Esenta educatiei estetice

Educatia estetica reprezinta o componenta indispensabila a formarii personalitatii prin intermediul careia se urmareste dezvoltarea capacitatii de a recepta, interpreta si crea frumosul. Arta, sustine D. Salade, " raspunde unor nevoi reale pe care le simte orice persoana de a-si lamuri unele idei, de a-si motiva unele comportamente, de a-si fundamenta unele atitudini, sugernd, explicnd, valorificnd sau problematiznd. Prin caracterul ei stimulativ, tonic, optimist etc., arta mpinge la iubirea adevarului, a binelui, a stiintei si a vietii !", p. #$%. Datorita fortei de nrurire, arta a fost folosita din timpuri stravec&i ca mi'loc educativ. (nca de la )omer, de la grecii antici, preocupati de realizarea acelui *alo*agat&on ! mbinarea frumosului cu binele%, trecnd prin +enastere preocupata de realizarea multilaterale, a'ungnd la unei dezvoltari neoumanismul secolului al ,-... -lea, care subliniaza rolul

artei n procesul educatiei, si pna n epoca moderna, oamenii au fost mereu preocupati, n diferite moduri, de a realiza educatia estetica. /utatiile intervenite n lumea contemporana, progresele n domeniul stiintei, te&nicii si artei, urbanizarea si industrializarea accentuata, informatizarea au influentat fara ndoiala si esteticul, care a patruns n toate domeniile vietii si activitatii umane. Astazi este unanim acceptata ideea potrivit careia existenta umana n toate determinarile ei ar trebui sa se conduca si dupa legile frumosului, ale armoniei, ntr-un cuvnt dupa legile esteticului. Educatia estetica are o infinitate de efecte pozitive asupra personalitatii elevilor. 0ele mai semnificative dintre acestea vizeaza calitatea procesului de socializare a copiilor, maturizarea conditiei socio - morale !cura', capacitate de comunicare interumana s.a.%, formarea si rafinarea intelectului ca structura rationala si evaluativ - critica n plan mental, organizarea placuta si eficienta a timpului liber prin recrearea unui univers propriu n sfera imaginativului, a afectivului, motivationalului, motricului si volitivului, afirmarea si trairea sentimentului identitatii culturale strns legat de stimularea capacitatii copiilor de a iubi patrimoniul artistic al natiunii, stimularea initiativelor n practicarea artelor etc. (ntr-o formulare sintetica educatia estetica este aceea care-l re nvata pe copil "sa traiasca armonia interioara si ec&ilibrul ntre fortele imaginatiei si cele ale actiunii, ntre vis si realitate, ntre aspiratiile eu-lui si acceptarea realitatii, ntre ndatoririle fata de sine si cele fata de semeni. A trai n frumusete presupune interes pentru masura si armonie, deci o moralitate superioara1 o pregatire morala superioara duce la bucurie - efect si semn al armoniei interioare si ec&ilibrului - iar pe planul actiunii la dinamism fecund" !2%.

Stimulnd ntr-un mod propriu expresivitatea si originalitatea, educatia estetica se nscrie pe linia unei pedagogii a creativitatii. Ea impune sa dezvoltam la elevi aspiratia lucrului bine si frumos facut, exigenta si bunul gust fata de orice produs industrial, simtul ec&ilibrului si simplitatea comportarii frumoase, civilizate. Educatia estetica scolara are drept esenta formarea personalitatii elevilor prin intermediul frumosului din arta, societate si natura. Parte centrala a educatiei estetice, educatia artistica, are o sfera de actiune mai restrnsa !vizeaza numai valorile artei%, sondeaza nsa mai adnc, presupune un grad mai mare de initiere, anga'eaza calitati mai subtile si solicita mai complex personalitatea n ansamblul ei. 3biectivele, continuturile, metodele si formele educatiei artistice sunt puternic individualizate, se exprima prin limba'e si te&nici specializate si implica o competenta profesionala atestata celui ce o realizeaza n scoala sau n afara scolii. Distinctia ntre educatia estetica si cea artistica este relativa, ea fiind determinata n primul rnd, de particularitatile valorilor estetice prin care se realizeaza.

