activitate. n concluzie, aptitudinile reprezint nsuiri ale
persoanei care, 8
n ansamblul lor, explic diferenele constatate ntre oameni n ceea ce privete posibilitatea

acestora de a-i nsui anumite cunotine, priceperi i deprinderi (Andrei Cosmovici).

Aptitudinile pot fi:

1. Aptitudini simple:
- generale (prezente n majoritatea domeniilor inteligena);
- de grup (permit realizarea cu succes a unui grup de activiti);
- specifice (pentru un domeniu restrns de activitate auzul absolut).
2. Aptitudini complexe care permit realizarea unei activiti mai ample, de tip profesional
(aptitudine tehnic, muzical etc.).
Fiecare individ vine pe lume cu o zestre ereditar proprie, cu amprente originale. Rolul
educaiei const n a cunoate aceste potenialiti i a crea condiii i o influenare adecvat
pentru manifestarea i dezvoltarea lor.
Astfel, o definiie a supradotrii a fost elaborat printr-o lege votat de Congresul american,
n acest mod:
,,Copilul dotat sau talentat este un tnr care, la nivelul grdiniei, al cursurilor primare
sau secundare a dovedit un potenial aptitudinal de a atinge un nivel nalt de competen
n domeniile intelectual, artistic, academic specific, n artele vizuale, teatru, muzic, dans,
aptitudini de conducere avnd nevoie, n consecin, de activiti ce nu sunt n mod normal
posibile n coal.
n funcie de prevalena diverselor aptitudini individuale se disting, n linii mari,
urmtoarele tipuri:
- Copii cu ,,aptitudini academice sau colare, caracterizai prin succesul n activitatea de
nvare, uurina operrii cu noiuni abstracte i a formulrii generalizrilor, prin
rapiditatea nsuirii cunotinelor, n special teoretice;
- Copii cu ,,aptitudini creatoare, caracterizai prin capacitatea de a produce ceva nou fa de
stadiul lor de cunotine;

- Copii cu ,,aptitudini tiinifice, caracterizai prin capacitatea de observare, prin

raionament logic i prin uurina cu care folosesc calculele i simbolurile, prin
ingeniozitatea asocierii cunotinelor;
- Copii cu ,,aptitudini artistice, caracterizai prin capacitatea creatoare de a imagina i
organiza simboluri, forme, modele, culori i sunete, de a crea prin aceste mijloace o impresie
estetic; 9
- Copii cu ,,aptitudini tehnice, caracterizai prin capacitatea deosebit de folosire i invenie
a unor obiecte tehnice; prin aptitudinea de a nelege mecanica la un nivel teoretic, nu doar
practic, de a rezolva probleme tehnice, de a sesiza relaiile spaiale;
- Copii cu ,,aptitudini de conducere, caracterizai prin capacitatea de a cluzi i ndruma pe
alii, de a-i convinge i antrena, prin nsuiri de personalitate precum tactul, curajul, puterea
de abstracie i o evident inteligen combinativ;
- Copii cu ,,aptitudini sociale, altele dect cele de conducere, caracterizai prin capacitatea
de formare a relaiilor umane, prin competen social, prin facilitate psihomotorie.
Aceste tipuri de dotare superioar pot s apar i n forme combinate. Trebuie subliniat,
ns, c toate aceste tipuri presupun prezena unui intelect superior, ceea ce le distinge
principial de alte fenomene, similare ca manifestri, dar de calitate mai modest. De
exemplu, talentul artistic i cel tehnic se deosebesc de simplele ndemnri psihomotorii din
domeniile respective.
Preocuparea fa de depistarea copiilor cu anumite dotri deosebite trebuie s se nceap de
timpuriu i s se continue sistematic, fiindc nu exist o regul general-valabil asupra
apariiei i a formelor concrete n care se manifest. De aceea, investigaia trebuie s fie ct
mai cuprinztoare, urmrind s constate existena tuturor acelor aptitudini care intr n
componena dotrii respective.
Cele mai cunoscute forme i mijloace folosite n coal pentru identificarea elevilor
supradotai sunt: rezultatele la nvtur, competiiile extracolare, teste de capaciti sau
aptitudini speciale i teste de personalitate i, de asemenea, observaia sistematic exercitat
de prini i de educatori, nvtori.
D.J.Kincoid propune prinilor, ca recomandri generale, urmtoarele:

- s manifeste interes fa de lectura copiilor i s discute cu ei pe marginea lecturii;

- s ncurajeze originalitatea lor, ndemnndu-i s confecioneze jucrii, s fac planuri etc.;
- s-i ncurajeze s pun ntrebri; s le faciliteze cutarea de rspunsuri;
- s stimuleze gndirea lor creativ i de rezolvare a problemelor;
- s le aprecieze obinuinele de munc;
- s-i sprijine la ntocmirea unor programe eficiente de munc;
- s le fie prieteni adevrai .a.
Recomandri pentru profesori:

10

- s manifeste toleran, rbdare fa de comportamentul original, uneori provocator, al

acestor elevi;
- s aib disponibilitatea necesar fa de curiozitatea i ntrebrile lor;
- s aib capacitatea de a formula cerine mobilizatoare dar realizabile;
- s ncurajeze, s produc entuziasm, n loc de mpotrivire i inhibare;
- s manifeste mult empatie, s ptrund n lumea interioar, n sentimentele i gndurile
elevilor;
- s se bucure la succesele elevilor;
- s fie alturi de ei cnd au necazuri, decepii sau manifest nervozitate;
- s ofere copilului dotat o mbogire orizontal i vertical a materiei (mai mult material cu
acelai nivel de dificultate; material cu un nivel avansat de dificultate, anticipnd leciile
urmtoare);
- s discute cu elevul posibilitatea realizrii studiului individual;
- s ncurajeze lecturile suplimentare;
- s stimuleze apariia hobby-urilor, participarea la concursuri de creaie sau tiinifice;

- s propun i s ncerce mentorate prin coresponden.

2.3. Dezvoltarea aptitudinilor creatoare in diferite domenii ale

artei. Dezvoltarea

aptitudinilor, intereselor si inclinatiilor elevilor

reprezinta un obiectiv important al scolii. In ceea ce priveste aptitudinile
artistice, educatia estetica urmareste atat depistarea acestora de la
varsta cea mai frageda, cat si asigurarea conditiilor si mijloacelor
necesare pentru dezvoltarea lor.
Indiferent despre ce fel de aptitudini este vorba muzicale,
literare, coregrafice, plastice etc. toti copiii, cu mici exceptii, sunt
capabili sa asculte muzica, sa recite, sa deseneze sau sa danseze. Nu
toti desfasoara aceste activitati in acelasi grad, intre ei existand
deosebiri calitative evidente. Cunoasterea acestor deosebiri este
indispensabila pentru desfasurarea educatiei estetice in cadrul scolii.
Aptitudinile artistice, ca de altfel orice aptitudine, se dezvolta prin
exersare. De aceea sarcina scolii consta in initierea elevilor de timpuriu
cu tehnicile diferitelor arte, antrenarea lor la exercitiile de creatie,
studierea manifestarilor fiecarui elev si stimularea initiativelor artistice,
iar in cazul unor semne promitatoare, indrumarea elevilor spre scolile
speciale de arta.
La varsta adolescentei, cand elevii devin constienti de
aptitudinile lor si de rolul exercitiilor in dezvoltarea capacitatilor lor, ei vor
fi indrumati si stimulati treptat spre un proces de autoeducatie in
domeniul artistic preferat.
Antrenarea elevilor in exercitii sistematice, specifice domeniului
artistic pentru care ei dovedesc aptitudini si conducerea lor cu tact
reprezinta o dovada a maiestriei pedagogice.
54
Descoperirea si cultivarea talentelor de la cea mai frageda varsta
prezinta nu numai o importanta pedagogica, ci si una sociala si
nationala. Afirmarea natiunii noastre pe plan international se realizeaza
si prin aportul celor mai de seama creatori ai sai la imbogatirea
patrimoniului cultural stiintific al omenirii.
Toate aceste obiective ale educatiei estetice sunt intr-o stransa
legatura cu valorile etice, cu idealul educatiei in societatea noastra
democratica.
APTITUDINI

PLASTICE

Aptitudinile reprezint latura instrumental, cea care deosebete copilul care are deprinderi
plastice, de cel care acioneaz diferit, instrumenteaz cu uurin deprinderile art plastice.
Posibilitatea de compensare a aptitudinilor i latura motivaional a activitii plastice, au
constituit un ajutor preios n combaterea exagerrii psihotehnicii, care consider omul drept un

mozaic de aptitudini. Cnd se manifest creativitatea, apar n plus factori de flexibilitate i

originalitate a gndirii. Faptele din natur se pstreaz cu ajutorul memoriei, care este n fapt o
aptitudine de fixare, pstrare i reproducere prin mijloace plastice pictura. Un copil cu
aptitudini pentru pictur, de exemplu, manifest prima dat spirit de observaie, el percepe cu
uurin fapte ecologice, chiar ascunse, ntr-un anumit context. Atenia este o alt calitate a
copilului cu aptitudini pentru activiti artistice plastice (pictura) etc. Aptitudinile specifice
sunt specifice tiinei, artei, pedagogiei. Copiii, ca i adulii, se deosebesc ntre ei dup
capacitile i posibilitile lor de aciune. Aceleai activiti artistice, de exemplu (pictur) sunt
executate diferit calitativ, cu o frumusee mai mare sau mai mic, uneori redus. Aptitudinile,
constituie latura instrumental i executiv a personalitii.
26
CUM I CND REUIM S DESCOPERIM COPIII CU APTITUDINI I INTERESE
PENTRU
DESEN
Exist o relaie ntre aptitudinile generale i cele speciale pe parcursul dezvoltrii ontogenetice.
Dezvoltarea timpurie a unei aptitudini creeaz premise pentru dezvoltarea ulterioar prin
orientarea interesului spre domeniul respectiv. n educaia modern se pune accent din perioada
precolar pe dezvoltarea aptitudinilor. Abilitile obinute la vrsta precolar prin intermediul
activitii artistice (desen, modelare, aplicaie, onstruire, lucru manual) permit copilului s
deprind la debutul colar anumite competene care la rndul lor devin o garanie a integrrii
sociale i o condiie a dobndirii performanei lingvistice, artistice plastice. Exist multiple
posibiliti de formare a unei personaliti creative. Considerm c una dintre cele mai eficiente
n vrsta precolar este familiarizarea copiilor cu textul literar i dezvoltarea creativitii prin
diverse exerciii artistico plastice: desen, pictur, modelare, aplicare

.
Educaia estetic ocup, aadar, un loc important n formarea
personalitii copilului i adolescentului i acest proces depinde de ceea ce i se
ofer copilului, mai ales n perioadele sensibile ale dezvoltrii, ncepnd cu
vrsta precolaritii, urmrind o evoluie continu a crei finalitate este
apreciat n termeni de maturizare psihoafectiv i intelectual, care semnific,
n acelai timp, o adaptare supl i posibiliti sporite de autodeterminare.

BIBLIOGRAFIE:
1.

Cristea, S., "Dicionar de pedagogie", Ed. Litera, Bucureti : Chiinu, 2000

2. Dancsuly,A. .a., "Pedagogie", E.D.P., Bucureti, 1979
3. Neacu, I., "Educaia estetic", n Curs de pedagogie, T.U.B., 1988

ACTIVITATILE EXTRASCOLARE

Activitatile extrascolare
"Educaia este un proces al vieii i nu o pregtire pentru via. Cred c
coala trebuie s reprezinte viaa actual, viaa tot att de real i de
vital pentru copil ca aceea pe care el o duce n familia sa, cu vecinii
si, pe locurile lui de joac." John Denvey.
Problematica educaiei dobndete n societatea contemporan noi conotaii, date mai
ales de schimbrile fr precedent din toate domeniile vieii sociale. Accentul trece de pe
informativ pe formativ.
Educaia depete limitele exigenelor i valorilor naionale i tinde spre universalitate,
spre patrimoniul valoric comun al umanitii. Un curriculum unitar nu mai poate
rspunde singur diversitii umane, iar dezideratul educaiei permanente tinde s devin
o realitate de necontestat. Astfel, fr a nega importana educaiei de tip curricular,
devine tot mai evident faptul c educaia extracurrricular, adic cea realizat dincolo de
procesul de nvmnt, i are rolul i locul bine stabilit n formarea personalitii
tinerilor.
Pedagogul american Bruner (1970) consider c oricrui copil, la orice stadiu de
dezvoltare i se poate preda cu succes, ntr-o form intelectual adecvat, orice tem,
dac se folosesc metode i procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dac
materia este prezentat ntr-o form mai simpl, astfel nct copilul s poat progresa
cu mai mult uurin i mai temeinic spre o deplin stpnire a cunotinelor
Modelarea, formarea i educaia omului cere timp i druire. Timpul istoric pe
care l trim cere oameni n a cror formaie caracterul i inteligena se completeaz
pentru propria evoluie a individului.
n coala contemporan eficiena educaiei depinde de gradul n care se pregtete
copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine i de msura n care reuete s pun
bazele formrii personalitii copiilor. n acest cadru, nvmntul are misiunea de a-i
3
forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic i socioafectiv, pentru o ct mai uoar
integrare social.

Complexitatea finalitilor educaionale impune mbinarea activitilor

curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaional, ca set de intervenie
complementar, apare ca o necesitate.
Orict ar fi de important educaia curricular realizat prin procesul de
nvmnt, ea nu
epuizeaz sfera influenelor formative exercitate asupra copilului. Rmne cadrul larg al
timpului liber al copilului, n care viaa capt alte aspecte dect cele din procesul de
nvare colar. n acest cadru, numeroi ali factori acioneaz, pozitiv sau nu, asupra
dezvoltrii elevilor.
Educatia extracurrriculara (realizata dincolo de procesul de invatamant) isi are
rolul si locul bine stabilit in formarea personalitatii copiilor nostri. Educatia prin
activitatile extracurriculare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime
dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viata civilizat, precum si stimularea
comportamentului creativ in diferite domenii. Incepand de la cea mai frageda varsta,
copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si
fenomenele din natura.
Trebuina de se juca, de a fi mereu n micare, este tocmai ceea ce ne permite s
mpcm scoala cu viaa.
Dac avem grij ca obiectivele instructiv educative s primeze, dar s fie
prezentate n mod echilibrat i momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor
fi ntotdeauna deosebite. n cadrul acestor activiti elevii se deprind s foloseasc surse
informaionale diverse, s ntocmeasc colecii, s sistematizeze date, nva s
nvee. Prin faptul c n asemenea activiti se supun de bun voie regulilor, asumndui responsabiliti, copii se autodisciplineaz. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activiti, posibiliti deosebite s-i cunoasc elevii, s-i dirijeze, s le influeneze
dezvoltarea, s realizeze mai uor i mai frumos obiectivul principal al scolii i al
nvmntului primar pregtirea copilului pentru via.
Scopul activitilor extracolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor n activiti ct mai variate i bogate n coninut, cultivarea
interesului pentru activiti socio-culturale, facilitarea integrrii n mediul colar,
oferirea de suport pentru reuita colar n ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale i corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitile extracolare se
desfoar ntr-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificulti de afirmare n mediul
colar s reduc nivelul anxietii i s-i maximizeze potenialul intelectual.
Orict ar fi de important educaia curricular realizat prin procesul de
nvmnt, ea nu epuizeaz sfera influenelor formative exercitate asupra copilului.
Rmne cadrul larg al timpului liber al copilului, n care viaa capt alte aspecte dect
cele din procesul de nvare colar. n acest cadru, numeroi ali factori acioneaz
pozitiv.
b) Exemple de activitati extrascolare
4
Vizitele la muzee, expoziii, monumente i locuri istorice, case memoriale
organizate selectiv constituie un mijloc de a intui i preui valorile culturale, folclorice

i istorice ale poporului nostru. Ele ofer elevilor prilejul de a observa obiectele i
fenomenele n starea lor natural, procesul de producie n desfurarea sa, operele de
art originale, momentele legate de trecutul istoric local, naional, de viaa i activitatea
unor personaliti de seam ale tiinei i culturii universale i naionale, relaiile dintre
oameni i rezultatele concrete ale muncii lor, stimuleaz activitatea de nvare,
ntregesc i desvresc ceea ce elevii acumuleaz n cadrul leciilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie,
pictura. Excursiile si taberele scolarecontribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor
despre frumusetile tarii, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natura,
arta, cultura. Prin excursii, copiii pot cunoaste realizarile oamenilor, locurile unde s-au
nascut, au trait si au creat opere de arta.
Spectacolele constituie o form de activitate extracurricular n coal, prin care
copilul face cunotin cu lumea minunat a artei. Dei aceast form de activitate l
pune pe copil n majoritatea cazurilor n rolul de spectator, valoarea ei deosebit rezid
n faptul c ea constituie o surs inepuizabil de impresii puternice, precum i n faptul
c apeleaz, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltrii
elevilor.Astfel de activiti sunt de o real importan intr-o lume dominat de mass
media i ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva dect s
contribuie la transformarea copiilor notri in nite persoane incapabile de a se controla
comportamental , emoional i mai presus de toate slabi dezvoltai intelectual.
Se tie ca incepand de la cea mai fraged vrst , copiii acumuleaz o serie de
cunotinte punndu-i in contact direct cu obiectele i fenomenele din natur. Activitile
de acest gen au o deosebit influen formativ, au la baz toate formele de aciuni
turistice:plimbri, excursii, tabere. . In cadrul activitilor organizate in mijlocul naturii,
al vietii sociale , copiii se confrunt cu realitatea si percep activ, prin aciuni directe
obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate n principal pe viata n aer
liber, n cadrul aciunilor turistice, elevii isi pot forma sentimental de respect si dragoste
fata natura, fata de om si realizarile sale.
Grija fata de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoastere a dorintelor
copiilor si de respectare a acestora trebuie sa fie dominantele acestui tip de activitati.
Acestea le ofera destindere, incredere, recreere, voie buna, iar unora dintre ei
posibilitatea unei afirmari si recunoastere a aptitudinilor.
Activitatea educativa scolara si extrascolara dezvolta gandirea critica si
stimuleaza implicarea tinerei generatii in actul decizional in contextul respectarii
drepturilor omului si al asumarii responsabilitatilor sociale, realizandu-se, astfel, o
simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala.
In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa
creativitate si sensibilitate , imaginea realitii, n cadrul activitilor de desen i 5
modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite n activitile practice, n jocurile
de creaie. La vrsta colar, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune
n legatur cu mediul , fiind dispui s acioneze n acest sens .

