Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Colegiul de Muzic i Pedagogie, Bli

Catedra Discipline socio-umanistice

APROBAT
la edina catedrei
Process verbal nr___
din ____________ 2017
Director-adjunct ____________L.Popa

PROIECT DE LECIE LA PEDAGOGIE

Tema: Educaia estetic

Promovat la data de 13.02.2017

Grupa: anul IV

Prezentat de: Antonina Prodan,

profesor de pedagogie i psihologie,
GDD

Bli, 2017
 PROIECT DE LECTIE LA PEDAGOGIE

Data: 13.02.2017
Grupa: an IV, interprei
Disciplina: Pedagogie
Tema: Educatia estetica
Timp: 45 de minute
Tipul lectiei: de comunicare si dobandire de noi cunostinte
Obiective operationale:
Cognitive:
-sa defineasca educatia estetica si sa incadreze conceptul in sfera largita a teoriei educatiei;
-sa diferentieze intre conceptul de educatie estetica si cel de educatie artistica si
sa stabileasca relatia de legatura intre cele doua concepte;
-sa enunte sarcinile educatiei estetice: formarea atitudinii estetice la elev si dezvoltarea
aptitudinilor creatoare in diferite domenii ale artei;
-sa ierarhizeze componentele atitudinii estetice in functie de gradul lor de complexitate: gust
estetic, judecata estetica, ideal estetic, sentimente si convingeri estetice.
Afectiv-atitudinale:
- sa adopte o atitudine activ-participativa in timpul lectiei;
-sa isi dezvolte capacitati de lucru in echipa, de comunicare si negociere in cadrul acesteia.
Strategia didactica:
Resurse metodologice: explicatia, conversatia euristica, discutiile de grup,
matricea conceptului.
Resurse material: manual, material suport cu sinteza lectiei, fise de realizare a matricei
conceptului.
Forma de organizare: frontal, pe grupe
Evaluarea activitatii: la sfarsitul timpului de lucru, prin aprecieri verbale
Resurse bibliografice: Teoria Educatiei manual pentru profil vocational
 DESFASURAREA ACTIVITATII

Etapele activitatii Timp (minute) Activitatea profesorului Activitatea elevilor

Moment organizatoric 3 Pregateste materialele necesare desfasurarii activitatii;

Solicita elevilor sa isi puna ecusoane cu prenumele; Se pregatesc pentru desfasurarea

activitatii

Captarea atentiei 2 Imparte clasa in grupe de 4-5 elevi si le cere sa-si aleaga un Formeaza echipele de lucru si isi aleg
nume pentru echipa; numele pentru echipa

Verificarea si 5 10 Noteaza pe tabla conceptele cheie din lectia precedenta, Stabilesc conceptele cheie ale lectiei
reactualizarea identificate de elevi; anterioare si se implica in rezolvarea
cunostintelor anterioare sarcinii formulate de propunator.
Solicita fiecarei echipe sa gaseasca o serie de 5 trasaturi
generale si particulare care fac parte dintr-un grup cu sintalitate
proprie, urmand ca fiecare echipa sa prezinte trasaturile
identificate;

Anuntarea titlului si a 2 Anunta titlul noii lectii si il noteaza pe tabla

obiectivelor

Desfasurarea activitatii 15 18 Imparte materialele support pe grupuri si defineste sarcinile Manifesta interes pentru informatiile
pentru fiecare grup ( de a studia notiunile propuse si de a realize prezentate de propunator si se
matricea notiunii primite) implica in realizarea sarcinii de
lucru.
Defineste educatia estetica si educatia artistica si realizeaza
distinctia intre aceste notiuni;

Prezinta sarcinile educatiei estetice;

Solicita fiecarei echipe sa realizeze matricea conceptului pentru Prezint rezultatele indeplinirii
notiuni cheie precum: educatie estetica,atitudine estetic , gust sarcinilor propuse de profesor.
estetic, sim estetic, ideal estetic, spiritual de creaie estetic,
 judecata estetica.