7.2. Obiectivele educatiei estetice

7.2.1. Educarea atitudinii estetice. Atitudinea estetica se exprima printr-un ansamblu de reactii spirituale ale fiintei umane fata de valorile estetice !ale naturii, societatii si artei%. Spre deosebire de alte atitudini specific umane determinate de interesul practic, utilitar, cognitiv, economic etc., n cazul atitudinii estetice mobilul principal este cel al satisfacerii unor trebuinte spirituale, al unor aspiratii si nevoi umane. 4a baza atitudinii estetice se afla un interes specific si anume "interesul estetic" !.. Pascadi - #5$6%. Efectele acestui interes vizeaza subiectivitatea fiintei umane, sensibiliznd-o prin manifestari, cum sunt cele de placere, desfatare, daruire, curiozitate, uitare de sine etc. Principalele componente ale atitudinii estetice sunt gustul estetic, 'udecata estetica, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice. Gustul estetic reprezinta capacitatea de a reactiona spontan printr-un sentiment de satisfactie sau insatisfactie fata de obiectele si procesele naturale, de actele si realizarile umane sau de operele de arta, privite toate ca obiecte ale nsusirii estetice a realitatii de catre om. +eactia de gust estetic se declanseaza n momentul contactului cu valorile estetice si se manifesta sub forma unei dispozitii sau trairi subiective. Prezenta gustului se exprima prin sensibilitate la tot ce este frumos, prin capacitatea de orientare si alegere n concordanta cu legile frumosului !7%.

8ustul estetic apartine prin excelenta sensibilitatii si imaginatiei, fapt pentru care nu poate fi ntotdeauna argumentat din punct de vedere teoretic, desi se bazeaza pe anumite criterii uneori imposibil de exprimat pe plan logic. De aceea gusturile sunt diferite de la un individ la altul, fiind dependente de structura personalitatii, conditiile de viata, experienta acumulata si mai ales de rezultatul educatiei si al climatului cultural n care traieste omul. 9rasaturile de personalitate, nnascute sau dobndite, reprezinta doar premisa aparitiei, evolutiei si diversificarii gusturilor. Actiunea educationala nu-si propune sa uniformizeze gusturile, dimpotriva, lund n consideratie spontaneitatea si individualitatea ce le caracterizeaza sa urmareasca dezvoltarea si formarea lor n conformitate cu structura si experienta personalitatii fiecarui elev. Judecata estetica reprezinta un aspect psi&ic de natura intelectuala care consta n capacitatea de apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare. Ea se exprima sub forma unor propozitii ce condenseaza impresii argumentate si ntemeiate pe criterii de apreciere a frumosului. Daca la nivelul gustului estetic se consemneaza prezenta sau absenta placerii, la nivelul 'udecatii intervine argumentarea si motivarea acelei reactii, se realizeaza o intelectualizare a gustului estetic. 0riteriile folosite n vederea argumentarii si motivarii pot fi estetice si extraestetice, acestea din urma putnd fi de natura filozofica, sociologica, politica, ideologica, pe prim plan situndu-se bine nteles, cele estetice, celelalte fiind implicate si subsumate acestora. Idealul estetic este constituit dintr-un ansamblu de teze, principii si norme teoretice care imprima o anumita directie atitudinii estetice a oamenilor apartinnd unei epoci, natiuni sau categorii sociale. .dealul reprezinta ceea ce este specific, dominant n diversitatea gusturilor estetice si se exprima prin principii care se impun si actioneaza la nivelul unei epoci istorice. :iind specific unei ntregi epoci istorice idealul nglobeaza o imensa experienta sociala si are o relativa stabilitate !7%. Sentimentele estetice nsumeaza o configuratie de emotii, rezultat al unor trairi mai profunde si de durata a frumosului din natura, societate si arta. Sentimentele estetice reprezinta cea mai nalta forma de traire a frumosului. Ele si pun amprenta asupra ntregii personalitati. Profunzimea si durata trairii difera de la un individ la altul, fiind determinata de categoria !tipul% valorii estetice si de structura personalitatii. Se disting emotii simple, nnascute, cu rezonanta biologica !bucurie, tristete, durere% si emotii complexe, specific