Excursia ajut la dezvoltarea intelectual i fizic a copilului, la educarea lui

ceteneasc i patriotic. Ea este cea care l reconforteaz pe copil, i prilejuiete
nsuirea unei experiene sociale importante, dar i mbogirea orizontului cultural
tiinific. Prin excursii elevii i suplimenteaz i consolideaz instrucia colar
dobndind nsuirea a noi cunotine. Excursia reprezint finalitatea unei activiti
ndelungate de pregtire a copiilor, i ajut s neleag excursiile nu numai din
perspectiva evadrii din atmosfera de munc de zi cu zi ci i ca un act de ridicare a
nivelului cultural .
Serbarile si festivitatile - marcheaza evenimentele importante din viata
scolarului. Din punct de vedere educativ importanta acestor activitati consta in
dezvoltarea artistica a elevului precum si in atmosfera sarbatoreasca instalata cu acest
prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice, le ofera elevilor rasplata
primita dupa munca, si de asemenea au un rol de motivare, mai putin seminificativ.
Concursurile scolare - sunt o metoda extrascolara de a starni interesul elevului
pentru diferite arii curriculare avand, in acelasi timp, o importanta majora si in
orientarea profesionala a elevilor, facandu-le cunoscute toate posibilitati pe care acestia
le au. Concursuri precum "Cangurul" sau Olimpiadele Scolare pot oferi cea mai buna
sursa de motivatie, determinand elevii sa studieze in profunzime si prin urmare sa scoata
rezultate mai bune la scoala. Acelasi efect il pot avea concursurile organizate de catre
cadrele didactice in clasa. Daca sunt organizate intr-o atmosfera placuta vor stimula
spiritul de initiativitate al copiluiui, ii va oferi ocazia sa se integreze in diferite grupuri
pentru a duce la bun sfarsit exercitiile si va asimila mult mai usor toate cunostintele.
Alte activitati - pot fi alese de catre copii, luand parte in timpul lor liber. De
obicei acestea sunt alese ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-si aprofunda
cunostintele intr-un domeniu anume. Din pacate, in Romania, aria aceasta nu este foarte
dezvoltata, cu toate acestea exista anumite locuri unde elevii se pot inscrie (ca de
exemplu "Palatul Copiilor").
Elevii trebuie s fie ndrumai s dobndeasc: o gndire independent,
nedeterminat de grup, toleran fa de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme
noi i de a gsi modul de rezolvare a lor i
posibilitatea de a critica constructiv. nainte de toate, este ns important ca profesorul
nsi s fie creativ.
Activitile extracolare, n general, au cel mai larg caracter interdisciplinar,
ofer cele mai eficiente modaliti de formare a caracterului copiilor nc din clasele
primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciai i mai accesibili sufletelor
acestora.
Activitatea educativ colar i extracolar permite transferul i aplicabilitatea
cunotinelor, abilitilor, competenelor dobndite n cadrul orelor prevzute n
programa colar. Elevii sunt atrai de activitile artistice, reacreative, distractive, care
ajut la dezvoltarea creativitii, gndirii critice i stimuleaz implicarea n actul
decizional 6
privind respectarea drepturilor omului, contientizarea urmrilor polurii, educaia

rutier, educaia pentru pstrarea valorilor, tolerana, comunicarea intercultural etc.

Activitile complementare concretizate n excursii i drumeii, vizite, vizionri
de filme sau spectacole imprim copilului un anumit comportament, o inut adecvat
situaiei, declaneaz anumite sentimente. O mai mare contribuie n dezvoltarea
personalitii copilului o au activitile extracolare care implic n mod direct copilul
prin personalitatea sa i nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea n afara clasei i
cea extracolar trebuie s cuprind masa de copii.
coala, orict de bine ar fi organizat, orict de bogat ar fi coninutul
cunotinelor pe care le comunicm elevului, nu poate da satisfacie setei de investigare
i cutezan creatoare, trsturi specifice copiilor. Ei au nevoie de aciuni care s le
lrgeasc lumea lor spiritual, s le mplineasc setea de cunoastere, s le ofere prilejuri
de a se emoiona puternic, de a fi n stare s iscodeasc singuri pentru a-i forma
convingeri durabile.
c) Criterii de selectare a activitatilor extrascolare
nainte de a efectua activitti exrascolare trebuie s tineti cont de urmtoarele
aspecte importante pentru copii:
- Vorbiti cu elevii dv. si revizuiti activittile dorite la nceputul fiecrui nou
semestru. Decideti cu ct de mult se pot descurca si faceti alegeri .
( am aplicat in acest sens si un chestionar : Ce activiti extracurriculare v plac cel mai
mult?
1)Vizionarea n grup a unor spectacole la teatru
2) Vizita la diferite muzee
3) Plimbrile n parc mpreun cu toi colegii
4) Excursiile i taberele
5) Carnavalul organizat la coal
6) Srbtorirea zilei de natere a unui coleg
7) Serbarile / sezatorile
- Incercati s v ncurajati elevii s stabileasc un echilibru ntre activittile de
grup si cele individuale.
Activitile extracolare, bine pregtite, sunt atractive la orice vrst. Ele
strnesc interes,
produc bucurie, faciliteaz acumularea de cunotine, chiar dac necesit un efort
suplimentar. Copiilor li se dezvolt spiritul practic, operaional, manualitatea, dnd
posibilitatea fiecruia s se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplineaz, prin
faptul c n asemenea activiti se supun de bun voie regulilor, asumndu-i
responsabiliti. Dasclul are, prin acest tip de activitate posibiliti deosebite s-i
cunoasc elevii, s-i dirijeze, s le influeneze dezvoltarea, s realizeze mai uor i mai
frumos obiectivul principal - pregtirea copilului pentru via.. Realizarea acestui
obiective depinde n primul rnd de educator, de talentul su, de dragostea sa pentru
copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea n valoare a posibilitilor i
resurselor de care dispune clasa de elevi .
7

Activitatile extracurriculare sunt apreciate atat de catre copii, cat si de factorii

educationali in masura in care :
valorifica si dezvolta interesele si aptitudinile copiilor;
organizeaza intr-o maniera placuta si relaxanta timpul liber al copiilor
contribuind la optimizarea procesului de invatamant ;
formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
copiii au teren liber pentru a-si manifesta in voie spiritul de initiativa;
participarea este liber consimtita, necoditionata, constituind un suport puternic
pentru o activitate sustinuta;
au un efect pozitiv pentru munca desfasurata in grup;
sunt caracterizare de optimism si umor;
creeaza un sentiment de siguranta si incredere tuturor participantilor;
urmaresc largirea si adancirea influentelor exercitate in procesul de invatamant;
contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor.
Activitatile extracurriculare detin un rol important in viata elevului, oferindu-i un alt
mod de dobandire a informatiilor. Acestea pot fi activitati indepenente, pe care elevul lea ales, sau activitati organizate de catre cadrele didactice..
Activitiile extracurriculare contribuie la gndirea i completarea procesului de
nvare, la dezvoltarea nclinaiilor i aptitudinilor colarilor, la organizarea raional i
plcut a timpului lor liber.Avnd un caracter atractiv, copiii particip ntr-o atmosfer
de voie bun i optimism, cu nsufleire i druire, la astfel de activiti. Potenialul larg
al activitilor extracurriculare este generator de cutri i soluii variate. Succesul este
garantat dac ai ncredere n imaginaia, bucuria i n dragostea din sufletul copiilor, dar
s i lai pe ei s te conduc spre aciuni frumoase i valoroase.

STIMULAREA PERSONALITII ELEVILOR PRIN ACTIVITILE

EXTRACOLARE

STIMULAREA
ACTIVITILE

PERSONALITII
EXTRACOLARE

ELEVILOR

PRIN

Activitile extracolare, n general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, ofer cele mai
eficiente modaliti de formare a caracterului copiilor nc din clasele primare, deoarece sunt
factorii

educativi

cei

mai

apreciai

mai

accesibili

sufletelor

acestora.

Activitile complementare concretizate n excursii i drumeii, vizite, vizionri de filme sau

spectacole

imprim

copilului

un

anumit

comportament,

inut

adecvat

situaiei,

declaneaz anumite sentimente. O mai mare contribuie n dezvoltarea personalitii copilului

o au activitile extracolare care implic n mod direct copilul prin personalitatea sa i nu
prin produsul realizat de acesta. Activitatea n afara clasei i cea extracolar trebuie s
cuprind

masa

de

copii.

coala, orict de bine ar fi organizat, orict de bogat ar fi coninutul cunotinelor pe care le

comunicm elevului, nu poate da satisfacie setei de investigare i cutezan creatoare,
trsturi specifice copiilor. Ei au nevoie de aciuni care s le lrgeasc lumea lor spiritual, s
le mplineasc setea de cunoastere, s le ofere prilejuri de a se emoiona puternic, de a fi n
stare

iscodeasc

singuri

pentru

a-i

forma

convingeri

durabile.

Experiena a peste 30 ani de activitate n mijlocul copiilor mi-a ntrit convingerea c serbrile
colare au un caracter stimulator att pentru micii artiti, ct si pentru prinii lor. Am
explicat, n momente oportune, cu tact i cu rbdare, motivul si sensul serbrii, am antrenat
prinii n pregtirea acestor manifestri deosebite, iar copiii au fost stimulai s participe
activ,

fiecare

primind

rolul

potrivit

preferinelor

si

talentului

21

n timpul fiecrui ciclu de patru ani ai colii primare, cu fiecare generaie, am cutat s
descopr i s cultiv talentele copiilor, calitile de ritm, graie, armonie, gsind pentru fiecare
un rol, locul ntr-o anumit formaie (de dans popular, piese, montaje-literare, dramatizri).
Menionez c pentru pregtirea acestor serbri am folosit i orele de educaie fizic, educaie
muzical, fr s afectez procesul insturctiv-educativ, respectnd programul afectat celorlalte
discipline colare. La nceput este, desigur, mai greu, pentru c trebuie ndrumat fiecare pas,
trebuie urmrit fiecare micare i asigurat sincronizarea diferitelor activiti; s fie
suficiente repetiiile unde s domneasc buna dispoziie, dar i disciplina i rigurozitatea
necesar.
Prin coninutul bogat i diversificat al programului pe care l cuprinde, serbarea colar
valorific varietatea, preocuparea intereselor i gusturilor colarilor. Ea evalueaz talentul,
munca i priceperea colectivului clasei i transform n plcere i satisfacie public
strduinele

colectivului

clasei

ale

fiecrui

copil

parte.

Perioada de pregtire a serbrii, dorina sincer de succes, sudeaz colectivul, impulsioneaz

n mod favorabil, face ca elevul s triasc clipe de desftare sufleteasc. Consider c fiecare
copil trebuie s aib un loc bine definit n cadrul programelor, pentru a se simi parte
integrant a colectivului, s fie constient c i de participarea lui depinde reuita unei serbri
colare. Am trit alturi de ei bucuria succesului, am remarcat, c acel contact cu publicul
trezete n sufletul copiilor dorina de a nvinge dificultile, de a-i stpni timiditatea, de a
tri

bucuria

reuitei.

E fascinant cnd pe marea scen, sub lumina reflectoarelor, apar micii artiti, recitatori,
cntrei ori dansatori mbrcai n costume superbe. Este cu adevrat extraordinar cnd ei
reuesc s trezeasc n sufletul spectatorilor emoii, bucurii de neuitat, cnd n sal rsun
ropotul aplauzelor. ntregul lan de manifestri organizate n coal i n afara ei, sub atenta i
priceputa ndrumare a dasclului aduc o important contribuie n formarea i educarea
copiilor, n modelarea sufletelor acestora, are profunde implicaii n viaa spiritual i
educativ a comunitii, restabilind i ntrind respectul acesteia fa de coal i slujitorii ei.
Iat deci c prin frumoasele serbri prezentate de ctre colari n faa prinilor adeveresc arta
unui mare lefuitor de cuvnt, care s-a identificat trup i suflet lsnd s vad amprenta i
atmosfera

sfnt

diferitelor

srbtori.

Aceste serbri organizate evalueaz talentul colectivului clasei i al fiecrui copil n parte.
Punerea serbrilor n scen aduc satisfacii att artitilor ct i spectatorilor, elevi i
prini,

contribuind

la

socializarea

copiilor

de

la

vrst

22

fraged.

O alt activitate deosebit de plcut care contribuie la stimularea personalitii elevilor este
excursia. Aceasta ajut la dezvoltarea intelectual i fizic a copilului, la educarea lui
ceteneasc i patriotic. Excursia este cea care l reconforteaz pe copil, i prilejuiete
nsuirea unei experiene sociale importante, dar i mbogirea orizontului cultural tiinific.
Prin excursii elevii i suplimenteaz i consolideaz instrucia colar dobndind nsuirea a
noi cunotine. Excursia reprezint finalitatea unei activiti ndelungate de pregtire a
elevilor, i ajut s neleag excursiile nu numai din perspectiva evadrii din atmosfera de
munc

de

zi

cu

zi

ci

ca

un

act

de

ridicare

nivelului

cultural.

n realizarea unei excursii colare de mic sau mare anvergur, m-am documentat, mi-am
pregtit un minuios plan de lucru, pe care l-am realizat secvenial, cu o abordare
interdisciplinar i dup o atent prelucrare a normelor de deplasare n grup, a cerinelor
igienico-sanitare, a regulilor de comportare civilizat, a regulamentului colar n ansamblu.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei
mici. Acestea ofer copiilor posibilitatea s demonstreze practic ce au nvat la coal, acas,

s deseneze diferite aspecte, s confecioneze modele variate. Emisiunile TV constituie i ele

un aport substanial la lrgirea orizontului cultural-tiinific al elevului. n stimularea
creativitii un rol important l are i biblioteca colar, care-l pune pe copil n contact cu cri
pe care acesta nu le are i nu le poate procura. Lectura este cea care l ajut la dezvoltarea ct
i la mbogirea vocabularului cu cuvinte frumoase, pe care elevii pot s le foloseasc n orice
mprejurare.
Manifestrile mai mult sau mai puin numeroase i relevante, sunt dirijate i valorificate ntr-o
anumit msur n familie, urmnd ca n coal s se accentueze procesul de depistare,
stimulare

formare

aptitudinilor

la

elevi.

Activitile extracolare, bine pregtite, sunt atractive la orice vrst. Ele strnesc interes,
produc bucurie, faciliteaz acumularea de cunotine, chiar dac necesit un efort suplimentar.
Elevilor li se dezvolt spiritul practic, operaional, manualitatea, dnd posibilitatea fiecruia s
se

afirme

conform

naturii

sale.

Participarea efectiv i total n activitate angajeaz att elevii timizi ct i pe cei slabi, i
tempereaz pe cei impulsivi, stimuleaz curentul de influene reciproce, dezvolt spiritul de
cooperare,

contribuie

la

formarea

colectivului

de

elevi.