Feed-back-ul 5 Realizeaza, la tabla, o schema cu toate conceptele cheie ale Stabilesc legaturi intre notiunile de
lectiei, pe baza indicatiilor primite de la elevi. baza ale lectiei

Evaluarea activitatii 5 Face aprecieri cu privire la desfasurarea activitatii si ii Fac aprecieri referitoare la modul de
incurajeaza pe elevi sa evalueze activitatea si sa-si autoevalueze desfasurare al activitatii
gradul de participare.
 Esenta educatiei estetice

Educatia estetica reprezinta o componenta indispensabila a formarii personalitatii prin intermediul

careia se urmareste dezvoltarea capacitaii de a recepta, interpreta si crea frumosul. Arta, sustine D. Salade, "
raspunde unor nevoi reale pe care le simte orice persoana de a-si lamuri unele idei, de a-si motiva unele
comportamente, de a-si fundamenta unele atitudini, sugernd, explicnd, valorificnd sau problematiznd.
Prin caracterul ei stimulativ, tonic, optimist etc., arta mpinge la iubirea adevarului, a binelui, a stiintei si a
vietii. Datorita fortei de nrurire, arta a fost folosita din timpuri stravechi ca mijloc educativ. nca de la
Homer, de la grecii antici, preocupati de realizarea acelui kalokagathon (mbinarea frumosului cu binele),
trecnd prin Renastere preocupata de
realizarea unei dezvoltari multilaterale, ajungnd la neoumanismul secolului al XVIII -lea, care
subliniaza rolul artei n procesul educatiei, si pna n epoca moderna, oamenii au fost mereu preocupati, n
diferite moduri, de a realiza educatia estetica. Mutatiile intervenite n lumea contemporana, progresele n
domeniul stiintei, tehnicii si artei, urbanizarea si industrializarea accentuata, informatizarea au influentat fara
ndoiala si esteticul, care a patruns n toate domeniile vietii si activitatii umane. Astazi este unanim acceptata
ideea potrivit careia existenta umana n toate determinarile ei ar trebui sa se conduca si dupa legile
frumosului, ale armoniei, ntr-un cuvnt dupa legile esteticului.

Educatia estetica are o infinitate de efecte pozitive asupra personalitatii elevilor. Cele mai
semnificative dintre acestea vizeaza calitatea procesului de socializare a copiilor, maturizarea conditiei socio
- morale (curaj, capacitate de comunicare interumana s.a.), formarea si rafinarea intelectului ca structura
rationala si evaluativ - critica n plan mental, organizarea placuta si eficienta a timpului liber prin recrearea
unui univers propriu n sfera imaginativului, a afectivului, motivationalului, motricului si volitivului,
afirmarea si trairea sentimentului identitatii culturale strns legat de stimularea capacitaii copiilor de a iubi
patrimoniul artistic al natiunii, stimularea initiativelor n practicarea artelor etc. ntr-o formulare sintetica
educatia estetica este aceea care-l renvata pe copil "sa traiasca armonia interioara si echilibrul ntre fortele
imaginatiei si cele ale actiunii, ntre vis si realitate, ntre aspiratiile eu-lui si acceptarea realitatii, ntre
ndatoririle fata de sine si cele fata de semeni. A trai n frumusete presupune interes pentru masura si
armonie, deci o moralitate superioara; o pregatire morala superioara duce la bucurie - efect si semn al
armoniei interioare si echilibrului - iar pe planul actiunii la dinamism fecund" (3). Stimulnd ntr-un mod
propriu expresivitatea si originalitatea, educatia estetica se nscrie pe linia unei pedagogii a creativitatii. Ea
impune sa dezvoltam la elevi aspiratia lucrului bine si frumos facut, exigenta si bunul gust fata de orice
produs industrial, simtul echilibrului si simplitatea comportarii frumoase, civilizate. Educatia estetica scolara
are drept esenta formarea personalitatii elevilor prin intermediul frumosului din arta, societate si natura.
Parte centrala a educatiei estetice, educatia artistica, are o sfera de actiune mai restrnsa (vizeaza numai
valorile artei), sondeaza nsa mai adnc, presupune un grad mai mare de initiere, angajeaza calitati mai
subtile si solicita mai complex personalitatea n ansamblul ei. Obiectivele, continuturile, metodele si formele
educatiei artistice sunt puternic individualizate, se exprima prin limbaje si tehnici specializate si implica o
competenta profesionala atestata celui ce o realizeaza n scoala sau n afara scolii. Distinctia ntre educatia
estetica si cea artistica este relativa, ea fiind determinata n primul rnd, de particularitatile valorilor estetice
prin care se realizeaza.