umane !regretul, dorul, mila, extazul, nostalgia etc.%, toate fiind provocate de receptarea valorilor estetice. Convingerile estetice sunt idei despre frumos care au devenit mobiluri interne, orientnd si calauzind preocuparea omului n vederea asimilarii si introducerii frumosului n modul sau de viata, n relatiile sale cu lumea si semenii sai. Se poate spune ca atitudinea estetica reprezinta rezultatul fuziunii componentelor amintite. Ea se manifesta n mod specific de la un individ la altul. 7.2.2. Formarea trebuintelor estetice. 9rebuintele estetice vizeaza obiective legate mai ales de sfera motivational - afectiva. 0ele mai importante dintre acestea sunt; formarea stilului estetic de viata, crearea unui spatiu intim, compensator si psi&oterapeutic si formarea sensibilitatii estetice. Formarea si dezvoltarea stilului estetic de viata exprima cerinta potrivit careia viata fiecarui elev poate si trebuie gndita n scoala, n familie si n afara lor n conformitate cu regulile frumosului, ale armoniei, masurii si exemplaritatii existentei sociale, contribuind astfel la o integrare functionala n mediul ambiant. Crearea unui spatiu intim, compensator si psihoterapeutic reflecta cmpul efectelor subiective pe care educatia estetica l creeaza n zona traita a personalitatii elevilor. Acest obiectiv presupune crearea, prin intermediul trairilor estetice, a unui microclimat spiritual de compensare si contracarare a unor stari de neliniste, oboseala sau stres datorate activitatilor algoritmice, rutiniere, pe de o parte si, pe de alta, datorate ritmului accelerat al dinamicii impuse vietii si profesiilor de stiintele si te&nologiile de vrf. -alorile constructive ale artei contribuie la ameliorarea si ec&ilibrarea tensiunilor psi&ice aparute, induc o stare de detasare interioara prin fenomenele de "cat&arsis" !descarcare si eliberare% cu efecte terapeutice si recuperatorii. Aceste efecte pot fi obtinute prin desen !artterapia%, prin muzica !meloterapia%, prin armonia ntre sunete, ritm si miscare !euritmia%, prin combinarea desenului, cuvntului, muzicii si miscarii etc., toate nsa integrate ntr-un program educational coerent !2%. Educarea sensibilitatii estetice presupune att dezvoltarea afectivitatii, a necesitatii de autocunoastere, de autoexprimare si autorealizare ct si asimilarea progresiva a unor modalitati de cunoastere sensibila, care sa-l a'ute pe elev n perceperea, ntelegerea mesa'ului operei, a finalitatii ei artistice si social - culturale.

7.2.3. Dezvoltarea aptitudinilor creatoare n diferite domenii ale artei. Dezvoltarea aptitudinilor, intereselor si nclinatiilor elevilor reprezinta un obiectiv important al scolii. (n ceea ce priveste aptitudinile artistice, educatia estetica urmareste att depistarea acestora de la vrsta cea mai frageda, ct si asigurarea conditiilor si mi'loacelor necesare pentru dezvoltarea lor. .ndiferent despre ce fel de aptitudini este vorba - muzicale, literare, coregrafice, plastice etc. - toti copiii, cu mici exceptii, sunt capabili sa asculte muzica, sa recite, sa deseneze sau sa danseze. <u toti desfasoara aceste activitati n acelasi grad, ntre ei existnd deosebiri calitative evidente. 0unoasterea acestor deosebiri este indispensabila pentru desfasurarea educatiei estetice n cadrul scolii. Aptitudinile artistice, ca de altfel orice aptitudine, se dezvolta prin exersare. De aceea sarcina scolii consta n initierea elevilor de timpuriu cu te&nicile diferitelor arte, antrenarea lor la exercitiile de creatie, studierea manifestarilor fiecarui elev si stimularea initiativelor artistice, iar n cazul unor semne promitatoare ndrumarea elevilor spre scolile speciale de arta. 4a vrsta adolescentei, cnd elevii devin constienti de aptitudinile lor si de rolul exercitiilor n dezvoltarea capacitatilor lor, ei vor fi ndrumati si stimulati treptat spre un proces de autoeducatie n domeniul artistic preferat. Antrenarea elevilor n exercitii sistematice, specifice domeniului artistic pentru care ei dovedesc aptitudini si conducerea lor cu tact reprezinta o dovada a maiestriei pedagogice.