Elevii se autodisciplineaz, prin faptul c n asemenea activiti se supun de bun voie

regulilor, asumndu-i responsabiliti. Dasclul are, prin acest tip de activitate posibiliti
deosebite s-i cunoasc elevii, s-i dirijeze, s le influeneze dezvoltarea, s realizeze mai uor
i mai frumos obiectivul principal - pregtirea copilului pentru via. in s precizez c
renunarea la serbri colare nseamn srcirea vieii sufleteti a copiilor, privarea lor de
sentimente i emoii estetice de nenlocuit, fiindc cultiv capacitile de comunicare i
nclinaiile

artistice

ale

23elevilor,

atenia,

memoria,

gustul

pentru

frumos.

Realizarea acestor obiective depinde n primul rnd de educator, de talentul su, de dragostea
sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea n valoare a
posibilitilor i resurselor de care dispune clasa de elevi.

Serbarea colar reprezint o modalitate eficient a capacitilor de vorbire i nclinaiilor artistice ale elevilor.
Prin coninutul vehiculat al serbrii, elevii culeg o bogie de idei, impresii, triesc autentic, spontan i sincer
situaiile redate.
Stimularea i educarea ateniei i exersarea memoriei constituie obiective importante care se realizeaz prin
intermediul serbrii. Lectura artistic, dansul devin puternice stimulri ale sensibilitii artistice. Valoarea estetic
este sporit i de cadrul organizatoric sala de festiviti, un col de natur (parcul sau grdina colii) amenajate
n chip srbtoresc.

Serbrile la grdini
Aptitudinile i nclinaiile mai deosebite descoperite la copii n domeniile: muzical, literar, coregrafic i artistico
plastic pot fi valorificate n timpul programelor distractive, a eztorilor, a teatrului de ppui, dar mai ales n
cadrul serbrilor din grdini.
Exist momente n viaa personal a copiilor precolari care sintetizeaz n ele amintiri dragi. Aceste momente
trebuie s le disociem de irul clipelor obinuite, spre a investi o frumusee care s le confere o prezen
luminoas n viaa de zi cu zi, printre care se numr i serbrile, cu un farmec aparte. Scena creeaz copiilor
posibilitatea de a-i manifesta din plin aptitudinile individuale ale personalitii lor. Aceasta impune dezvoltarea
intereselor copiilor pentru activitile artistice i ofer prilejul de a valorifica unele aptitudini i de a recita expresiv,
de a cnta melodios, de a dansa elegant, graios etc. Interesele i aptitudinile le vom dezvolta n strns legtur
cu celelalte procese i nsuiri psihice ale copiilor: gndirea, limbajul, atenia, memoria, voina etc. Ca s poat
da replica ntr-o scenet, copiii i pun n activitate gndirea i fac asociaii ntre obiectele ce-i nconjoar, i
nsuesc expresii noi, memoreaz ceea ce trebuie s reproduc, iar coninutul acestora le formeaz sentimente
i triri morale.
Serbarea de sfrit de an colar constituie de fapt o evaluare a aptitudinilor i nclinaiilor artistice dobndite i
dezvoltate n cursul anului. Serbrile din grdini ocup un loc important n activitatea instructiv educativ, ele
viznd nu numai depistarea i dezvoltarea aptitudinilor, ci i valorificarea potenialului creativ al copiilor.
Serbrile la coal
Elevii au nevoie de aciuni care s le lrgeasc lumea lor spiritual ,s le mplineasc setea de cunoatere ,s le
ofere prilejuri de a se emoiona puternic ,de a fi n stare s iscodeasc singuri pentru a-i forma convingeri
durabile.
Activitile extracolare n general ,au cel mai larg caracter interdisciplinar, ofer cele mai eficiente modaliti de
formare a caracterului copiilor nc din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciai i mai
accesibili sufletelor acestora .
ntregul lan de manifestri organizate de coal i n afara ei, sub atenta i priceputa ndrumare a dasclului
,aduc o important contribuie n formarea i educarea copiilor ,n modelarea sufletelor acestora i are profunde
implicaii n viaa spiritual a comunitii ,restabilind i ntrind respectul acesteia fa de coal i slujitorii ei .

S TII MAI MULTE,S FII MAI BUN!

1-5 aprilie 2013
ARGUMENT

24

Procesul educaional mbrac i forme de munc didactic complementare leciei obinuite.

Acestea sunt activiti desfurate n coal, n afara orelor de clas i cele desfurate n afara
colii. Ele sunt activiti extracurriculare i se desfoar sub ndrumarea atent a nvtorului.
Aceste tipuri de activitate au cuprins: excursii, drumeii, vizite, programe artistice susinute de
elevi, spectacole de teatru urmate de convorbiri asupra pieselor vizionate, ntlnire cu persoane
care i desfoar activitatea n diferite domenii. Activitile sunt apreciate att de ctre elevi, ct
i de factorii educaionali pentru c: urmresc lrgirea i adncirea influenelor exercitate n
procesul de nvmnt;valorific i dezvolt interesele i aptitudinile elevilor;organizeaz ntr-o
manier plcut, relaxant, timpul liber al colarilor;elevii i manifest spiritul de iniiativ;
participarea este liber consimit, necondiionat, constituind un suport puternic pentru
activitate susinut;are un efect pozitiv pentru munca desfurat n grup;sunt caracterizate de
optimism i de mult umor;creeaz un sentiment de siguran i ncredere tuturor participanilor;

contribuie la dezvoltarea personalitii armonioase a copiilorPrin activitile extracurriculare ne

propunem s contribuim la dezvoltarea unor atitudini i comportamente democratice la elevi,
stimulnd spiritul de ntrajutorare i solidaritatea de grup, spiritul critic, capacitatea de
argumentare, de a aciona i rezolva probleme n mod responsabil.

b. Activitile extracurriculare. Educaia estetic a elevilor din

coal este continuat, diversificat i adncit n cadrul activitilor
extracurriculare.
49
Cercurile artistice solicit elevii, mai ales n direcia dezvoltrii
aptitudinilor artistice, la un nivel mai ridicat dect o face coala. De
asemenea, frecventarea teatrului i cinematografului, vizitarea
expoziiilor de art, audierea concertelor, lectura particular pun pe elevi
n contact cu frumosul artistic, mbogesc percepiile lor estetice,
sporesc capacitatea lor de a nelege frumosul, de a-l recepta i a-l
aprecia
Activitile extracurriculare i rolul lor in educaia copiilor
S nu-i educm pe copiii notri pentru lumea de azi.Aceast lume nu va mai exista cnd ei
vor fi mari inimic nu ne permite s tim cum va fi lumea lor.Atunci s-i nvm s se
adapteze.(Maria Montessori Descoperirea copilului)Problematica educaiei dobndete
n societatea contemporan noi conotaii, datemai ales de schimbrile fr precedent din
toate domeniile vieii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ.Educaia depete
limitele exigenelor i valorilor naionale i tinde spreuniversalitate , spre patrimoniul valoric
comun al umanitii. Un curriculum unitar nu mai poate rspunde singur diversitii umane,
iar dezideratul educaiei permanente tinde sdevin o realitate de necontestat.Astfel, fr a
nega importana educaiei de tip curricular, devine tot mai evident faptulc educaia
extracurrricular, adic cea realizat dincolo de procesul de nvmnt, i arerolul i locul
bine stabilit n formarea personalitii tinerilor.
Locul i rolul activitilor extracurriculare n educaia copiilor
Modelarea, formarea i educaia omului cere timp i druire. Timpul istoric pe carel trim
cere oameni n a cror formaie caracterul i inteligena se completeaz pentru propria
evoluie a individului.n coala contemporan eficiena educaiei depinde de gradul n care se
pregtetecopilul pentru participarea la dezvoltarea de sine i de msura n care reuete s
pun bazele formrii personalitii copiilor.n acest cadru, nvmntul are misiunea de a-i
forma pe copii sub aspect psiho-intelectual , fizic i socioafectiv, pentru o ct mai uoar 73
integrare social. Complexitateafinalitilor educaionale impune mbinarea activitilor
curriculare cu cele extracurriculare,iar parteneriatul educaional, ca set de intervenie
complementar, apare ca o necesitate.tefan M. precizeaz c orict ar fi de important
educaia curricular realizat prin procesul de nvmnt, ea nu epuizeaz sfera influenelor
formative exercitate asupracopilului. Rmne cadrul larg al timpului liber al copilului, n care
viaa capt alte aspectedect cele din procesul de nvare colar. n acest cadru, numeroi
ali factori acioneaz, pozitiv sau nu, asupra dezvoltrii elevilor.Dup o binecunoscut
clasificare UNESCO, educaia extracurricular, adiceducaia de dincolo de procesul de
nvmnt, apare sub dou aspecte principale: educaiainformal reprezint influiena
incidental a mediului social transmis prin situaiile vieiide zi cu zi - i educaia non-

formal, care se realizeaz fie n sistemul de nvmnt, fie ncadrul unor organizaii cu
caracter educativ

Proiectul local TRADITII SI OBICEIURI MARISORUL (coord: inst.Szilagyi Ileana,

inst. Pop Pamela)PASTELE ( coord.inst. Pavel Elena)Excursiile contribuie la mbogirea
cunotinelor copiilor despre frumuseile rii, laeducarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natur, art, cultur. Prin excursii,copiii cunosc locul natal n care au trit,
muncit i luptat naintaii lor nvnd astfel s-iiubeasc ara, cu trecutul i prezentul ei.
Prin excursii copiii pot cunoate realizrileoamenilor, locurile unde s-au nscut, au trit i au
creat opere de art scriitori i artiti
Serbrile reprezint un necesar izvor de satisfacie, bucurii, creeaz
buna dispoziie.Serbrile pot lua forme variate, de la solemna evocare
istoric la un vesel carnaval. La pregtirea i realizarea serbrilor, copiii
particip cu nsufleire i druire, din dorina de aoferi spectatorilor
momente de inut estetic,distracie, satisfacie, fcndu-le viaa
maifrumoas, mai plin de sens.
Serbarea este modalitatea eficient
de cultivare a nclinaiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea
armonioas a personalitii copiilor
Serbrile reprezint un necesar izvor de satisfacie, bucurii, creeaz buna dispoziie.Serbrile
pot lua forme variate, de la solemna evocare istoric la un vesel carnaval. La pregtirea i
realizarea serbrilor, copiii particip cu nsufleire i druire, din dorina de aoferi
spectatorilor momente de inut estetic,distracie, satisfacie, fcndu-le viaa maifrumoas,
mai plin de sens. Consider c coala trebuie s acorde atenie timpului liber al copiilor. Ne
revineobligaia de a organiza activiti extracurriculare de calitate, care s-i implice activ
pecopii, s-i provoace la cutri, cugetri, alegeri, aciuni. Este important ca aceste
activitis acopere ct mai multe domenii, ct mai variate i s rspund intereselor copiilor,
sduc la dezvoltarea personalitii lor sub toate aspectele.
Rolul activitatilor extrascolare in formareapersonalitatii elevului
Societatea modern prin dinamismul su, prin flexibilitatea sa,
deschiderea spre inovaiisolicit un model al personaitii umane care ar fi
capabil s fac fa cerinelor secolului XXI care s-aanunat ca un
mileniu al schimbrilor continue. Educaia devine imboldul progresului
social, exigeneletimpului an de an apar cu noi abordri i valorificri ale tiinelor
74 pedagogice, psihologice, politice, sociale,economice n scopul formrii unei
generaii tinere capabile s asigure n continuare un nivel de bunstare avieii, o
interaciune social sporit, condiii optime pentru dezvoltarea
uman.Orientarea esenial fiind democratizarea nvmntului, asigurare
a calitii nvmntuluifiind o necesitate a modernizrii. ,,Democratizarea
nvmntului reprezint un principiu de politic aeducaiei care vizeaz
egalizarea anselor de reuit colar/universitar n condiiile unei
instruiri decalitate, confirmat n termenii raportului
intrare-ieire

, la toate nivelurile sistemului, afirm Sorin Cristea.Autorul citat remarc locul i rolul
educaiei nonformale, ca fiind parte integrant inclus n aria conceptuluipedagogic
de democratizare a nvmntului ce ,,definete o anumit disponibilitate a
sistemului,dependent de structura de funcionare a acestuia, care
valideaz la nivel de decizie politic:
organizareanivelurilor/treptelor colare i a modalitilor de evaluare a ele
vilor/studenilor; conducerea managerial ainstituiilor; proiectarea curricular a
programelor de instruire formal i nonformal; realizarea relaiilor
cucomunitatea educativ naional, teritorial i local.Copiii i tinerii suport
consecinele srciei, fiind neglijai n dreptul lor s fie informai i sbeneficieze de
acces la servicii de educaie, sntate, odihn i activiti recreative, la un
mediu sigur itolerant, la oportuniti de participare i exprimare a opiniei. Ei devin
victimele condiiilor i deprinderilor comportamentale ce le pune n pericol
bunstarea fizic, intelectual, emoional, social. Societatea
seconfrunt cu prezena unui numr impuntor de copii i tineri
marginalizai, cu probleme de sntate, careconsum alcool, substane
narcotice. Copiii i tinerii se confrunt cu dificulti de a-i valorifica la
maximpotenialul de dezvoltare (fizic, socio-emoional, intelectual), i petrec ntr-un
mod defectuos timpul liber.A c t i v i t a t e a n a f a r a c l a s e i i e x t r a c o l a r
o c u p u n l o c f o a r t e i m p o r t a n t n a n s a m b l u l influenelor educative.
Astfel n Liceul Teoretic ,,I.C.Vissarion Titu elevii sunt antrenai n
activitiextracurs, evenimente i serbri colare, excursii, aciuni
de voluntariat, menite s contribuie la formareaunor competene sociale i
civice, orientand copiii i tinerii notri spre succes. n instituie s-a
afirmat nultimii ani un sistem de activiti extracolare, care se perfecioneaz n
permanen, tendina de dezvoltarea acestui sistem fiind orientarea spre
satisfacerea intereselor i opiunilor individuale ale elevilor. Ne axmn activitatea
noastr pe doleanele elevilor, dorindu-ne s crem o comunitate colar care i
cunoate i ivalorific tradiiile, nva prin cooperare, stimuleaz participarea i are
o imagine proprie
Activitatile extrascolare pentru copil sunt o alegere comuna,ele implica o
comunicare,un parteneriat intre parinte si copil care ar trebui sa fie o alternativa si o
completare a activitatilor educationale din scoala. De scris din caiet.

S TII MAI MULTE,S FII MAI BUN!

ARTA

PLASTICA

1-5 aprilie 2013

ARGUMENT

24

Procesul educaional mbrac i forme de munc didactic complementare leciei obinuite.

