Auzul fonematic reprezinta o particularitate a auzului uman prin care sunetele
vorbirii sunt percepute ca elemente semantice. Tulburarea auzului fonematic atrage dupa sine perceperea diferita a sensului vorbirii. Perfectionarea auzului fonematic dezvolta posibilitatea de autocontrol al pronuntiei si de disipare corecta a miscarilor articulatorii, rostirea corecta, literara a sunetelor in conformitate cu normele ortoepiei. Rostirea corecta a sunetelor are o mare importanta, atat in viata individului cat si in societate. Este o eticheta a fiecarui individ in fata societatii. Cu cat se apropie de perfectiune, cu atat vorbirea devine mai clara, mai frumoasa, mai expresiva, iar comunicarea se realizeaza integral. Pe de alta parte, cultivarea rostirii corecte este o problema de etica si estetica. Este o lipsa de politete sa pui Ia incercare urechea, mintea, imaginatia si rabdarea interlocutorului printro rostire ininteligibila, cu accente tunatoare, lungind exagerat unele sunete, ori folosind pauze ce intrerup sirul logic al vorbirii. Perfectionarea rostirii are o importanta socialculturala. Ea decurge din procesul culturalizarii maselor si al unificarii limbii noastre nationale. Educarea rostirii corecte inseamna atat articulare corecta a sunetelor !pronuntare corecta", cat si arta de a emite corect sunetele vorbirii adaptate la continutul comunicarii !dictiune corecta". #e impune ca o cerinta pedagogica cultivarea la copii in mod paralel a pronuntarii corecte si a dictiunii vorbirii. $ conditie ma%ora a pronuntarii corecte este receptarea corecta a laturii sonore a limba%ului favorizata de integritatea anatomofiziologica a analizatorului auditiv, adica la nivelul dezvoltarii auzului in general si auzului fonematic in special. &ezvoltarea auzului fonematic solicita perceperea corecta a sunetelor, descifrarea compozitiei sonore sau semnalarea prezentei sau absentei unui anumit sunet intrun cuvant. &ezvoltarea auzului fonematic si rostirea corecta a sunetelor Iam realizat prin %ocurile pe care le voi prezenta in continuare, %ocuri in care urmaresc in principal dezvoltarea auzului fonematic al copiilor si corectarea pozitiei aparatului verbomotor implicat in articularea sunetelor. 'ocul didactic ,,Cu ce sunet incepe cuvantul? are ca scop( ) familiarizarea copiilor cu unele sunete si formarea deprinderii de a pronunta corect cuvintele care se deosebesc prin sunetul de Ia inceputul cuvantului *s+ si *s+, ) activizarea vocabularului cu cuvinte care incep cu ,,s+ si *s+, diferentierea acestora !soare, scrisoare, servetel, sah", cat si insusirea unor cuvinte noi, ca( schela, strung, suba", ) dezvoltarea auzului fonematic, a rapiditatii in gandire, dezvoltarea operatiilor gandirii( analiza, sinteza, dezvoltarea spiritului de observatie pentru a sesiza unele greseli. Sarcinile didactice sunt: pronuntarea corecta a sunetelor ,,s+ si ,,s+ cat si a cuvintelor care incep cu aceste sunete, diferentierea cuvintelor care incep cu aceste sunete, realizarea unei clasificari( cuvintele care incep cu ,,s+ si cuvintele care incep cu ,,s+, recunoasterea dintrun grup de obiecte a acelora care incep cu sunetul ,,s+ si cu ,,s+. Material didactic imagini din %ocul ,,Raspunde repede si bine+. Indicatii metodice. Am prezentat copiilor mai multe imagini ale unor obiecte a caror denumire incep cu sunetele ,,s+ sau *s+. Copiii au recunoscut imaginea de ex.( !acest %eton reprezinta o sapca). Cuvantul sapca incepe cu litera ,,s-, sau !acest %eton reprezinta un steag". Cuvantul steag incepe cu litera ,,s+. 'ocul didactic ,,Cine face asa? lam efectuat in cadrul activitatilor frontale de dezvoltarea a vorbirii, avand urmatoarele obiective( ) perfectionarea pronuntarii corecte a grupurilor de consoane, ) activizarea vocabularului, ) dezvoltarea atentiei, a auzului fonematic. Sarcina didactica: recunoasterea animalelor dupa glas, denumirea lor corecta !caine, pisica, iepure, cocos, gaina, puisor, rata, gasca, urs etc.". Elemente de joc imitarea glasului animalelor, cautarea animalului%ucarie. Material animale, %ucarii. 'ocul ,,Cine spune mai departe? Scopul exersarea pronuntarii corecte, cu claritate, exactitate si siguranta a consoanelor( *c, p, s, s, n, t, t- si a grupurilor de consoane( ,,sf, cr, pr+ etc. Sarcina didactica. Completarea propozitiei inceputa de educatoare prin pronuntarea onomatopeelor respective. Material o scara din lemn, pe care sunt fixate( closca, cocosul, pisica, cainele, puisorul. 'ocul ,,Cu ce a venit papusa sau ,,Ghici cum face?. Scopul: folosirea onomatopeelor corespunzatoare diferitelor mi%loace de locomotie, perfectionarea pronuntarii consoanelor, grupurilor de consoane si a diftongilor. Sarcina didactica ) denumirea unor mi%loace de locomotie si redarea onomatopeelor corespunzatoare. Material ) papusi, tren, avion, camion, vapor. 'ocul Am spus bine, n-am spus bine? Scopul: dezvoltarea acuitatii auditive, perfectionarea laturii fonetice a limba%ului prin pronuntarea cu claritate si siguranta a unor consoane si grupuri de consoane, depistarea si corectarea unor deficiente de pronuntie. Sarcina didactica ) recunoasterea greselilor de pronuntie a unor sunete si corectarea lor. 'ocul ,,Spune la ce m-am andit? Scopul: dezvoltarea capacitatii de analiza fonetica a cuvintelor. Sarcina didactica: Completarea cuvantului inceput de catre educatoare. Indicatii metodice: 'ocul se desfasoara cu copiii aran%ati in coloana cate unul, iar in fata lor un pod format de educatoare si un copil cu bratele intinse sus. Copiii merg tinanduse unul de mi%locul celuilalt si trec pe sub pod ascultand versurile ce se spun de persoanele ce formeaza podul( ,,Pe sub pod vati invartit, .oi pe tine team oprit. #pune Ia ce mam gandit/ #a vedem dacai ghicit.+ &upa ce spun aceste versuri, cei doi ce formeaza podul prind intre brate copilul care se afla in acea clipa in fata lor. Educatoarea rosteste prima silaba !sau primele doua" a unui cuvant format din 0)1 silabe. &e exemplu floa !re", pasa !re", porum !bel" etc. 2a intrebarea ,,2a ce mam gandit/+ copilul retinut trebuie sa completeze !intregeasca" cuvantul. &upa rezolvarea corecta a sarcinii, ceilalti copii vor repeta cuvantul pe silabe si la cererea educatoarei, unul dintre ei va preciza numarul silabelor. &aca nivelul grupei este ridicat, %ocul poate fi complicat. Cand copilul oprit la pod a rezolvat bine sarcina, poate sa ceara celui din spatele sau sa alcatuiasca o propozitie in care cuvantul ghicit sa fie rostit in silabe !cu pauze". &e exemplu( ,,3ama mea a cumparat o banana+, ,,Porumbelul zboara+.