7.3. Continutul si modalitatile de realizare a educatiei estetice n scoala

0ontinutul educatiei estetice n scoala este concretizat n ceea ce se ntelege prin cultura estetica. 4a rndul ei, cultura estetica scolara se prezinta sub doua ipostaze; a% cultura obiectiva reprezentata de un ansamblu de cunostinte si capacitati estetice, prevazute n documentele scolare si transmise n procesul instructiv - educativ din scoala. b% cultura subiectiva care ne apare - asa cum remarca 8. -aideanu - "ca rezultat spiritual produs n individ de asimilarea culturii obiective". Acest rezultat spiritual se concretizeaza ntr-un ansamblu de capacitati, aspiratii, sentimente si convingeri estetice, toate subsumate si integrate unui ideal estetic.

Atitudinea estetica !cu toate componentele ei% reprezinta rezultatul interiorizarii culturii estetice obiective. Procesul acesta de interiorizare si de formare a culturii estetice subiective !care da sens individual atitudinii estetice% se realizeaza prin educatie, prin autoeducatie ct si prin influentele mediului. /odalitatile de realizare a educatiei estetice pot fi grupate n functie de mi'locul utilizat; frumosul natural, ambianta sociala, literatura, muzica, arta plastica etc. Elementul cel mai general si care actioneaza de la nceput asupra "sensibilitatii", asupra laturii afective a copilului, nca nainte de scoala dar si dupa aceea, l constituie frumosul natural. Succesiunea anotimpurilor, rasaritul si apusul soarelui, o noapte nstelata, un cmp nflorit, o padure nclinndu-se sub bataia vntului, un cer senin si o liniste odi&nitoare, toate pot deveni prile' de a atrage atentia copilului asupra frumosului din natura si a-l a'uta sa-l perceapa, sa reactioneze emotional si sa vibreze intern la contactul cu el. De asemenea, ambianta, cadru social n care traieste elevul !locuinta, scoala, clasa, strada, ceremonialul, vestimentatia, design-ul industrial, design-ul specific te&nologiei informatizate, artizanatul, relatiile dintre oameni etc.% toate exercita o influenta pozitiva sau negativa n acest sens. Ele devin un puternic mi'loc de influentare a sensibilitatii elevilor mai ales daca atentia lor este orientata n directia perceperii si aprecierii frumosului social. De altfel, numeroasele implicatii sociologice !moda, design-ul etc.% ca si cele psi&ologice !formarea gustului, a creativitatii etc.% nu pot fi ignorate n procesul organizarii educatiei estetice din scoala. (n procesul de nvatamnt educatia estetica se realizeaza prin toate disciplinele scolare. :ireste aceasta contributie nu este egala. Ea depinde de specificul si continutul obiectului de nvatamnt, precum si de pregatirea profesorului pentru a introduce pe elev n "lumea frumosului" prin obiectul sau de specialitate. Date fiind importanta literaturii, muzicii si desenului n sfera culturii generale scolare ne vom opri cu analiza doar la cele trei forme corespunzatoare de educatie estetica. Educatia pentru si prin valori literare. 4iteratura ca "arta cuvntului" detine un loc primordial n educatia estetica scolara. "0uvntul" ca materie prima pentru literatura dispune de multiple posibilitati de a crea imagini vizuale, auditive, tactile si gustative si n acelasi timp de a provoca stari de spirit foarte diverse !admiratie, revolta, contemplare etc.%. De aici, importanta a doua obiective specifice, anume dezvoltarea sensibilitatii si simtului literar si dezvoltarea capacitatii de a discerne frumusetea lumii reale de aceea creata prin fictiune n cadrul unei opere literare rezultat al receptarii poetice prin lectura artistica. A dezvolta