Acestea sunt activiti desfurate n coal, n afara orelor de clas i cele desfurate n afara
colii. Ele sunt activiti extracurriculare i se desfoar sub ndrumarea atent a nvtorului.
Aceste tipuri de activitate au cuprins: excursii, drumeii, vizite, programe artistice susinute de
elevi, spectacole de teatru urmate de convorbiri asupra pieselor vizionate, ntlnire cu persoane
care i desfoar activitatea n diferite domenii. Activitile sunt apreciate att de ctre elevi, ct
i de factorii educaionali pentru c: urmresc lrgirea i adncirea influenelor exercitate n
procesul de nvmnt;valorific i dezvolt interesele i aptitudinile elevilor;organizeaz ntr-o
manier plcut, relaxant, timpul liber al colarilor;elevii i manifest spiritul de iniiativ;
participarea este liber consimit, necondiionat, constituind un suport puternic pentru
activitate susinut;are un efect pozitiv pentru munca desfurat n grup;sunt caracterizate de
optimism i de mult umor;creeaz un sentiment de siguran i ncredere tuturor participanilor;
contribuie la dezvoltarea personalitii armonioase a copiilorPrin activitile extracurriculare ne
propunem s contribuim la dezvoltarea unor atitudini i comportamente democratice la elevi,
stimulnd spiritul de ntrajutorare i solidaritatea de grup, spiritul critic, capacitatea de
argumentare, de a aciona i rezolva probleme n mod responsabil.
NATURA I ARTA
"Artele nu imita direct obiectele vizibile ci merg la raiunile din care s-a nscut obiectul natural."
PLOTIN
Arta este un fenomen biologic strans legat de dezvoltarea constiintei de sine si a inteligentei. Arta
este n acelasi timp o activitate care inventeaza si desavarseste simbolurile exprimarii. Lumea din
jurul nostru este intr-o continua schimbare, numai natura a ramas si va ramane cea care nu se va
schimba si cea care va oferi izvor de inspiratie tututror ce vor sa "vada" ceva in adancurile sale.
Aproape in orice domeniu al artei si al stiintei avem sa intalnim elemente din mediul

inconjurator care au stat la baza studiilor, cercetarilor si descoperirilor facute. Natura ofera
tuturor "ceva"din frumusetea, fantezia, uratenia, misterul si echilibrul sau. Lumea din jur e atat
de bogata si de variata incat multe obiecte, fiinte, fenomene, nu numai ca ne atrag sa le admiram,
dar ne trezesc dorinta de a le repeta, atingand perfectiunea naturii. E demonstrat faptul ca omul
cu un simt artistic dezvoltat si spirit de observatie nu ramane indiferent, se evidentiaza in munca
sa prin calitatile superioare, e mereu in cautarea noului. Tot ce exista in natura ni se prezinta in
culori. Tot universul care ne inconjoara il privim colorat. Lucrurile se deosebesc intre ele nu
numai prin forma dar si prin culoare,
natura ofera cel mai bogat izvor de inspiratie pentru
realizarea lucrarilor prin diferite tehnici de lucru n spaiu forma nu este niciodat
ntmpltoare, fiecare form i are vocaia sa material, schiat ncdin viaa ei interioar.
Ideea artistului este form, i viaa sa afectiv devine tot form. Dintodeauna, omul a creat arta
inspirandu-se din natura. El a obseravat cu atentie miediul inconjurator, l-a situat si apoi a creat
o noua realitate. Aceasa noua realitate are si ea structura ei, pe care creatorul si-a imaginat-o.
Culorile, fascinatia combinatiilor de linii, puncte si forme, lumea vegetala si animala care se afla
in jurul nostru si in mijlocul careia traim, intreaga natura cu tot ce ofera, bun si rau, frumosul,
toate contribuie la redactarea compozitiilor plastice.
BALZAC scria intr-unul din tratatele sale de specialitate: "Totul este forma, viata insasi
este o forma." " Din haosul sufletului se desprinde cosmosul operei",traducea Tudor Vianu clipa
de har a creatiei. Artele plastice sunt frecvent comparate cu un limbaj, un limbaj care este creat
pentru a exprima ceva. Opera de arta este un mijlocde comunicare, ea exprima o realitate care
este proprie creatorului, este o activitate care are loc dintotdeauna. Arta poate forma oameni, iar
nsuiri morale cum sumt buntatea, cinstea, concepia progresiva despre lume i viaa se vor
gsi n ea, topite n magma arzatoare a esteticului.
25
ARTA EDUCATIEI ESTETICE
....Ar trebui ca experienta estetica a unei vieti frumoase sa fie accesibila tuturor, caci toti trudesc
la infrumusetarea vietii tuturor, si nu a vietii lor private, rasturnand institutiile care cautioneaza
uratenia sau oroarea. Atunci noua sensibilitate se va raspandi in toti, si nu in afara individului,
pentru a fi capabila de o inventie permanenta. Iar experienta estetica patrunde intreaga cultura,
intrucat ea se traieste in cotidian. Educatia estetica pregateste intalnirea cu frumosul autentic,
cu valoarea. Modalitatile prin care educatia estetica ajunge la aceasta intalnire: prin educatie
literara, educatie plastica, educatie muzicala, etc. Desenul este unul din mijloacele cele mai
apropiate i mai potrivite pentru educaia estetic. La rndul ei, educaia estetic este o parte
principal a educaiei multilaterale. Activitatea artistico-plastic este un cadru ideal pentru
descoperirea aptitudinilor, este o activitate care produce placere.Desenul sa fie studiat pentru
dezvoltarea sentimentului frumosului si sa nu devina o meserie! Aristotel (384-322 i.e.n.) Prin
activitatea artistico-plastica copiii sunt ajutai s vada frumosul. Elevii trebuie nvati s nu
treacpe lng valorile frumosului din viaa nconjurtoare fr s le observe. Atenia lor trebuie
s fie ndreptat asupra acestor valori: aspecte ale naturii, tradiii, folclor, art.Frumuseile
observate vor trebui exprimate n temele lor de desen.. Studiile intreprinse, ca i experiena
practic, evideniaza c activitaile artistico-plastice exercit o influen benefica asupra
personalitii copilului pe plan estetic, moral, afectiv i intelectual. Aceasta implic din partea
cadrului didactic o activitate educativ susinuta. Poi s ai talent, dac nu lucrezi e degeaba.
Mna trebuie s-i umble. i poi s desenezi bine, s ai culoare ct de frumoas, dac nu pui
simire nu iese nimic. Noi artitii privim cu ochiul, dar lucrm cu sufletulspunea marele artist
tefan Luchian Implicata n ntreg procesul de formare i autoformare a personalitii, educaia
estetic urmrete, n esen, dezvoltarea capacitii de percepere i nelegere corect a
frumosului din realitate (din natur, munc, relaii sociale, i din art), formarea contiinei

estetice, a gustului i simului estetic, a necesitii i posibilitii de a participa la crearea

frumosului n art i n via. Sau, mai concis, educaia estetic urmrete pregtirea copilului (i
nu numai a acestuia) pentru actul de valorizare-receptare-asimilare i cel de creare a
valorilorestetice. Gustul estetic este capacitatea de a reaciona spontan, printr-un sentiment de
satisfacie sau de insatisfacie, fa de obiectele i procesele naturii, fa de relaiile sociale, fa
de operele artistice. Gustul estetic aparine prin excelen sensibilitii i imaginaiei, de aceea nu
poate fi ntotdeauna argumentat. Ceva place sau nu place, fr a se putea argumenta. Prezena
gustului se manifest prin sensibilitate la tot ceeste frumos i prin capacitatea de orientare i
alegere n conformitate cu legile frumosului.Frumosul se educa prin frumosspunea Platon la
vremea lui, un adevar care a ramas valabil pna n zilele noastre.
APTITUDINI

PLASTICE

Aptitudinile reprezint latura instrumental, cea care deosebete copilul care are deprinderi
plastice, de cel care acioneaz diferit, instrumenteaz cu uurin deprinderile art plastice.
Posibilitatea de compensare a aptitudinilor i latura motivaional a activitii plastice, au
constituit un ajutor preios n combaterea exagerrii psihotehnicii, care consider omul drept un
mozaic de aptitudini. Cnd se manifest creativitatea, apar n plus factori de flexibilitate i
originalitate a gndirii. Faptele din natur se pstreaz cu ajutorul memoriei, care este n fapt o
aptitudine de fixare, pstrare i reproducere prin mijloace plastice pictura. Un copil cu
aptitudini pentru pictur, de exemplu, manifest prima dat spirit de observaie, el percepe cu
uurin fapte ecologice, chiar ascunse, ntr-un anumit context. Atenia este o alt calitate a
copilului cu aptitudini pentru activiti artistice plastice (pictura) etc. Aptitudinile specifice
sunt specifice tiinei, artei, pedagogiei. Copiii, ca i adulii, se deosebesc ntre ei dup
capacitile i posibilitile lor de aciune. Aceleai activiti artistice, de exemplu (pictur) sunt
executate diferit calitativ, cu o frumusee mai mare sau mai mic, uneori redus. Aptitudinile,
constituie latura instrumental i executiv a personalitii.
26
CUM I CND REUIM S DESCOPERIM COPIII CU APTITUDINI I INTERESE
PENTRU
DESEN
Exist o relaie ntre aptitudinile generale i cele speciale pe parcursul dezvoltrii ontogenetice.
Dezvoltarea timpurie a unei aptitudini creeaz premise pentru dezvoltarea ulterioar prin
orientarea interesului spre domeniul respectiv. n educaia modern se pune accent din perioada
precolar pe dezvoltarea aptitudinilor. Abilitile obinute la vrsta precolar prin intermediul
activitii artistice (desen, modelare, aplicaie, onstruire, lucru manual) permit copilului s
deprind la debutul colar anumite competene care la rndul lor devin o garanie a integrrii
sociale i o condiie a dobndirii performanei lingvistice, artistice plastice. Exist multiple
posibiliti de formare a unei personaliti creative. Considerm c una dintre cele mai eficiente
n vrsta precolar este familiarizarea copiilor cu textul literar i dezvoltarea creativitii prin
diverse exerciii artistico plastice: desen, pictur, modelare, aplicare
IMPORTANA ACTIVITILOR PLASTICE
Educaia estetic reprezint activitatea de formare- dezvoltare a personalitii umane prin
intermediul frumosului din art, societate, natur, receptat i cultivat la nivelul sensibilitii, al
raionalitii i al creativitii umane Educaia plastic dezvolt copiilor atenia, spiritul de
observaie, fantezia, creativitatea, capacitatea de cunoatere, simire i aciune narmndu-i cu
priceperi i deprinderi, le formeaz gustul artistic i estetic.Desenul este un mijloc de expresie de
aceeasi valoare cu limbajul. Este o art pe care nu toi pot s o stpneasc. Este o form de

cultur creia coala trebuie s-i acorde locul pe care l merit n ansamblul aciunilor
colare.Desenul i pictura dezvolt gndirea care este antrenat att n procesul de percepere ct
i in cel care ajut la reprezentarea datelor perceptive. Desenul este unul din mijloacele prin care
se pot declana acele stri afective care i determin pe copii sa fac cu placere efortul necesar
pentru realizarea scopului urmrit. Punctul plastic este un element de expresie al limbajului
plastic. n pictur, n grafic, n sculptur etc, punctul este pata, amprenta sau tua minuscul,
exact ct poate fi urma cea mai mic a instrumentului cu care se lucreaz (pensul, pix, pan). Ca
element plastic, linia ia natere dintr-un punct care pornete la plimbare. Este deci un punct n
deplasare i devine mijloc de comunicare a afectivitii i gndirii umane. Ea genereaza idea de
forma si spatiu. Pentru a desena linii, copilul va plimba pensula cu vopsea sau creionul pe
suprafata hartiei si va obine urme de diferite grosimi, lungimi, orientari, adica linii. Primele
exercitii vor fi jocuri de trasare a fel de fel de linii, lasand copilul sa creeze singur si liber.
ACTIVITILE ARTISTICO-PLASTICE MIJLOC DE EDUCARE
Arta, frumosul din natur i din viaa social, impresioneaz, innobileaz sufletul omenesc,
mbogete viaa, determinnd dobndirea unor atitudini superioare n plan spiritual i ideatic.
l pregtim pe om pentru a fi capabil s perceap justeea frumosului, calitattea artei n deosebi,
i cultivm capacitatea de a discerne arta pur.Acest fapt m-a determinat s m nscriu n
Proiectul Naional Ecopictura. Pentru a reui s descopr copiii cu aptitudini i interese pentru
activitile artistico-plastice, am fcut evaluarea iniial a grupei.n urma acestor evaluri, copiii
cu aptitudini speciale pentru activitile artisticoplastice au fost selectai i nscrii n proiect.
Sensibilitatea, dragostea copiilor pentru aceste activiti, interesul, modul de partcipare al
copiilor m-au determinat s organizez i s desfor ct mai multe activiti artistico-plastice.
Amfolositmodalitimetodicedestimulare a capacitii intelectuale a gndirii i creativitii
prinrealizarea unor lucrri artistice, am format deprinderea de a aprecia frumosul, dovedind
sensibilitate i gust artstic. Am urmrit s dezvolt ncrederea copiilor n forele proprii s-i
formeze trsturile de voin i caracter.Am selectat cele mai potrivite modaliti de lucru, fr s
ngrdesc libertatea de gndire, simire, voini interpretare a precolarilor. Pornind de la
universul lor 27 interior spre declanarea unor triri emoionale am ales cele mai potrivite ci de
orientare i educare a limbajului artistic i plastic.Am cultivat interesul copiilor pentru activitile
artistice, am dezvoltat inteligena i imagnaia creatoare, copiii i-au nsuit unii termeni specifici
activitilor plastice, folosindu-i n susinerea unei conversaii simple pe o tem plastic.
Metodele folosite de mine n desfurarea acestor activiti au asigurat realizarea sarcinilor
specifice instructiv-formative ale procesului de educaie artistico-plastic la grdini, fiind legate
mai ales de dezvoltarea sensibilitii i gndirii artistice.Pentru aceasta am nceput cu educarea
activitii lor vizuale i cu metode de maxim eficien organizate n forme atrgtoare i
surprinztoare de joc. Este important dezvoltarea sensibilitii cromatice vizuale a copiilor pe
care am realizat-o odat cu mbuntirea vocabularului lor plastic adecvat, precum i
dezvoltatrea depriderilor de a folosi diferite tehnici de lucru. n scopul crerii unei ambiane
potrivite activitilor creatoare ale copiilor, ale stimulrii imaginaiei i fanteziei lor i tririlor
estetice, am folosit i unele mijloace audio-vizuale: filme, cd-uri cu melodii adecvate, etc.De
asemenea, copiii au folosit la activiti i unele materiale cu caracter documentar fcute de ei n
cadrul unor vizite la expoziii de art plastic, muzee de art plastic, excursii n natur.
Organizarea i desfurarea activitilor plastice ofer variate posibiliti pentru dezvoltarea
ateniei.Copiii trebuie s-i concentreze atenia ctre modelul expus de educatoare pentru a-l
analiza, asupra explicaiilor date i asupra demonstrrii fcute de ea. Lucrarea pe care o execut
ei nii, precum i aprecierea lucrrilor colegilor au valoarea unor exerciii de concentrare a
ateniei voluntare.
Activitile artistico-plastice dezvolt i imaginaia.nvndu-i s combine imaginile pentru a
compune scene, ele dau copiilor posibilitatea de a-i exterioriza gndurile cu ajutorul unei

activiti concrete, contribuind astfel la dezvoltarea forelor lor de creaie.Caracterul concret al

gndirii precolarilor i rolul pe care l joacintuiia la aceast vrst, determin importana
nsuirii unor deprinderi de exprimare a gndurilor lor prin imagini grafice sau plastice.Am
ndreptat atenia copiilor spre ceea ce este frumos, nvndu-i s combine formele, s alture
culorile n aa fel nct s obin efecte ct mai plcute ochiului.Realizarea unei lucrri frumoase
trezete emoii estetice vii.
EDUCAREA CREATIVITII PRIN ACTIVITILE ARTISTICO-PLASTICE
COMUNICAREA PRIN DESEN LA ELEVII
Educaia estetic are ca scop principal modelarea omului n spiritul idealurilor estetice, al
atitudinii i comportamentului estetic, dezvoltnd personalitatea prin valorile artei. Terapia de
expresie grafic i plastic are o valoare formativ ce va conduce la apariia de situaii de nvare
valoroase ce vor evidenia pe lng ncrctura estetic i pe cea etic i social a coninuturilor
temelor plastice. Prin selecionarea i concretizarea temelor plastice, prin subiecte aplicative
adecvate acestor teme, ct i prin activizarea elevilor se va spori eficiena educativ a terapiei i a
caracterului su compensator.
Un alt obiectiv este cel de a da copilului un ideal estetic formndu-i atitudini i un comportament
estetic, dezvoltndu-i deplin i unitar personalitatea prin valorile artei. Prin acest mod de terapie
se ntregete personalitatea copilului, se diminueaz diferenele dintre elevul cu cerine educative
speciale i cel obinuit. Astfel, sporind interesul pentru desen, se realizeaz asimilarea
principalelor elemente de limbaj plastic dezvoltnd capacitatea de a se exprima uneori mai
repede i mai uor dect prin comunicarea verbal. Pe parcursul derulrii proiectului ne-am
deplasat cu elevii la Faleza Dunrii. Cu aceast ocazie ei au observat formele de relief (cmpiafaleza, Munii Dobrogei), fluviul Dunrea, au cunoscut mijloacele de transport fluvial i n
comun, instituiile publice aflate pe falez. Prin aceast activitate copiii au perceput obiectele din
mediul ambiant i au redat n desen dup memorie. Mediul nconjurtor i ofer copilului
posibilitatea de a veni mereu n contact cu ceva nou pentru el, de a descoperi lucruri care i
strnesc curiozitatea, dorina de a le nelege i de a le cunoate mai bine. Prin vizitele la Grdina
Zoologic i la Grdina Botanic copiii i-au mbogit 28 i precizat reprezentrile despre
animale, flori, pomi, prin relevarea formei, culorii, mrimii sau altor aspecte particulare ale
acestora. Copiii i-au consolidat deprinderile de colorare adecvat cu realitatea i de folosire
corect a creioanelor colorate, a pensulei i a culorilor de ap. Ca obiective specifice pentru copiii
cu cerine educative speciale am urmrit ca prin desen s educm voina, atenia voluntar,
spiritul de ordine i disciplin i s dezvoltm sensibilitatea i gustul estetic. Ca strategii
educaional-terapeutice am folosit demonstraia, exerciiul, explicaia, planedemonstrative,
materiale de lucru specifice i alte resurse care au concurat la realizarea obiectivele propuse.
Pentru popularizarea proiectului am realizat un panou cu o parte din fotocopii ale lucrrile
copiilor
CONCLUZIE
Educaia estetic asigur condiii propice pentru stimularea i promovarea creativitii n
toate domeniile de activitate,inclusiv n munca de nvare,putnd influena trsturile morale
prin tririle afective n faa operelor artistice,n contemplarea peisajelor naturii, n observarea a
tot ce e corect i frumos n comportarea i activitatea celor din jur. Educaia plastic ca parte
component a educaiei estetice contribuie la descoperirea aptitudinilor artistice,ajut elevii s
vad frumosul din viaa nconjurtoare. n procesul educativ i instructiv al educaiei plastice
condiia esenial a reuitei este realizarea unei atmosfere permisive n clas, care s-i elibereze
pe copii de tensiuni,frica de pedeaps sau admonestare, atmosfer interrelaionar de
sociabilitate, care favorizeaz comunicarea, consultarea, conlucrarea n spirit camaraderesc n
activitatea de nvare. ntr-o asemenea atmosfer liber de apsare tensional, activ i