Obiectivele educatiei estetice

Educarea atitudinii estetice. Atitudinea estetica se exprima printr-un ansamblu de reactii spirituale
ale fiintei umane fata de valorile estetice (ale naturii, societatii si artei). Spre deosebire de alte atitudini
specific umane determinate de interesul practic, utilitar, cognitiv, economic etc., n cazul atitudinii estetice
mobilul principal este cel al satisfacerii unor trebuinte spirituale, al unor aspiratii si nevoi umane. La baza
atitudinii estetice se afla un interes specific si anume "interesul estetic" (I. Pascadi - 1972). Efectele acestui
interes vizeaza subiectivitatea fiintei umane, sensibiliznd-o prin manifestari, cum sunt cele de placere,
desfatare, daruire, curiozitate, uitare de sine etc. Principalele componente ale atitudinii estetice sunt gustul
estetic, judecata estetica, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice.

Gustul estetic reprezinta capacitatea de a reactiona spontan printr-un sentiment de satisfactie sau
insatisfactie fata de obiectele si procesele naturale, de actele si realizarile umane sau de operele de arta,
privite toate ca obiecte ale nsusirii estetice a realitatii de catre om. Reactia de gust estetic se declanseaza n
momentul contactului cu valorile estetice si se manifesta sub forma unei dispozitii sau trairi subiective.
Prezenta gustului se exprima prin sensibilitate la tot ce este frumos, prin capacitatea de orientare si alegere n
concordanta cu legile frumosului.

Gustul estetic apartine prin excelenta sensibilitatii si imaginatiei, fapt pentru care nu poate fi
ntotdeauna argumentat din punct de vedere teoretic, desi se bazeaza pe anumite criterii uneori imposibil de
exprimat pe plan logic. De aceea gusturile sunt diferite de la un individ la altul, fiind dependente de structura
personalitatii, conditiile de viata, experienta acumulata si mai ales de rezultatul educatiei si al climatului
cultural n care traieste omul. Trasaturile de personalitate, nnascute sau dobndite, reprezinta doar premisa
aparitiei, evolutiei si diversificarii gusturilor. Actiunea educationala nu-si propune sa uniformizeze gusturile,
dimpotriva, lund n consideratie spontaneitatea si individualitatea ce le caracterizeaza sa urmareasca
dezvoltarea si formarea lor n conformitate cu structura si experienta personalitatii fiecarui elev.

Judecata estetica reprezinta un aspect psihic de natura intelectuala care consta n capacitatea de
apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare. Ea se exprima sub forma unor propozitii ce
condenseaza impresii argumentate si ntemeiate pe criterii de apreciere a frumosului. Daca la nivelul gustului
estetic se consemneaza prezenta sau absenta placerii, la nivelul judecatii intervine argumentarea si
motivarea acelei reactii, se realizeaza o intelectualizare a gustului estetic. Criteriile folosite n vederea
argumentarii si motivarii pot fi estetice si extraestetice, acestea din urma putnd fi de natura filozofica,
sociologica, politica, ideologica, pe prim plan situndu-se bine nteles, cele estetice, celelalte fiind implicate
si subsumate acestora.

Idealul estetic este constituit dintr-un ansamblu de teze, principii si norme teoretice care imprima o
anumita directie atitudinii estetice a oamenilor apartinnd unei epoci, natiuni sau categorii sociale. Idealul
reprezinta ceea ce este specific, dominant n diversitatea gusturilor estetice si se exprima prin principii care
se impun si actioneaza la nivelul unei epoci istorice. Fiind specific unei ntregi epoci istorice idealul
nglobeaza o imensa experienta sociala si are o relativa stabilitate (4).

Sentimentele estetice nsumeaza o configuratie de emotii, rezultat al unor trairi mai profunde si de
durata a frumosului din natura, societate si arta. Sentimentele estetice reprezinta cea mai nalta forma de
traire a frumosului. Ele si pun amprenta asupra ntregii personalitati. Profunzimea si durata trairii difera de
la un individ la altul, fiind determinata de categoria (tipul) valorii estetice si de structura personalitatii. Se
disting emotii simple, nnascute, cu rezonanta biologica (bucurie, tristete, durere) si emotii complexe,
specific umane (regretul, dorul, mila, extazul, nostalgia etc.), toate fiind provocate de receptarea valorilor
estetice.