receptivitatea literar artistica a elevilor nseamna a mari coeficientul de receptare senzoriala si emotionala a textului ca structura artistica !metaforica, cu ritm, rima, frazare, sonoritate%. 9otodata, aceasta nseamna sa doresti, sa simti nevoia sa citesti poezie buna, eseu, proza, teatru etc., sa poti aprecia ceea ce lecturezi prin introducerea unor categorii estetice, cum sunt frumosul, grotescul, sublimul, tragicul, comicul, satiricul, ironicul, umoristicul, dar si opusul acestora n sens valoric. <u n ultimul rnd, se impune si dezvoltarea spiritului creativ ca forma de autoexprimare artistica prin intermediul cuvntului, de a aprecia n context larg frumusetea limbii ce o vorbim cu totii, limba romna. Educatia pentru si prin valori plastic - picturale. Socotit ca forma de expresie a dinamismului interior, desenul n toate formele sale !desen dupa natura, decorativ, artistic, te&nic etc.% reprezinta principalul mi'loc de familiarizare a elevului cu limba'ul artelor plastice, de stimulare a expresivitatii plastice% . Aceasta componenta a educatiei estetice si propune sa dezvolte la elevi capacitatea de a discerne frumosul pictural de nonpictural, figurativul de nonfigurativ, sa le formeze abilitati vizuale si manuale, gustul si imaginatia, dar si elementele de gndire si comunicare plastica !a trasa si ntelege un plan, o sc&ita, un proiect a comunica n limba' plastic ceea ce simte, gndeste si traieste%. 9otodata educatia plastic picturala urmareste sa-i initieze pe elevi n perceperea, priceperea si crearea raporturilor plastice - culori, linii, armonii si forme de reprezentare vizuala, le dezvolta - dupa cum remarca +. Arn&eim - capacitatea de a observa spatiul n raport cu te&nicile bi si tridimensionale, le perfectioneaza modalitatile de interactiune dintre comportamentul motor si controlul vizual, raporturile dintre orizontalitate si verticalitate, ca elemente ale morfologiei compozitiei, asa cum este masura pentru muzica. Educatia pentru si prin valori muzicale. Dintre toate artele, muzica este cel mai aproape de sufletul omenesc, fiind prezenta n toate etapele devenirii sale. De la cntecul de leagan, la cele scolaresti, de dragoste, ostasesti, doine, cntece &aiducesti si pna la cele funebre omul a gasit mereu ocazia sa-si exprime "simtirea" si sa gaseasca n muzica cura', alinare etc%. Educatia muzicala consta, n principal, n sensibilizarea elevului la valoarea melodica a unui text muzical global sau prin componentele lui - tema, armonie, polifonie, timbru, dinamica. :inalitatile ei vizeaza crearea acelei unitati neegalabile dintre om si muzica prin rezonanta afectiva si inefabil, formarea si rafinarea gustului muzical, discernerea muzicalului de nonmuzical, viznd desigur si dezvoltarea auzului muzical, stapnirea limba'ului specific !notatie% si a structurii unei opere muzicale s.a. (n cazul elevilor care manifesta aptitudini pentru acest domeniu al artei se poate atinge si treapta creatiei muzicale pe temeiul unirii dintre reactia emotional afectiva, starea de contemplare psi&ologica senina,

participarea intelectiva si volitiva !ascultare calitativa, launtrica, ntelegerea superioara a operei muzicale%. Educatia estetica se realizeaza si prin alte forme ale artei - ar&itectura, teatrul, filmul, ca si prin mi'loacele de comunicare n masa. Procesul acesta este deosebit de complex. El cere sensibilitate si efort modelator dar si competenta organizatorica si metodologica. :ormele ei de realizare sunt foarte variate. Ele cuprind ntregul proces de nvatamnt, orele de dirigentie, activitatile extradidactice, totul poate slu'i preocuparilor educative de potentare a setei de traire a frumosului, de formare a conduitelor civilizate, ntemeiate pe valorile esteticii integrative, de stimulare a energiilor creatoare, concomitent cu pregatirea elevilor pentru a respinge urtul si tot ce-i legat de el n plan estetic, etic, filozofic si educational. B B! O"#$F E
#. 6. 2. 7. B. ". 0ristea, S., "Dictionar de peda%o%ie", Ed. 4itera, =ucuresti ; 0&isinau, 6>>> Dancsul?,A. s.a., "&eda%o%ie", E.D.P., =ucuresti, #5$5 <eacsu, .., "Educatia estetica", n 0urs de pedagogie, 9.@.=., #5AA <icola, .., "&eda%o%ie", E.D.P., =ucuresti, #557

Pascadi, .., " dealul si valoarea estetica", =ucuresti, #5"" Salade, D., " Educatia prin arta si literatura", E.D.P., =ucuresti, #5$2 0iurea, +.,

$.

-aideanu, 8.,

"Cultura estetica scolara", E.D.P., #5"$