favorabil colaborrii, chiar i copiii cu tendine de pasivitate, neobinuii cu efortul intelectual,

intr treptat n procesul muncii, activitatea realizat prin desen ajutndu-i s-i elibereze
energiile psihice atente. Educaia plastic antreneaz n egal msur disciplina contient a
elevilor, spiritul lor de observaie, atenia, memoria i imaginaia, spiritul de iniiativ, precum i
formarea unei atitudini creatoare fa de frumos. Pe lng influena exercitat asupra simirii,
gndirii i voinei copilului, activitatea plastic este una dintre cile de legare a nvmntului cu
practica; narmeaz elevii cu priceperi i deprinderi utile activitilor depuse i cunoaterii
artistice a realitii nconjurtoare, realiznd sinteza creatoare dintre datele lumii obiective i
personalitatea lor.
ROLUL ACTIVITII ARTISTICO PLASTICE N FORMAREA PERSONALITII CREATIVE
A COLARULUI
Urmarindu-se dezvoltarea funciei plastice prin toate activitile sale ca variante ale jocului de-a
creaia, se antreneaz nu numai ceea ce Piajet considera drept premisa psihologic specific
vrstelor precolare, inteligena practic, ci, mai ales, reechilibrarea sistemului global
instrumental-simbolic al personalitii prin instruirea dup exigenele de calitate ale muncii de
la cele mai fragede vrste, dar conservandu-le spontanietatea, a subsistemului de expresie
plastic. Pentru c, aa cum se sublinia ntr-un microeseu, cine n-a privit buruieni la 6 ani nu va
aveagrdin. Imaginea artistic-plastic este rezultatul actului de creaie i a metodei de
instruire n acelai timp. Ponderea deosebit a acestei discipline colare se datoreaz
concordanei dintre psihicul copilului de vrstcolar mic i specificul artisticului.
Predominarea gndirii imaginare creeaz condiii favorabile pentru iniierea personalitii n
domeniul artelor. Ideea fundamental a actualului concept de educaie plastic const n faptul
c imaginea artistico-plastic este rezultatul actului de creaie i, n acelai timp, metod de
instruire. Necesitatea de a produce imaginea plastic implic orice copil ntr-o activitate la baza
creia st actul de creaie. Includerea actului de creaie n procesul de instruire a elevilor este una
din condiiile principale ale evoluiei educaiei artistico- plastice n instituiile de nvmnt, un
mod efectiv de optimizare a procesului de instruire 30
n domeniul artelor. Dezvoltarea
sensibilitatii estetice, contribuirea la formarea gustului artistic prin intermediul mijloacelor de
expresie a picturii (culorile, lumina si luminozitatea, pata, linia, punctul). Studiul limbajului
plastic i al materialelor de art (a tehnicilor de lucru cu ele) snt mijloace de creare a imaginilor
artisticoplastice, prin urmare i mijloace de instruire. Valoarea incontestabil a educaiei
artistico-plastice const n formarea atitudinii fundamental pozitive a copilului fa de lumea
nconjurtoare i fa de oameni, cultivarea propriei viziuni artistice. Familiarizarea cu limbajul
artelor plastice sensibilizeaz elevii fa de cultura plastic naional i universal i ofer o
posibilitate eficient de formare, dezvoltare a sentimentelor estetice i a competenelor de
percepere, nelegere i exprimare a mesajului artistico-plastic. Cnd credei c copilul a obosit
s citeasc, c atenia i-a slbit, c procesul de nelegere la el s-a ntrerupt, punei-l pe copil s
scrie, s deseneze, s cnte(Uinski) Desenul s fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului
frumosului i s nu devin o meserie! Aristotel (384-322 .e.n)

(A educa este o art. A ti s educi presupune efort, munc, druire fa de ceilali, dar i fa de
tine. Sf. Ioan Gur de Aur spunea:,,...oricine poate fi dascl dac nu al altora, cel puin al
su.Parafraznd,aspune:,,oricine trebuie s fie un dascl,dac nu al altora mcar al su. Dac
rezultatul picturii este o pictur, rezultatul sculpturii este o sculptur, rezultatul gtitului este o
mncare, rezultatul cusutului este o hain, rezultatul educaiei este fiina uman transformat,
capabil a se integra ntr-o societate.A forma un om este rodul muncii unei viei att a ta ca
persoan, asupra propriei persoane, ct i a altora n ceea ce te privete. ,,Omul ct triete,

nvane vorbete nelepciunea popular i adeseori ne convin-gem de asta.Nu putem afirma

vreodat:,,Gata cu educaia, de acum tiu totul !Pot s m apuc de altceva.)

Imbinand educatia plastica cu educatia ecologica, nu numai ca am dezvoltat elevilor capacitatea

de a se exprima liber si original plastic, dar am si utilizat unele tehnici de lucru cu diverse
materiale specifice educatiei plastice, dar am urmarit si familiarizarea scolarilor cu probleme de
mediu si cu norme de ecologizare, atragerea levilor la cercetarea si cunoasterea stiintifica a
medului natural, investigarea si interpretarea interdependentei intre ecosisteme, cultivarea
dragostei fata de tot ce se afla in mediul natural local: plante (padurea, sera), animale, formarea
unei atitudini de respect si a unui comportament responsabil fata de ceea ce ne inconjoara,
formarea capacitatii de a ingriji spatiile verzi si folosirea acestora in desfasurarea unor activitati
instructiv educative. Sub aceasta forma atractiva, a picturii, elevii au fost dirijati sa observe, sa
recunoasca, sa exerseze, sa aplice, sa lucreze individual sau in echipa, sa-si exprime propriile
pareri, trairi, sentimente, sa motiveze alegerea unei anumite teme si tehnici de lucru, sa-si
sensibilizeze si sa-si dezvolte gustul estetic, dragostea fata de frumos, fata de natura in general, sa
constientizeze importanta pastrarii unui mediu curat si sanatos pentru noi si pentru urmasii
nostri. In tot acest timp, paralel, am realizat chiar si unele activitati practice: am invatat sa sadim
un copac, am confectionat chiar si pancarde: Nu rupei florile , Ocrotii pdurea , Nu
rupei crengile , Ingrijiti asarelele! Un lucru notabil este si faptul ca am sensibilizat si
comunitatea pentru a proteja si pastra natura curata, prin mprirea de pliante si prin discutiile
care aveau loc in familiile elevilor. Desenele realizate de copii, cred ca au atins aproape toate
evenimentele importante din calendarul ecologic, pe care organizatorii ni l-au pus la dispozitie la
inceput. S-a observat o imbunatatire a tehnicilor de lucru si a calitatii lucrarilor realizate, o mai
mare responsabilitate fata de problema mediului, o mai buna transpunere a sentimentelor si
trairilor pe coala, si chiar si o implicare sporita a elevilor la orele de geografie, stiinte, limba si
literatura romana. Am fost surprins placuta de copiii mei, cand au venit cu 31 poezii si
ghicitori despre plante si animale (aflandu-ne in mediul rural, elevii au acces mai greu la anumite
informatii).

Educaia estetic prin

artele plastice
Artele plastice contribuie n mod deosebit la educaia
estetic a colarilor formnd i dezvoltnd spiritul de observaie,
atenia, reprezentrile spaiale, imaginaia creatoare, interesul i
plcerea de a desena, de a colora, de a modela.
nvarea citit-scrisului este precedat
de exerciii de exprimare a simmintelor i a
gndurilor prin desen, picturi (spontane i naive), prin
modelarea diferitelor obiecte. Ori de cte ori are la
ndemn un creion i o hrtie, copilul este tentat
s ,,mzgleascceva, de multe ori fr s tie ce

anume, numai din plcerea de a se exprima pe aceast

cale.
Ca forme i mijloace de educaie
estetic prin artele plastice sunt leciile de educaie
artistic plastic, cercurile de arte 64 plastice,
vizionare muzeelor i expoziiilor, manifestrile speciale
(cum ar fi ,,desenele pe asfalt).
Pentru a asigura reuita educaiei
artistico-plastice se impun anumite cerine: a lsa
copilului libertatea de exprimare, dasclii stimulnd i
sugernd, mai puin impunnd. Desenul spontan
exprim personalitatea copilului, interesele, preferinele
lui. Acesta trebuie ndrumat fr a-i nbui creaia
personal, sprijinindu-l cu materiale, tehnici, modaliti
de exprimare. Coninutul trebuie s rmn la
dispoziia i originalitatea copilului.
Dasclii folosesc ocazii ntmpltoare i
situaii speciale organizate pentru a-i sensibiliza pe
copii cu frumosul mediului ambiant: o pajite verde
presrat cu flori, un parc cu arbuti i copaci falnici, un
apus de soare, un rsrit de lun, etc. Copiii se vor
obinui nu numai s admire frumosul, ci s-l introduc
n viaa i munca lor. n om totul trebuie s fie frumos:
i sufletul, i comportarea i nfiarea exterioar.
coala este locul n care copilul de 6-7
ani intr cu sufletul curat, pentru a primi hran pentru
minte i inim. Noi, cadrele didactice, ne aflm aici
pentru a-i oferi aceast hran, exact cnd i cum are
nevoie.

ETAPA DE FORMARE
Procesul integrrii Romniei n Uniunea European pune coala
romneasc n situaia de a se adapta la cerinele educaiei
europene, astfel nct elevii romni s devin mici ceteni n
marea familie european.
n aceste condiii, schimbul de valori culturale a devenit o realitate
dominant.

Cultura

romn

interfereaz

cu

diversele

culturi

tradiionale

europene. De aceea, ne-am pus urmtoarele ntrebri: Cu ce ne prezentm noi,

romnii, n faa celorlali europeni? Ce putem face pentru a nu ne pierde
identitatea naional? n ce msur cunosc elevii notri specificul culturii
populare romneti i creaiile autentice ale poporului romn? Ce poate face
coala pentru a stopa uitarea i pierderea datinilor, obiceiurilor i tradiiei
motenite, valori care ne fac unici n Europa? ncercnd s aflm rspunsul la
aceste ntrebri, ne-am dat seama c este posibil conceperea i desfurarea
unui program de educare a tinerei generaii n spiritul descoperirii, cunoaterii i
pstrrii tezaurului culturii populare romneti. Astfel asigurm transmiterea
artei i tradiiilor populare ca pe nite pecei de identitate naional n
diversitatea culturii internaionale.
Modalitatea cea mai potrivit de realizare a acestor deziderate este
proiectul tematic, deoarece acesta d posibilitatea unei abordri interdisciplinare
a temei. Activitatea elevilor se desfoar n mod independent, individual sau n
grup, ntr-un timp mai ndelungat i presupune un efort de informare, investigare,
proiectare, elaborare, care se soldeaz n final cu prezentarea unui produs finit.
Proiectul tematic pe care l derulm deja de doi ani cu elevii claselor
noastre este ,, Din meseriile bunicilor notri. Obiectivele urmrite au fost:

Dezvoltarea capacitilor de cunoatere, nelegere i investigare a

mediului nconjurtor

Dezvoltarea curiozitii pentru descoperirea unor elemente ce definesc

cultura i arta tradiional romneasc

mbogirea vocabularului elevilor cu cuvinte i expresii noi legate de

tematica studiat

Apropierea

dintre

obiectivelor propuse

coal

instituiile

publice

scopul

atingerii

Pe parcursul derulrii proiectului am desfurat urmtoarele activiti:

Organizarea unui punct de informare cu materiale documentare pe suport

fizic i electronic;

Fotografierea unor obiecte i obiective cu caracter tradiional;

Culegerea de legende, proverbe, zictori, ghicitori, obiceiuri de la bunici i

alte rude care triesc n sate;

Redactarea de texte literare ( poezii, compuneri ) legate de tem;

Realizarea unei expoziii cu obiecte de meteug tradiional adunate de

elevi;

Organizarea de vizite i excursii la muzee etnografice i de folclor din

zon;

Desfurarea unor activiti recreative constnd n jocuri de micare i de

logic, dramatizri .
Pe parcursul desfurrii activitilor, elevii celor dou clase au fost pui n

situaia de a descoperi obiecte de art popular, mai vechi sau mai noi, n
propria cas, dar i din a bunicilor. Apoi au fost fascinai de obiectele vechi din
coleciile muzeelor vizitate. Au aflat la ce foloseau, cum se realizau, cum se
ornamentau, ce unelte se foloseau pentru realizarea lor. Deosebit de interesant a
fost faptul c au putut s compare tehnica tradiional de obinere a vaselor de
ceramic, la roata olarului sau a covoarelor esute la vechile rzboaie, cu tehnica
modern utilizat ntr-o fabric de porelan sau de covoare. Studiind materialele
documentare au aflat despre vechimea olritului i esutului pe teritoriul de azi al
Romniei i au observat n imagini diversitatea formelor, culorilor i modelelor
ornamentale de pe aceste obiecte tradiionale.
O activitate atractiv pentru copii a fost i gsirea de curioziti despre
ceramica popular i esut, a unor proverbe i zictori legate de meteuguri i
munc. Elevii i-au valorificat creativitatea alctuind poezii i compuneri despre
activitile desfurate, n care i-au exprimat impresiile i emoiile trite.
Expoziia cu lucrrile elevilor, adevrate srbtori ale ochiului i sufletului,
a avut o mare rezonan n sufletul copiilor, stimulndu-i la realizri deosebite.

COVORUL RNESC

COVORUL RNESC

Ba o floare, ba un cuc,
lna,
Ba o raz din caldul soare,
vopsit- o ,
Pe covorul bunicii
a subiat- o
Am regsit.
fus a nvrtit- o.

A tors
A
Cu furca
i pe

Pe rzboi a aezat- o,
Fir cu fir a mpletit- o,
Cu miestrie a urzit
i- un covor frumos a izbutit

TERGARUL

ROMNESC

Din loc n loc,

Deasupra uii, a ferestrei,
Bunica a aezat la loc de cinste
tergarul cu modele iscusite.

Firul rou- i eroism,

Galbenul e bogia,
Verdele e tinereea
i albastru- i cerul senin.

Din culorile naturii

i cu harnicele- i mini,
Ce minunie
A esut bunica!

nur

IA
erpuiesc alene
De la gt i pn- la bru.
Ici o floare, ici un punct,
Negru, rou- ori colorat
mi mpodobete ia
Portului tradiional.

- explorarea mediului cultural-artistic pentru a identifica

forme, culori, materiale, tehnici, obiecte artistice;
discutarea mesajului i a impresiilorExemple: vizionarea
unui film artistic, analiza unor albume foto; rsfoirea
unor albume de art; vizit la muzee de art; participare
la expoziii,
analiza unor obiecte de cult i de port popular etc.
- identificarea elementelor cu valoare estetic n
diferite reproduceri de art, n fotografii, filme,

costume, construcii etc.