Convingerile estetice sunt idei despre frumos care au devenit mobiluri interne, orientnd si calauzind
preocuparea omului n vederea asimilarii si introducerii frumosului n modul sau de viata, n relatiile sale cu
lumea si semenii sai. Se poate spune ca atitudinea estetica reprezinta rezultatul fuziunii componentelor
amintite. Ea se manifesta n mod specific de la un individ la altul.

Formarea trebuintelor estetice.

Trebuintele estetice vizeaza obiective legate mai ales de sfera motivational - afectiva. Cele mai
importante dintre acestea sunt: formarea stilului estetic de viata, crearea unui spatiu intim, compensator si
psihoterapeutic si formarea sensibilitatii estetice.
 Formarea si dezvoltarea stilului estetic de viata exprima cerinta potrivit careia viata fiecarui elev
poate si trebuie gndita n scoala, n familie si n afara lor n conformitate cu regulile frumosului, ale
armoniei, masurii si exemplaritatii existentei sociale, contribuind astfel la o integrare functionala n mediul
ambiant.

Crearea unui spatiu intim, compensator si psihoterapeutic reflecta cmpul efectelor subiective pe
care educatia estetica l creeaza n zona traita a personalitatii elevilor. Acest obiectiv presupune crearea, prin
intermediul trairilor estetice, a unui microclimat spiritual de compensare si contracarare a unor stari de
neliniste, oboseala sau stres datorate activitatilor algoritmice, rutiniere, pe de o parte si, pe de alta, datorate
ritmului accelerat al dinamicii impuse vietii si profesiilor de stiintele si tehnologiile de vrf. Valorile
constructive ale artei contribuie la ameliorarea si echilibrarea tensiunilor psihice aparute, induc o stare de
detasare interioara prin fenomenele de "catharsis" (descarcare si eliberare) cu efecte terapeutice si
recuperatorii. Aceste efecte pot fi obtinute prin desen (artterapia), prin muzica (meloterapia), prin armonia
ntre sunete, ritm si miscare (euritmia), prin combinarea desenului, cuvntului, muzicii si miscarii etc., toate
nsa integrate ntr-un program educational coerent .

Educarea sensibilitatii estetice presupune att dezvoltarea afectivitatii, a necesitatii de

autocunoastere, de autoexprimare si autorealizare ct si asimilarea progresiva a unor modalitati de
cunoastere sensibila, care sa-l ajute pe elev n perceperea, ntelegerea mesajului operei, a finalitatii ei
artistice si social - culturale.

Dezvoltarea aptitudinilor creatoare n diferite domenii ale artei.

Dezvoltarea aptitudinilor, intereselor si nclinatiilor elevilor reprezinta un obiectiv important al scolii.

n ceea ce priveste aptitudinile artistice, educatia estetica urmareste att depistarea acestora de la vrsta cea
mai frageda, ct si asigurarea conditiilor si mijloacelor necesare pentru dezvoltarea lor. Indiferent despre ce
fel de aptitudini este vorba - muzicale, literare, coregrafice, plastice etc. - toti copiii, cu mici exceptii, sunt
capabili sa asculte muzica, sa recite, sa deseneze sau sa danseze. Nu toti desfasoara aceste activitati n acelasi
grad, ntre ei existnd deosebiri calitative evidente. Cunoasterea acestor deosebiri este indispensabila pentru
desfasurarea educatiei estetice n cadrul scolii. Aptitudinile artistice, ca de altfel orice aptitudine, se dezvolta
prin exersare. De aceea sarcina scolii consta n initierea elevilor de timpuriu cu tehnicile diferitelor arte,
antrenarea lor la exercitiile de creatie, studierea manifestarilor fiecarui elev si stimularea initiativelor
artistice, iar n cazul unor semne promitatoare ndrumarea elevilor spre scolile speciale de arta. La vrsta
adolescentei, cnd elevii devin constienti de aptitudinile lor si de rolul exercitiilor n dezvoltarea
capacitatilor lor, ei vor fi ndrumati si stimulati treptat spre un proces de autoeducatie n domeniul artistic
preferat. Antrenarea elevilor n exercitii sistematice, specifice domeniului artistic pentru care ei dovedesc
aptitudini si conducerea lor cu tact reprezinta o dovada a maiestriei pedagogice.