- analiza liber i personal a mesajului unei
realizri artistice (exemplu: V recomand filmul,
expoziia etc., deoarece)
- discuii n care se explic preferinele artistice ale
Fiecruia
- observarea i analizarea unor lucrri de art
tradiional i modern romneasc i
identificarea mijloacelor de expresie folosite
- audierea de povestiri sau vizionarea de
documentare despre artiti romni din domenii
diferite
- rsfoirea de albume de art
- participarea la proiecte avnd ca tem viaa i
opera unor artiti romni consacrai
- participarea la ntlniri cu artiti/ meteugari locali
Ornamentica obiectelor este o reproducere artistic, de obicei, simplificat prin forme figurative a realitii
nconjurtoare (material, social, spiritual). Ornamentul exprim o latur a specificului cultural, a modului de a
concepe i produce valori estetice.
n creaia popular, unde numele meterilor n mare parte rmne necunoscut, motivele ornamentale s-au lefuit
i selectat pe parcursul secolelor i mileniilor, devenind un tezaur i etalon al creaiei colective. Decorul
ntotdeauna este organic legat de funcia obiectelor, materia prim i tehnica n care snt lucrate, variind n
raport cu iscusina i starea social a creatorului, etapa istoric de dezvoltare a societii, cu aezarea
geografic i structura demografic a populaiei uneori n ornamente i gsesc expresia simboluri sacre ce se
transmit din generaie n generaie i au legtur cu vechile simboluri ale poporului. Astfel, ornamentica
popular prezint un document etnografic de importan major asemntoare graiului, muzicii, folclorului
servind ca un mijloc de comunicare ntre generaii.
Pn n prezent au ajuns numeroase forme decorative, care mrturisesc nelegerea frumosului, nsemntatea
lor ca semne cu anumite sensuri, simboluri ale unor credine, legende sau mituri strvechi, care au fost
mbogite cu multiple variante, pierznd nelesul iniial i obinnd noi coninuturi.
n cursul dezvoltrii artei populare decorativ-aplicate a fiecrui popor au loc diferite interferene, provocate de
relaiile cu etniile conlocuitoare i vecine. n creaia popular ntlnim motive ornamentale de circulaie
universal, naional i de rspndire local.

Trsturile caracteristice formeaz ntr-un mod anumit stilul naional, ce st la baza culturii naionale a unui
popor, n ornamentica popular, n folclor, grai, muzic .a. Studierea motivelor decorative din arta popular
moldoveneasc ne poate mrturisi despre apariia i evoluia multor forme la anumite etape istorice.
ntre genurile de creaie artistic exist o anumit unitate, ce formeaz specificul gndirii i culturii artistice. Aici
putem urmri desenul micrilor la dans i vom gsi mult comun cu ornamentica costumului, broderiei,
esturilor, arta lemnului, ceramicii .a.
n domeniul artei populare decorative i aplicate unele particulariti snt bine desluite, ceea ce permite
afirmaia c ornamentica popular depinde de civa factori, n primul rnd de materia-prim ntrebuinat i
tehnica de obinere a decorului, de funcia, coninutul tematic sau semnificaia motivelor ornamentale. Astfel,
fiecrui gen de art, fie prelucrarea lemnului sau a metalelor, olritul, sau broderia, esutul decorativ sau alesul
covoarelor i corespund trsturi decorativ-artistice specifice.
Sistematizarea elementelor, motivelor, i compoziiilor ornamentale de pe diferite obiecte de art popular
moldoveneasc arat c ele ce deosebesc dup forma sau felul de stilizare. Privind la ornamente prin prisma
semantic, a coninutului lor deosebim ornamente geometrice sau abstractizate, concrete sau realiste i
simbolice (mitologice, religioase, emblematice .a.). Unele dintre motivele ornamentale snt comune ornamenticii
multor popoare. Dintre acestea menionm: motivul care simbolizeaz soarele, arborele vieii, apa, coarnele
berbecului, vrtelnia (semnul succesiunii celor 4 anotimpuri), etc.
n arta popular moldoveneasc exist un repertoriu foarte bogat de motive semne ornamentale cu o
semnificaie deosebit, exprimat att prin importana ce le-o acord meterii populari, ct i prin frecvena lor n
diferite genuri de art.
n ornamentica popular moldoveneasc ntlnim mrturii ale unor concepii strvechi. Drept exemplu servesc
motivele: semnele solare, arborele vieii, imaginea omului, calului, arpelui, semnul crucii .a.
O multitudine de motive i compoziii ornamentale interesante ne ofer esturile i covoarele moldoveneti, a
cror forme ornamentale pe parcursul istoriei au suferit mari schimbri, determinate de influene externe, gusturi
estetice urbane, ale modei i dezvoltrii intense a industriei.
Ornamentul esturilor
n arta esturilor, la fel ca i n alte genuri de art, se pstreaz n fond o modalitate specific stilului naional
moldovenesc. Ornamentul esturilor, ndeosebi cel al covoarelor, are o caligrafie proprie, o limb nevorbit,
laconic, dar neleas. n temei, n esturile decorative predomin un decor geometric sau fitomorf
geometrizat, n dependen de tehnica esutului. Ct privete coninutul tematic al desenelor de pe covoare
deosebim cteva grupe mai frecvente: motivele vegetale sau fitomorfe, geometrice, reprezentarea omului,
psrilor i a. Din decorul vegetal relevm meandre de flori, muguri, frunze, ramuri, buchete, vazoane cu flori,
pomul vieii .a.
Destul de frecvent este modalitatea de tratare a ornamentelor geometrice, inclusiv cele vegetale, fiind supuse
unor simplificri geometrizate. Mai des ntlnit este rombul, ptratul, triunghiul, rozetele, liniile zimate, drepte,
punctate .a. de sine stttoare sau combinate cu alte elemente. De popularitate se bucur ornamentele
zoomorfe i aviamorfe: petele, calul, coarnele berbecului, cerbul, crbuul, racul, porumbelul, punul, cucoul,
etc. Toate acestea se ntlnesc de sine stttor sau mbinate cu alte motive.
Dintre ornamentele antropomorfe evideniem: chipul femeii simbolul fertilitii, hora fetelor, jocul bieilor,
palmele. Deseori printre motivele amintite mai sus ntlnim schiate diferite obiecte, unelte de munc (pieptene,
scaune, lada de zestre, scara, furculia, phrue), monograme cu indicarea iniialelor, anul confecionrii,
imagini legate de anumite atribute i ritualuri de nunt (colacul mirelui, colacul miresei, jmnele etc.).
O bogat gam ornamental de motive geometrice i abstracte de diferite proporii o dein esturile decorative
de ln, bumbac destinate pentru mpodobirea locuinelor. Acestea snt pretarele cu vrste, cadrilate, iate cu

diferite motive, figuri geometrice, esute n dou culori, licerele n vrste, n alesturi i vrste, prosoape, a cror
ornamentic depinde de tehnicile esutului.
Ornamente n lemn
n mare parte motivele de pe covoare i esturi se repet pe obiectele din lemn ncrustate (vazoane cu flori,
imaginea cucoului, arpelui, capului de cal, coarnele berbecului, motive geometrice romb, ptrat, semnul
soarelui, a apei, linii zimate .a.) care se transpun n arta lemnului. De mare valoare artistic snt uneltele i
instalaiile tehnicii populare de lucru tiate i sculptate n lemn, stlpii i grinzile de la case, stlpi i pori, vasele
de lemn din gospodrie, forme timpurii de lemn pentru cacavaluri, scaune, osloane i lzi de zestre, blidare i
mese etc. Meterii populari au mbinat reuit simul logic al msurii cu forma, cu compoziia i motivele
ornamentale crestate i sculptate.
Motive decorative pe ceramic
O mare diversitate de forme i motive decorative prezint ceramica popular: oale i vase pentru pstrarea,
pregtirea bucatelor, servirea mesei, forme de copt cozonaci etc. Avnd n vedere faptul c ceramica
moldoveneasc este de dou feluri roie i neagr, deosebim i categoriile ei dup modul de ornamentare:
desen pe angob, motive obinute prin zgriere, ornamentare prin reliefare cu nururi rsucite de lut, prin
aplicare de figurine pe diferite vase. Cromatica vaselor se bazeaz pe un numr restrns de culori, care
strlucesc dup smluire. O adevrat motenire cultural prezint decorul ceramicii moldoveneti,
ornamentele i culoarea lor.
Nu poate fi trecut cu vederea faptul c o serie mare de obiecte ale artei populare decorative, necesare n trecut,
azi au disprut. Astzi n comunitile rurale au ptruns alte produse cele industriale de serie, noi obiecte,
materiale, tehnici, ele ocupndu-i locul n via dup cerinele vremii i n ambian cu noile tendine ale
dezvoltrii tehnologice i ale modei. Cert este c arta popular, fiind un proces continuu, trece prin etape de
transformare, pstrndu-i un limbaj propriu prin diversitatea de forme i expresii culturale, la care oricnd se
poate apela.
Despre caracterul unic al ornamenticii populare vei putea afla mai
proiectului www.moldovenii.md, dedicate artei populare i ale meteugurilor artistice.

detaliat

pe

paginile

Astfel, fiecrui gen de art, fie prelucrarea lemnului sau a metalelor, olritul, sau broderia, esutul decorativ sau
alesul covoarelor i corespund trsturi decorativ-artistice specifice.
Sistematizarea elementelor, motivelor, i compoziiilor ornamentale de pe diferite obiecte de art popular
moldoveneasc arat c ele ce deosebesc dup forma sau felul de stilizare. Privind la ornamente prin prisma
semantic, a coninutului lor deosebim ornamente geometrice sau abstractizate, concrete sau realiste i
simbolice (mitologice, religioase, emblematice .a.). Unele dintre motivele ornamentale snt comune ornamenticii
multor popoare. Dintre acestea menionm: motivul care simbolizeaz soarele, arborele vieii, apa, coarnele
berbecului, vrtelnia (semnul succesiunii celor 4 anotimpuri), etc.
n arta popular moldoveneasc exist un repertoriu foarte bogat de motive semne ornamentale cu o
semnificaie deosebit, exprimat att prin importana ce le-o acord meterii populari, ct i prin frecvena lor n
diferite genuri de art.
n ornamentica popular moldoveneasc ntlnim mrturii ale unor concepii strvechi. Drept exemplu servesc
motivele: semnele solare, arborele vieii, imaginea omului, calului, arpelui, semnul crucii .a.
O multitudine de motive i compoziii ornamentale interesante ne ofer esturile i covoarele moldoveneti, a
cror forme ornamentale pe parcursul istoriei au suferit mari schimbri, determinate de influene externe, gusturi
estetice urbane, ale modei i dezvoltrii intense a industriei.

Ornamentul esturilor
n arta esturilor, la fel ca i n alte genuri de art, se pstreaz n fond o modalitate specific stilului naional
moldovenesc. Ornamentul esturilor, ndeosebi cel al covoarelor, are o caligrafie proprie, o limb nevorbit,
laconic, dar neleas. n temei, n esturile decorative predomin un decor geometric sau fitomorf
geometrizat, n dependen de tehnica esutului. Ct privete coninutul tematic al desenelor de pe covoare
deosebim cteva grupe mai frecvente: motivele vegetale sau fitomorfe, geometrice, reprezentarea omului,
psrilor i a. Din decorul vegetal relevm meandre de flori, muguri, frunze, ramuri, buchete, vazoane cu flori,
pomul vieii .a.
Destul de frecvent este modalitatea de tratare a ornamentelor geometrice, inclusiv cele vegetale, fiind supuse
unor simplificri geometrizate. Mai des ntlnit este rombul, ptratul, triunghiul, rozetele, liniile zimate, drepte,
punctate .a. de sine stttoare sau combinate cu alte elemente. De popularitate se bucur ornamentele
zoomorfe i aviamorfe: petele, calul, coarnele berbecului, cerbul, crbuul, racul, porumbelul, punul, cucoul,
etc. Toate acestea se ntlnesc de sine stttor sau mbinate cu alte motive.
Dintre ornamentele antropomorfe evideniem: chipul femeii simbolul fertilitii, hora fetelor, jocul bieilor,
palmele. Deseori printre motivele amintite mai sus ntlnim schiate diferite obiecte, unelte de munc (pieptene,
scaune, lada de zestre, scara, furculia, phrue), monograme cu indicarea iniialelor, anul confecionrii,
imagini legate de anumite atribute i ritualuri de nunt (colacul mirelui, colacul miresei, jmnele etc.).
O bogat gam ornamental de motive geometrice i abstracte de diferite proporii o dein esturile decorative
de ln, bumbac destinate pentru mpodobirea locuinelor. Acestea snt pretarele cu vrste, cadrilate, iate cu
diferite motive, figuri geometrice, esute n dou culori, licerele n vrste, n alesturi i vrste, prosoape, a cror
ornamentic depinde de tehnicile esutului.
Ornamente n lemn
n mare parte motivele de pe covoare i esturi se repet pe obiectele din lemn ncrustate (vazoane cu flori,
imaginea cucoului, arpelui, capului de cal, coarnele berbecului, motive geometrice romb, ptrat, semnul
soarelui, a apei, linii zimate .a.) care se transpun n arta lemnului. De mare valoare artistic snt uneltele i
instalaiile tehnicii populare de lucru tiate i sculptate n lemn, stlpii i grinzile de la case, stlpi i pori, vasele
de lemn din gospodrie, forme timpurii de lemn pentru cacavaluri, scaune, osloane i lzi de zestre, blidare i
mese etc. Meterii populari au mbinat reuit simul logic al msurii cu forma, cu compoziia i motivele
ornamentale crestate i sculptate.
Motive decorative pe ceramic
O mare diversitate de forme i motive decorative prezint ceramica popular: oale i vase pentru pstrarea,
pregtirea bucatelor, servirea mesei, forme de copt cozonaci etc. Avnd n vedere faptul c ceramica
moldoveneasc este de dou feluri roie i neagr, deosebim i categoriile ei dup modul de ornamentare:
desen pe angob, motive obinute prin zgriere, ornamentare prin reliefare cu nururi rsucite de lut, prin
aplicare de figurine pe diferite vase. Cromatica vaselor se bazeaz pe un numr restrns de culori, care
strlucesc dup smluire. O adevrat motenire cultural prezint decorul ceramicii moldoveneti,
ornamentele i culoarea lor.
Nu poate fi trecut cu vederea faptul c o serie mare de obiecte ale artei populare decorative, necesare n trecut,
azi au disprut. Astzi n comunitile rurale au ptruns alte produse cele industriale de serie, noi obiecte,
materiale, tehnici, ele ocupndu-i locul n via dup cerinele vremii i n ambian cu noile tendine ale
dezvoltrii tehnologice i ale modei. Cert este c arta popular, fiind un proces continuu, trece prin etape de
transformare, pstrndu-i un limbaj propriu prin diversitatea de forme i expresii culturale, la care oricnd se
poate apela.
Despre caracterul unic al ornamenticii populare vei putea afla mai
proiectului www.moldovenii.md, dedicate artei populare i ale meteugurilor artistice.

detaliat

pe

paginile

.
Pn n prezent au ajuns numeroase forme decorative, care mrturisesc nelegerea frumosului,
nsemntatea lor ca semne cu anumite sensuri, simboluri ale unor credine, legende sau mituri strvechi, care
au fost mbogite cu multiple variante, pierznd nelesul iniial i obinnd noi coninuturi.
n cursul dezvoltrii artei populare decorativ-aplicate a fiecrui popor au loc diferite interferene, provocate de
relaiile cu etniile conlocuitoare i vecine. n creaia popular ntlnim motive ornamentale de circulaie
universal, naional i de rspndire local.
n arta popular moldoveneasc exist un repertoriu foarte bogat de motive semne ornamentale cu o
semnificaie deosebit, exprimat att prin importana ce le-o acord meterii populari, ct i prin frecvena lor n
diferite genuri de art.
n ornamentica popular moldoveneasc ntlnim mrturii ale unor concepii strvechi. Drept exemplu servesc
motivele: semnele solare, arborele vieii, imaginea omului, calului, arpelui, semnul crucii .a.
O multitudine de motive i compoziii ornamentale interesante ne ofer esturile i covoarele moldoveneti, a
cror forme ornamentale pe parcursul istoriei au suferit mari schimbri, determinate de influene externe, gusturi
estetice urbane, ale modei i dezvoltrii intense a industriei.
Ornamentul esturilor
n arta esturilor, la fel ca i n alte genuri de art, se pstreaz n fond o modalitate specific stilului naional
moldovenesc. Ornamentul esturilor, ndeosebi cel al covoarelor, are o caligrafie proprie, o limb nevorbit,
laconic, dar neleas. n temei, n esturile decorative predomin un decor geometric sau fitomorf
geometrizat, n dependen de tehnica esutului. Ct privete coninutul tematic al desenelor de pe covoare
deosebim cteva grupe mai frecvente: motivele vegetale sau fitomorfe, geometrice, reprezentarea omului,
psrilor i a. Din decorul vegetal relevm meandre de flori, muguri, frunze, ramuri, buchete, vazoane cu flori,
pomul vieii .a.
Destul de frecvent este modalitatea de tratare a ornamentelor geometrice, inclusiv cele vegetale, fiind supuse
unor simplificri geometrizate. Mai des ntlnit este rombul, ptratul, triunghiul, rozetele, liniile zimate, drepte,
punctate .a. de sine stttoare sau combinate cu alte elemente. De popularitate se bucur ornamentele
zoomorfe i aviamorfe: petele, calul, coarnele berbecului, cerbul, crbuul, racul, porumbelul, punul, cucoul,
etc. Toate acestea se ntlnesc de sine stttor sau mbinate cu alte motive.
Dintre ornamentele antropomorfe evideniem: chipul femeii simbolul fertilitii, hora fetelor, jocul bieilor,
palmele. Deseori printre motivele amintite mai sus ntlnim schiate diferite obiecte, unelte de munc (pieptene,
scaune, lada de zestre, scara, furculia, phrue), monograme cu indicarea iniialelor, anul confecionrii,
imagini legate de anumite atribute i ritualuri de nunt (colacul mirelui, colacul miresei, jmnele etc.).
O bogat gam ornamental de motive geometrice i abstracte de diferite proporii o dein esturile decorative
de ln, bumbac destinate pentru mpodobirea locuinelor. Acestea snt pretarele cu vrste, cadrilate, iate cu
diferite motive, figuri geometrice, esute n dou culori, licerele n vrste, n alesturi i vrste, prosoape, a cror
ornamentic depinde de tehnicile esutului.
Ornamente n lemn
n mare parte motivele de pe covoare i esturi se repet pe obiectele din lemn ncrustate (vazoane cu flori,
imaginea cucoului, arpelui, capului de cal, coarnele berbecului, motive geometrice romb, ptrat, semnul
soarelui, a apei, linii zimate .a.) care se transpun n arta lemnului. De mare valoare artistic snt uneltele i
instalaiile tehnicii populare de lucru tiate i sculptate n lemn, stlpii i grinzile de la case, stlpi i pori, vasele
de lemn din gospodrie, forme timpurii de lemn pentru cacavaluri, scaune, osloane i lzi de zestre, blidare i
mese etc. Meterii populari au mbinat reuit simul logic al msurii cu forma, cu compoziia i motivele
ornamentale crestate i sculptate.

Motive decorative pe ceramic

Motivele

decorative

sunt

in

principal

geometrice,

dar

si

fitomorfe,

avimorfe

si

zoomorfe.

Cel mai vechi motiv decorativ este triunghiul, care se intalneste si la ceramica preistorica si apare sub
diferite forme dinte de lup (o serie de triunghiuri de aceeasi marime) sau ferastrau (triunghiuri
dispuse
alternativ
sus-jos).
Spirala apare in special pe ceramica de Cucuteni si Boian, facuta de obicei din huma alba. Spirala este
un motiv foarte vechi, ceramicile occidentale din aceeasi perioada si chiar cele mai tarzii, mediteraneene
necunoscand-o.
Linia ondulata apare fie cu ondulatii largi, fiecare cuprinzand in interior un alt motiv decorativ, fie cu
ondulatii
apropiate,
care
nu
permit
intercalarea
altor
motive.
Dintre motivele fitomorfe, cel mai des intalnit este crenguta de brad, un motiv vechi, folosit in olaria
preistorica, aparand apoi la ceramica neagra si la ceramica cu decor cromatic. Creanga de brad
simbolizeaza perenitatea asociata arborelui, reprezentand pomul vietii. Se picteaza adesea si vita de
vie (simbol crestin), dar si spice de grau, trifoi, ciorchini de struguri, boboci, frunze si flori, mult
stilizate.
Motivele avimorfe si zoomorfe apar mai rar, apartinand traditiei bizantine. Se intalnesc porumbei, pasari
si
pesti (simboluri
crestine).
Pentru ceramica
de
Horezu este
specific
motivul cocosului.
Foarte interesante sunt motivele simbolice, legate de credinte stravechi, precrestine, asociate cultului
Soarelui, care l-a inlocuit pe cel al fecunditatii in epoca bronzului. Soarele e stilizat in rozete, vartejuri,
cercuri simple sau concentrice, spirale, sau chiar in imaginea antropomorfizata a astrului. Se intalnesc si
panze
de
paianjen
sau
aripi
de
fluture.

Obiceiuri legate de olarit

Multimea vaselor produse isi poate gasi o explicatie in obiceiul ca la nunta sau la inmormantare acestea
sa fie sparte. Multe vase se spargeau si inaintea inceperii postului, pentru ca bucatele mancate sa nu fie
puse din greseala intr-un vas vechi si sa se spurce cu mancare de dulce. Oalele se adunau in
fundul curtii si se spargeau cu ciomagul, fiind apoi inlocuite cu altele noi. Pana si prepeleacul (par cu
cateva ramuri in varful carora erau agatate oalele cu gura in jos, ca sa se scurga dupa ce au fost
spalate) era distrus, pentru a nu spurca noile vase.
Obiceiuri pentru drumei
Drumeilor, ce plecau la drum,li se veleau merindele n prosop,ce avea pe lng margini(ntr-un capt i
n cellalt)linii onulate,zimate cu flori,care n popor aa i se numesc:Calea cu flori,clia,drumuor
cu ciorchini,clia cu sori,cu alte cuvinte,simbolizeau o urare drumeuluis aib o cale uoar,plcut
att la plecare ct i la ntoarcere.
Vasele de ceramica se picteaza folosind culori obtinute natural, pe baza cunostintelor stravechi.
Rosul se obtine dintr-un pamant bogat in oxid de fier (numit ruseala), care se gaseste pe vai, la
adancimi de 2-3 m. Acesta se usuca, se toaca marunt, se rasneste si se inmoaie in apa. Se obtine astfel
un lichid vascos care se strecoara prin panza sau sita si rezulta o substanta lucioasa.

Negrul se obtine si el dintr-un pamant special, gasit in eroziunile de pamant dupa ploi.
Verdele se obtine din zgura produsa prin arderea in cuptor a sarmei de cupru. Zgura se cojeste, se
piseaza, se macina si se amesteca cu huma.
Albul se obtine din var amestecat cu piatra alba de munte, arsa si pisata.
Galbenul este obtinut din huma de Medgidia (motiv pentru care se gaseste mai rar), amestecata cu
ruseala.
Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. Ceramica rosie din sud-vestul tarii este de
provenienta romana, iar galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine.

Citate PROVERBE

Cu mestesugul nu mori de foame.

Cine nu stie nicio meserie e ca ursu in vizuina.
Cine isi da averea pentru a dobndi o dregatorie va ajunge sa doarma in
drum.
Arta este un liman pentru un om n nenorocire.
n orice arta e bine sa ai un maestru.

Cultura e tot ce-i rmne omului cnd a uitat totul.

Nici un om nu poate deveni stpnul meteugului su din prima zi.
Meseria e brar de aur.
Lucrul bine fcut e spre lauda meterului.
Munca pe care o ndeplinim cu plcere ne vimdec de truda ei.
Munca este legea lumi moderne,ce nu are loc pentru leneitemeiul unui
stat emuncabogia unui popor nu st-n bani,ci iari n munc
Fiecare ,i mare i mic,
datorete un echivalent de munc societii n care triete
Arta nu are nuci un duman ,n afar de ignoran.
Exist o frumusee care nu cunoate moartea,Frumuseea durat-n formarea
altor oameni,n creaie,n oper.
n art i numai n art se pot prezenta lucrurile n desvrirea fiinei
lor.Ioan Slavici
Nici un vnt nu e favorabil pentru cei ce nu-si cunosc
portul. Autor: Seneca
Vesmintele sa fie potrivite cu firea si cu indeletnicirile fiecaruia. CLEMENT
ALEXANDRINUL
Sa fii la imbracaminte frumos, dar nu sclivisit, a te imbraca frumos inseamna
demnitate; a te impopotona inseamna afectare.
ISOCRATE|

Arta este contemplare. Este plcerea minii care caut n natur i descrie spiritul de
care Natura nsi este animat. Auguste Rodin

Decorul vaselor de ceramic

Vasele de ceramic erau mpodobite prin multiple procedee tehnico-decorative, formndu-se un stil tradiional
deosebit, artistic i decorativ. Decorul vaselor este un rezultat al diversitii formelor artistice, obinute prin
procedeele de ardere a ceramicii roii, sure i negre, prin mpodobirea cu adncituri i zgreturi, prin angobare i
vopsire, smluire sau glazurare, prin desenare sau pictare cu angob, etc. Cromatica vaselor de ceramic este
bazat pe un spectru redus de culori obinute i preparate din hume i luturi colorate: rou, verde, galben, sur,
alb, iar prin arderea cuprului se cpta culoarea verde, etc.
Cele mai rspndite ornamente au fost bazate pe motivele n form de linii drepte, curbe, spiralate, unghiulare,
punctate, n form de adncituri sau prin aplicaie, figuri zoomorfe, aviamorfe, geometrice, vegetale de mare
varietate i expresii artistice armonios legate de forma i funcia obiectelor. Comercializarea vaselor de ceramic
se realiza cu carele pe tot teritoriul Moldovei, fiind vndute sau schimbate pe produse cerealiere, la fel procedau
i meterii de pnze i spate, care aveau ns i alte metode de realizare a produciei pe teritoriul rii.
n arta popular moldoveneasc exist un repertoriu foarte bogat de motive semne ornamentale cu o
semnificaie deosebit, exprimat att prin importana ce le-o acord meterii populari, ct i prin frecvena lor n
diferite genuri de art.
Ornamentul esturilor
n arta esturilor, la fel ca i n alte genuri de art, se pstreaz n fond o modalitate specific stilului naional
moldovenesc. Ornamentul esturilor, ndeosebi cel al covoarelor, are o caligrafie proprie, o limb nevorbit,
laconic, dar neleas. n temei, n esturile decorative predomin un decor geometric sau fitomorf
geometrizat, n dependen de tehnica esutului. Ct privete coninutul tematic al desenelor de pe covoare
deosebim cteva grupe mai frecvente: motivele vegetale sau fitomorfe, geometrice, reprezentarea omului,
psrilor i a. Din decorul vegetal relevm meandre de flori, muguri, frunze, ramuri, buchete, vazoane cu flori,
pomul vieii .a.

Destul de frecvent este modalitatea de tratare a ornamentelor geometrice, inclusiv cele vegetale, fiind supuse
unor simplificri geometrizate. Mai des ntlnit este rombul, ptratul, triunghiul, rozetele, liniile zimate, drepte,
punctate .a. de sine stttoare sau combinate cu alte elemente. De popularitate se bucur ornamentele
zoomorfe i aviamorfe: petele, calul, coarnele berbecului, cerbul, crbuul, racul, porumbelul, punul, cucoul,
etc. Toate acestea se ntlnesc de sine stttor sau mbinate cu alte motive

Ornamente n lemn
n mare parte motivele de pe covoare i esturi se repet pe obiectele din lemn ncrustate (vazoane cu flori,
imaginea cucoului, arpelui, capului de cal, coarnele berbecului, motive geometrice romb, ptrat, semnul
soarelui, a apei, linii zimate .a.) care se transpun n arta lemnului. De mare valoare artistic snt uneltele i
instalaiile tehnicii populare de lucru tiate i sculptate n lemn, stlpii i grinzile de la case, stlpi i pori, vasele
de lemn din gospodrie, forme timpurii de lemn pentru cacavaluri, scaune, osloane i lzi de zestre, blidare i

mese etc. Meterii populari au mbinat reuit simul logic al msurii cu forma, cu compoziia i motivele
ornamentale crestate i sculptate.

GHICITORI
Odi meterit,
Pentr-un singur om croit,
O intrare, trei ieiri,
Spune-o fr s te miri!
( Cmaa)
Din pmnt m nscui
n lume trii
i cnd murii
n gunoi m pomenii.
(oala de lut)
A trit
Ne-a hrnit,
A czut,
S-a prpdit.
(oala)
Am fost la spat;
La palme m-au luat,
n foc am intrat,

La trg am plecat.
Muli ani am slujit,
Pe toi am hrnit,
i cnd am czut,
ndri m-am fcut.
(oala)

i pluat i vrgat
Apa-ndat a zvntat!
(prosopul)

Ro, albastru sau vrgat,

St ntins pe lng pat !
(covorul)

Glgu-glgu,
uti cu tine-n pru !
(ulciorul)

O feti cu cofi,
Ea poate mereu s in
Flori aduse din grdin !
(vaza de flori)
Via n-are, brae n-are
ine florile-n pstrare !
(vaza de flori)
Cmaa

Covoraul
Din culorile naturii
i cu harnicele- i mini,
Ce minunie
A esut bunica!
tergarul
Din loc n loc,
Deasupra uii, a ferestrei,
Bunica a aezat la loc de cinste
tergarul cu modele iscusite.
Firul rou- i eroism,
Galbenul e bogia,
Verdele e tinereea
i albastru- i cerul senin.

Educatia estetic reprezint activitatea de formare-dezvoltare a personalittii umane, proiectat si

realizat prin receptarea, evaluarea si crearea frumosului existentn natur, societate, art.
Ca latur a educatiei, educatia estetic ndeplineste multiple functii educative, exercitnd
o actiune polivalent asupra dezvoltrii personalittii.
Implicat n ntregul proces de formare si autoformare a personalittii, educatia estetic
urmreste:
- dezvoltarea capacittii de percepere si ntelegere corect a frumosului din realitate;
- formarea constiintei estetice, a gustului si simtului estetic;
- formarea necesittii si a posibilittii de a participa la crearea frumosului n art si
n viat;
Printre modalittile de realizare a educatiei estetice putem enumera:
educatia literar, muzical, coregrafic, plastic, cinematografic, etc. Toate
acestea pot fi realizate att n cadre formale de educatie, ct si nonformale sau
informale.
Functiile educatiei estetice sunt:

- de formare a atitudinii estetice a scolarului mic fat de valorile estetice ale naturii,
societtii, artei;
- de dezvoltare a aptitudinilor creatoare n diferite domenii ale artei.
Principalele componente ale atitudinii estetice sunt: gustul estetic, judecata
estetic, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice. ntre aceste
componente exist relatii de interdependent. Creativitatea este un obiectiv
fundamental al ntregului proces educational din scoal, fiind nu numai posibil dar si
necesar n toate domeniile. Creativitatea este conditia de baz a artei, a atitudinii
estetice si , n consecint o finalitate major a educatiei estetice.
Ca forme de realizare n scoal a educatiei estetice, retinem lectiile la toate
disciplinele de profil (literature, muzic, desen) precum si exploatarea valentelor
emotional estetice ale tuturor lectiilor predate la celelalte discipline scolare. La
aceste forme mai putem adauga vizitarea muzeelor si a expozitiilor, vizionarea
organizat de spectacole, cercurile si concursurile artistice, excursiile tematice,
discutii cu artstii. Experienta estetic a elevului nu se realizeaz numai n scoal.
Mediul informal abund n stimuli estetici, care integrati de ctre profesori n cadrul
lectiilor se pot constitui ntr-o baz de sustinere si de realizare a educatiei estetice.
BIBLIOGRAFIE