Continutul si modalitatile de realizare a educatiei estetice n scoala

Continutul educatiei estetice n scoala este concretizat n ceea ce se ntelege prin cultura estetica. La
rndul ei, cultura estetica scolara se prezinta sub doua ipostaze:

a) cultura obiectiva reprezentata de un ansamblu de cunostinte si capacitati estetice, prevazute n

documentele scolare si transmise n procesul instructiv - educativ din scoala.

b) cultura subiectiva care ne apare - asa cum remarca G. Vaideanu - "ca rezultat spiritual produs
n individ de asimilarea culturii obiective". Acest rezultat spiritual se concretizeaza ntr-un
ansamblu de capacitati, aspiratii, sentimente si convingeri estetice, toate subsumate si integrate
unui ideal estetic.
 Atitudinea estetica (cu toate componentele ei) reprezinta rezultatul interiorizarii culturii estetice
obiective. Procesul acesta de interiorizare si de formare a culturii estetice subiective (care da sens individual
atitudinii estetice) se realizeaza prin educatie, prin autoeducatie ct si prin influentele mediului. Modalitatile
de realizare a educatiei estetice pot fi grupate n functie de mijlocul utilizat: frumosul natural, ambianta
sociala, literatura, muzica, arta plastica etc.

Elementul cel mai general si care actioneaza de la nceput asupra "sensibilitatii", asupra laturii
afective a copilului, nca nainte de scoala dar si dupa aceea, l constituie frumosul natural. Succesiunea
anotimpurilor, rasaritul si apusul soarelui, o noapte nstelata, un cmp nflorit, o padure nclinndu-se sub
bataia vntului, un cer senin si o liniste odihnitoare, toate pot deveni prilej de a atrage atentia copilului
asupra frumosului din natura si a-l ajuta sa-l perceapa, sa reactioneze emotional si sa vibreze intern la
contactul cu el. De asemenea, ambianta, cadru social n care traieste elevul (locuinta, scoala, clasa, strada,
ceremonialul, vestimentatia, design-ul industrial, design-ul specific tehnologiei informatizate, artizanatul,
relatiile dintre oameni etc.) toate exercita o influenta pozitiva sau negativa n acest sens. Ele devin un
puternic mijloc de influentare a sensibilitatii elevilor mai ales daca atentia lor este orientata n directia
perceperii si aprecierii frumosului social. De altfel, numeroasele implicatii sociologice (moda, design-ul etc.)
ca si cele psihologice (formarea gustului, a creativitatii etc.) nu pot fi ignorate n procesul organizarii
educatiei estetice din scoala.

n procesul de nvatamnt educatia estetica se realizeaza prin toate disciplinele scolare. Fireste
aceasta contributie nu este egala. Ea depinde de specificul si continutul obiectului de nvatamnt, precum si
de pregatirea profesorului pentru a introduce pe elev n "lumea frumosului" prin obiectul sau de specialitate.
Date fiind importanta literaturii, muzicii si desenului n sfera culturii generale scolare ne vom opri cu analiza
doar la cele trei forme corespunzatoare de educatie estetica.

Educatia pentru si prin valori literare. Literatura ca "arta cuvntului" detine un loc primordial n
educatia estetica scolara. "Cuvntul" ca materie prima pentru literatura dispune de multiple posibilitati de a
crea imagini vizuale, auditive, tactile si gustative si n acelasi timp de a provoca stari de spirit foarte diverse
(admiratie, revolta, contemplare etc.). De aici, importanta a doua obiective specifice, anume dezvoltarea
sensibilitatii si simtului literar si dezvoltarea capacitaii de a discerne frumusetea lumii reale de aceea
creata prin fictiune n cadrul unei opere literare rezultat al receptarii poetice prin lectura artistica. A dezvolta
receptivitatea literar artistica a elevilor nseamna a mari coeficientul de receptare senzoriala si emotionala a
textului ca structura artistica (metaforica, cu ritm, rima, frazare, sonoritate). Totodata, aceasta nseamna sa
doresti, sa simti nevoia sa citesti poezie buna, eseu, proza, teatru etc., sa poti aprecia ceea ce lecturezi prin
introducerea unor categorii estetice, cum sunt frumosul, grotescul, sublimul, tragicul, comicul, satiricul,
ironicul, umoristicul, dar si opusul acestora n sens valoric. Nu n ultimul rnd, se impune si dezvoltarea
spiritului creativ ca forma de autoexprimare artistica prin intermediul cuvntului, de a aprecia n context larg
frumusetea limbii ce o vorbim cu totii, limba romna.