Ionescu, M. ,Radu, I., Didactica modern, Ed. Dacia, 2004

Dasclu, A., Educatia plastic n ciclul primar, Ed. Polirom, 1998
Cucos, C., Psihopedagogie, Ed. Polirom, 2000
Frumosul este categoria central a esteticii care reflect aspectele de echilibru i armonie
prezente n obiectele, fenomenele i procesele din natur, societate i gndire.
Astfel frumos este un peisaj din natur, dar i o relaie inter-uman sau o judecat
moral,
Corect
3.3. Obiectivele educaiei estetice
Educaia estetic i manifest specificul su i n ceea ce privete obiectivele educaionale. Acest
specific const n interaciunea puternic ntre aspectele cognitive, afective, psiho-motorii i
volitiv-caracteriale n structura obiectivelor.Dar omul nu reacioneaz doar la frumos, el este i
creativ de frumos. Fiecare subiect educaional dispune de un potenial creativ care este actualizat
i se dezvolt n procesul activitii i al educaiei. Interesele, nclinaiile i aptitudinile estetice
sunt diferite de la o persoan la alta. Educaia estetic urmrete pe de o parte descoperirea
acestora, iar pe de alt parte dezvoltarea lor. Ca urmare a doua categorie de obiective ale
educaiei estetice se refer la dezvoltarea capacitii de a crea noi valori estetice. Din aceast
categorie se impun: - descoperirea la timp a aptitudinilor speciale pentru diferite genuri de art i
dezvoltarea acestora n raport cu potenialitatea lor prin activiti educative, - formarea
deprinderilor i abilitilor cerute de specificul creaiei artistice (reproducere, interpretare,
creaie). Dac aplicm criteriul interaciunii dintre procesele psihice (coala de la Chicago) am
putea identifica obiectivele (I. Bonta). a. cognitiv-afectiv care se refer la nsuirea valorilor
estetice, educarea capacitii de a percepe, nelege i aprecia frumosul; b. afectiv-aptitudinal
care se refer la modelarea sentimentelor i convingerilor estetice, a simului i gustului estetic;

c. formativ-praxiologic care const n educarea capacitilor i deprinderilor de a pstra i

promova valorile estetice ale frumosului i de a dezvolta spiritul de creaie. Ca urmare a
realizrii acestor obiective ale educaiei estetice se dezvolt cultura estetic sub cele dou ipoteze
ale sale: cultura obiectiv, cultura subiectiv. Cultura estetic obiectiv reprezint un ansamblu
de cunotine i capaciti estetice care sunt transmise i formate n procesul educaional din
coal i care sunt prezente n documentele colare. Cultura estetic subiectiv apare (G.
Videanu) ca un rezultat spiritual produs n individ prin acumularea culturii obiective 3.4.
Sursele, mijloacele i principiile educaiei estetice Frumosul este prezent peste tot, dar el trebuie
descoperit i valorizat. Astfel putem identifica: - frumosul din natur (de exemplu: armonia i
echilibrul ecosistemic); - frumosul din mediul social (mbrcminte, relaii inter-umane); frumosul din art (literatur, muzic, pictur, teatru, cinematografie, arhitectur); - frumosul din
procesul de nvmnt (de exemplu: discipline de educaie estetic, mbinarea dintre teorie i
practic, ntre tiinific i artistic, ntre trecut, prezent i viitor); - frumosul din activitatea
profesional i extraprofesional (realizrile anticipate, 147 ascensiunea pe baz de competen);
- frumosul din activitatea extra-didactic (familie, grup de joac, grup de prieteni). Pentru ca
aceste surse ale frumosului s fie valorificate din punct de vedere educaional este nevoie de
respectarea principiilor: - educaia estetic prin valori autentice i nu copii, falsuri sau Kitsch-uri;
- percepia direct, profund i creatoare a operelor de art i a valorilor estetice n general;
- unitatea dintre form i coninut;
interdependena dintre oper, creator i condiiile social-istorice. Modalitile de realizare a
educaiei estetice sunt:
educaia estetic prin literatur (lecia de literatur, cercul literar i dramatic, concursuri etc.),
prin muzic (lecia de muzic, audiiile muzicale, concerte, concursuri), prin artele plastice
(lecia de desen, muzee, expoziii, n cadrul leciilor de dirigenie, prin mass-media).
Educaia estetic este component de baz a formrii vocaionale a personalitii umane, prin
care se realizeaz armonia ntre toate componentele educaiei. Educaia estetic
favorizeazformarea sentimentelor intelectuale, a convingerilor morale, fortificnd i echilibrnd
ntreaga personalitate, permind realizarea idealului educaional.
METODA OBSERVRII

n faa unor opere de art originale,n cadrul muzeului am purtat discuii asupra lucrrilor
vizionate,examinnd bagajul de cunotine acumulate.Fiind n contact direct cu operele de
art,copii observ independent,se apropie afectiv,cu emoie i iteres de lucrrile de
art,studiaz cromatica,compoziia,tehnica n care sunt lucrate,perioada n care au trit
artitii,n contextul de evenimente care au avut loc,apeleaz la cunotinele lor i din alte
domenii ale artei pentru a nelege mai bine ceea ce examineaz.
Dezvoltarea sentimentelor de mndrie fa de poporul nostru, nsuirea tradiiilor populare.
Formarea priceperii de a observa specificul naional n lucrarile confectionate din lemn.
Rezultatele muncii fiecrei ore am ncercat s le pun n eviden prin analiza lucrrilor,
desfurate sub form de joc- De-a criticii ntr-o expoziie, prin expunerea lucrrilor reuite la
expoziia din clas, prin expoziii personale ale unor elevi talentai, prin folosirea unor lucrri
pentru amenajarea spaiului colii.
Consolidarea deprinderilor de a reprezenta motive ornamentale; iniierea in modalitile de
stilizare a formelor, imbinri armoniase ale acestora.
Aplicarea ornamentelor pictate pe vase din ceramic modelate de copii sau de siluete ce
reprezinta astfel de obiecte, respectnd specificul de ornamentare, imbinand reusit forma vasului
cu ornamentul si destinaia.
Insusirea tehnicii de condeiere a oualor si pregatirea lor pentru sarbatoarea Pastelui, Ispasului.
Gsirea frumosului n plasticitatea materialelor folosite. Crearea plcilor decorative prin metoda
de crestare, adncire si aplicare.
Modelarea vaselor din ceramica asemnanatoare cu cele create de meterii populari, tinnd cont
de formele tradiionale, destinaia fiecarui obiect, mbinarea armonioas ntre form i ornament.
A-i deprinde s gseasca i s scoat n eviden frumuseea i plasticitatea materialului, s

aplice ornamente prin care s-i transmit (asemeni mesterilor populari) sentimentele sale celor
ce le vor admira si folosi.

PR O IE CT TE M A TIC
SRBTORILE CRCIUNULUI
ARGUMENT
Tema a fost aleas de copii, ca urmare a vizionrii n sala de mese a unui
videoclip muzical al unei colinde. n videoclip apreau colindtori mbrcai n
costume
populare romneti i bradul mpodobit. Copiii bucurndu-se de savurarea
desertului erau
foarte ateni la acest colind. tefana, o feti de 4 ani din grupa mea a
exclamat Crciunul
e cea mai frumoas srbtoare! De aici au urmat un ir de discuii
interminabile i s-au
iscat o serie de ntrebri pe aceast tem astfel nct am hotrt s
rspundem acestor
ntrebri ntr-un mod mai organizat. Aa am ajuns la tema proiectului
Srbtorile
Crciunului.

Subiectul proiectului a fost adus la cunotina prinilor nct s poat fi

abordat i n
familie printr-o scrisoare:
SCR ISO A R E D E IN TE NIE
D ragi prini,
ncepnd cu data de 18 decem brie, pe parcursul ntregii sptm ni, n
cadrul
activitilor pe care le vom desfura, vom organiza un proiect cu tem a:
Srbtorile
Crciunului. n acest scop v rog s discutai cu copiii dum neavoastr i s
vizionai
em isiuni la diferite posturi referitoare la tem a anunat. O rice m ateriale
legate de tem:
im agini din reviste, poze, cri i alte inform aii despre srbtorirea C
rciunului n ara
noastr, obiecte decorative pentru acest evenim ent, le putei aduce la
grdini.
V m ulum im ,
CE N TR U L TE M A TIC
Cu materialele aduse de prini i copii voi organiza centrul tematic, ntr-un
col de
clas: cri, poze, imagini, plane, reviste, felicitri cu Naterea Domnului,
icoane,
ornamente specifice srbtorii Crciunului. Pe masura naintrii proiectului,
centrul
tematic se va mbogii cu materiale.
D E SCR IE R E A P R O IE CT U L U I
Grupul int : Grupa mijlocie
Durata : O sptmn
Resurse umane : copiii , educatoarele, prinii.
Echipa de implementare: Educatoare

Resurse materiale : cri, poze, imagini, plane, reviste, felicitri cu Naterea

Domnului,
icoane, costum popular romnesc, cd cu colinde i cntece de Crciun,
globuri i podoabe
de brad, ornamente specifice srbtorii, lipici, foarfeci, hrtie clasat,
creioane colorate,
acuarele, aparat foto, alte produse necesare desfurrii activitilor, puse la
dispoziie de
prini, aduse de copii, etc.
L IST P R O B L E M E
Ce tiu copiii despre Srbtorile
Crciunului?
Ce urmeaz s afle copiii?
Se colind;
Primesc bani n urma acestui
fapt;
mpodobesc bradul;
Vine Mo Crciun.
Masa este foarte mbelugat
Semnificaia Crciunului;
Semnificaia bradului de Crciun i a
mpodobirii acestuia;
La cine vine Mo Crciun;
Inva cntece care se cnt n preajma
acestei srbtori;
nva colinde noi;
Care este mesajul colindelor;
Cum se srbtorete Crciunul la ar,
haine de srbtoare;

 Care sunt decoraiunile pentru brad i

cas in zilele de srbatoare i cum se
confecioneaz ele.
Inventarul de probleme i materialele strnse la centrul tematic m-au ajutat
s
alctuiesc harta de tematici mpreun cu copiii.
SRBTORILE CRCIUNULUI

SEMNIFICAIA CRCIUNULUI
SOSIREA LUI MO CRCIUN
COSTUMUL POPULAR
MBRCMINTE DE SRBTOARE
PODOABE DE CRCIUN
CNTECE DE CRCIUN
COLINDE ROMNET
O B IE CT IV E :
Obiectiv cadru:
Dezvoltarea capacitii de nelegere a semnificaiei Crciunului, a
obiceiurilor i
tradiiilor de Crciun i stimularea curiozitii pentru investigarea acestora;
Dezvoltarea ndemnrii n realizarea lucrrilor practice i plastice i trezirea
curiozitii pentru nou;
Crearea unei stri de bun dispoziie, relaxare i mplinire spiritual.
Obiective de referin:
S cunoasc semnificaia Crciunului;
S neleag semnificaia bradului de Crciun i a mpodobirii acestuia;
S adopte un comportament adecvat n ateptarea Crciunului i implicit n
ateptarea lui Mo Crciun;
S audieze i s interpreteze cu drag cntece i colinde dedicate srbtorii
Crciunului;

 S neleag mesajul colindelor;

S cunoasc modul n care se srbtorete Crciunul la ar i hainele pe
care le
mbrac oamenii de la sat n zilele de srbtoare;
S confecioneze felicitri i ornamente de brad pentru mpodobirea slii
de
grup;
S participe cu drag la mpodobirea pomului de iarn;
S abordeze liber i fr inhibiii temele propuse de educatoare;
S-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei activitii
personale i \sau a relaiilor cu ceilali;
S utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical ;
S comunice n cadrul grupului rezultatele investigailor ;
S selecteze din cri i reviste imagini n legtur cu aspectele studiate ;
S-i exprime tririle propri prin activiti artistico-plastice , practice i
muzicale;
IN V E N TA R A CTIV ITI
- Art
ghirlande i lanuri colorate
pentru mpodobirea bradului
- Bibliotec
citim cri ilustrate i
felicitri despre Naterea
Domnului
- Joc de rol
De-a colindtorii
Mo Crciun i renii
- tiin
costumul popular

romnesc-mbrcminte de
srbtoare
- Construcii
ieslea lui Iisus
sania lui Mo Crciun
- Joc de mas
S mpodobim brduul
- Art
globuri i clopoei pentru
pomul de iarn decorare
- Bibliotec
Cum a fost ales bradul,
pom de Crciun? legend
lectura educatoarei
- Joc de rol
Dac-a fi eu Mo Crciun?
Iat vin colindtori
- tiin
obiceiuri i tradiii de
Crciun plane, cri,
felicitri, discuii libere
Educarea limbajului
Natererea lui Iisus
lectura educatoarei
Educaie muzical
Cntece i colinde de
Crciun audiie muzical
Activitate matematic

Ci clopoei sunt pe
brad?
- numrm n limitele 1-5
Cunoaterea mediului
eztoare - Crciunul
copiilor
Abiliti practice
Decoraiuni pentru pomul
de iarn globuri, clopoei,
cadouri.
Educaie plastic
Felicitare - pictur i
decorare - Ce vreau s-mi
aduc Mo Crciun?
Educaie psiho-motric
Dansul Mo Crciunilor
Dansul fulgilor de nea
- Poveste creat de copii
De ce l iubesc pe Mo
Crciun?
- Joc distractiv
Ce are Mo Crciun n
sac? ordonare obiecte pe
criterii: felicitri, podoabe
de brad, posibile cadouri
pentru copii.
- Activitate de relaxare
S mpodobim pomul de

iarn
- Concurs de ghicitori
Ghicitori despre Crciun,
brad, podoabe de brad,
colinde...
- Activiti distractive
Poezii i cntece despre
Srbtorile Crciunulu
Aceste activiti vor fi desfurate sub forma activitilor integrate i vor
aduce un plus de lejeritate, calm i bundispoziie, punnd un accent
deosebit pe
joc ca metod de baz. Copiii vor afla lucruri noi despre Srbtorile
Crciunului trecnd
de la o activitate la alta ct mai firesc, prin metoda descoperirii,
brainstormingului, prin
lecturarea multor materiale, imagini, icoane, felicitri, prin diverse i
atractive activiti
practice i plastice.
EVALUARE
parial - dup abordarea fiecrui punct de pe hart;
final - prin organizarea unei expoziii cu lucrrile copiilor din aceast
sptmn;
- prin mbogirea albumului foto al grupei;
- prin prezentarea unui program de poezii, cntece, colinde i dansuri, n
prezena prinilor i a lui Mo Crciun cu ocazia Srbtorii Crciunului.
SCR ISO A R E D E M U LU M IR E
D ragi prini ,
N oi cei din grupa m ijlocie, grupa celuilor, m preun cu educatoarele,
v

m ulum im pentru ajutorul acordat la desfurarea proiectului Srbtorile

Crciunului.
Cu aceast ocazie , am aflat foarte m ulte lucruri noi , nelegem acum m ult
m ai bine
Srbtoarea C rciunului cu tot farm ecul ei i suntem m ai bogai sufletete.
N oi toi v invitm s luai parte la program ul pe care l-am pregtit cu m
ult drag cu
ocazia srbtorii C rciunului i a venirii lui M o C rciun, n data de 21
decem brie 2006,
ora 16.
V invitm s vedei i rodul m uncii noastre din aceast sptm n n
expoziia de
lucrri prezentat n sala de grup.
V m ulum im i v ateptm cu drag!
Educaia nonformal n muzeu este parte component de finalizare a educaiei
formale, n consolidarea cunotinelor de Educaie plastic i de Educaie artistic,
prin lecia desfurat n muzeu.
Exist multe avantaje ale nvrii n muzeu, interdisciplinaritatea fiind unul
dintre ele. Concept actual al nvrii, acesta constituie pentru orice vrst a
copilului o manier de a integra cunotinele, de a le face s funcioneze
complementar i de a oferi o nelegere profund a fenomenelor.

PRIMA ETAP: N CLAS, O OR

Punct de pornire: n clas, profesorul arat o statuet, o arm sau o
unealt din bronz (acest obiect poate proveni dintr-un muzeu sau dintr-o
colecie personal).
ntrebare-cheie (situaie de rezolvare de probleme): Cum au reuit
strmoii notri s creeze un asemenea obiect?
Exprimarea ideilor, a conceptelor sau concepiilor greite: Copiii sunt
stimulai s-i scrie primele idei. Rspunsurile lor sunt strnse i
analizate. Compararea i dezbaterea temei permite eliminarea unor
rspunsuri evident aberante, elaborndu-se n acelai timp o list de
propuneri, care formeaz o baz pe care se vor construi experimentarea i
cercetarea documentar.
Cutarea soluiilor (primele propuneri): Profesorul i elevii discut dac
soluiile propuse pot fi controlate pe cale experimental, pentru a
examina valabilitatea ideilor exprimate.

ETAPA A DOUA: LA MUZEU

Stabilirea legturilor cu istoria: Cum pot elevii s descopere tehnicile utilizate pentru
construcia obiectelor? Cercetarea documentar este o metod important, care ofer ocazia
unui prim contact cu muzeul. La muzeu, elevii caut informaii privind diversele tehnici i
strng indicii prin care s rezolve problema dat: modelarea, forjarea, sculptarea, turnarea,
asamblarea etc. (n cadrul acestei activiti se pune accentul pe tehnica topirii cerii).

ETAPA A TREIA: N CLAS, O OR

Alegerea unei tehnici: Activitile de continuare se axeaz pe lucrrile de turnare, ncepnd

de la cteva ntrebri:
- Ce proprietate a materiei este necesar la utilizarea unei matrie?
- Putem face o matri?
- Care sunt constrngerile impuse de materiale, forme etc.?

Elevii lucreaz la tehnicile de matriare: obiectul prototip, obiectul de format (n ce material, cu ce

fel de unelte?) sau de tanat. Matriele din cear i ipsos. Ideea produciei de serie merit discutat (o
matri recuperabil).

Muzeele colare pot aduce o contribuie valoroas, prin aceea c ntregesc i

ilustreaz plastic cunotinele cptate n coal, dezvolt pasiunea de cercetare a
fenomenelor de istorie, etnografie, tiinele naturii, strnesc interesul activ fa de
locurile natale. n acest scop, numeroi profesori i nvtori au amenajat cu
pasiune i pricepere colecii i muzee colare, cuprinznd exponate care ilustreaz
urme ale culturii materiale i spirituale ale poporului nostru din cele mai ndeprtate
vremuri pn n zilele noastre
Muzeul colar poate fi un loc optim pentru desfurarea eficient a procesului de
predare nvare evaluare, permind utilizarea imediat a mijloacelor de
nvmnt, oferindu-se astfel un ambient practic comod i ilustrativ, care amplific
motivaia cunoaterii de ctre elevi.