Educatia pentru si prin valori plastic - picturale. Socotit ca forma de expresie a dinamismului
interior, desenul n toate formele sale (desen dupa natura, decorativ, artistic, tehnic etc.) reprezinta
principalul mijloc de familiarizare a elevului cu limbajul artelor plastice, de stimulare a expresivitatii
plastice x) . Aceasta componenta a educatiei estetice si propune sa dezvolte la elevi capacitatea de a discerne
frumosul pictural de nonpictural, figurativul de nonfigurativ, sa le formeze abilitati vizuale si manuale,
gustul si imaginatia, dar si elementele de gndire si comunicare plastica (a trasa si ntelege un plan, o schita,
un proiect a comunica n limbaj plastic ceea ce simte, gndeste si traieste). Totodata educatia plastic -
picturala urmareste sa-i initieze pe elevi n perceperea, priceperea si crearea raporturilor plastice - culori,
linii, armonii si forme de reprezentare vizuala, le dezvolta - dupa cum remarca R. Arnheim - capacitatea de a
observa spatiul n raport cu tehnicile bi si tridimensionale, le perfectioneaza modalitatile de interactiune
dintre comportamentul motor si controlul vizual, raporturile dintre orizontalitate si verticalitate, ca elemente
ale morfologiei compozitiei, asa cum este masura pentru muzica.

Educatia pentru si prin valori muzicale. Dintre toate artele, muzica este cel mai aproape de sufletul
omenesc, fiind prezenta n toate etapele devenirii sale. De la cntecul de leagan, la cele scolaresti, de
dragoste, ostasesti, doine, cntece haiducesti si pna la cele funebre omul a gasit mereu ocazia sa-si exprime
"simtirea" si sa gaseasca n muzica curaj, alinare etc x). Educatia muzicala consta, n principal, n
sensibilizarea elevului la valoarea melodica a unui text muzical global sau prin componentele lui - tema,
armonie, polifonie, timbru, dinamica. Finalitatile ei vizeaza crearea acelei unitati neegalabile dintre om si
muzica prin rezonanta afectiva si inefabil, formarea si rafinarea gustului muzical, discernerea muzicalului de
nonmuzical, viznd desigur si dezvoltarea auzului muzical, stapnirea limbajului specific (notatie) si a
structurii unei opere muzicale s.a. n cazul elevilor care manifesta aptitudini pentru acest domeniu al artei se
poate atinge si treapta creatiei muzicale pe temeiul unirii dintre reactia emotional afectiva, starea de
contemplare psihologica senina, participarea intelectiva si volitiva (ascultare calitativa, launtrica, ntelegerea
superioara a operei muzicale).

Educatia estetica se realizeaza si prin alte forme ale artei - arhitectura, teatrul, filmul, ca si prin
mijloacele de comunicare n masa. Procesul acesta este deosebit de complex. El cere sensibilitate si efort
modelator dar si competenta organizatorica si metodologica. Formele ei de realizare sunt foarte variate.
Ele cuprind ntregul proces de nvatamnt, orele de dirigentie, activitatile extradidactice, totul poate sluji
preocuparilor educative de potentare a setei de traire a frumosului, de formare a conduitelor civilizate,
ntemeiate pe valorile esteticii integrative, de stimulare a energiilor creatoare, concomitent cu pregatirea
elevilor pentru a respinge urtul si tot ce-i legat de el n plan estetic, etic, filozofic si educational.

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea, S., "Dictionar de pedagogie", Ed. Litera, Bucuresti : Chisinau, 2000

2. Dancsuly,A. s.a., "Pedagogie", E.D.P., Bucuresti, 1979
3. Neacsu, I., "Educatia estetica", n Curs de pedagogie, T.U.B., 1988
4. Nicola, I., "Pedagogie", E.D.P., Bucuresti, 1994
5. Pascadi, I., "Idealul si valoarea estetica", Bucuresti, 1966
6. Salade, D., " Educatia prin arta si literatura", E.D.P., Bucuresti, 1973,
7. Vaideanu, G., "Cultura estetica scolara", E.D.P., 1967
8. Beli V., Pedagogie, suport de curs pentru instituiile de nvmnt cu profil artistic, Chiinu, 2012