Sunteți pe pagina 1din 3

STUDENT :RUSNAC, CĂS.

RĂDEANU, RAMONA-MIHAELA
SPECIALIZAREA: PIPP, ID, ANUL I, GRUPA 1
PROFESOR: BUTNARU SIMONA
TEMĂ: PRECIZAȚI DEMERSURI CONCRETE PRIN CARE CADRUL DIDACTIC DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR/PREȘCOLAR POATE APLICA PRINCIPIILE EDUCAȚIEI
ESTETICE.

Conținuturile educației au fost și sunt exprimate prin diferite sintagme: componente ale
educației, discipline ale educației, discipline educative, sau dimensiuni ale educației acestea
din urmă fiind considerate ca exprimând caracterul sistemic, multideterminat și dinamic al
activității de formare și dezvoltare a personalității. Cele cinci fațete ale educației sunt :
educația intelectuală, educația morală, educația estetică, educația tehnologică și educația
fizică.

Educația estetică utilizează potențialul educativ al frumosului din artă. În sfera


esteticului, alături de frumos intră și alte categorii cum ar fi : sublimul, tragicul, comicul,
urâtul , include și frumosul din natură și societate nu numai cel din artă. Educația estetică
influențează educația intelectuală în sensul că ea contribuie la îmbogățirea cunoștințelor și la
dezvoltarea proceselor de cunoaștere.
, Principiile educației estetice sunt: principiul excluderii educației estetice în educația
integrată, principiul educației estetice multidirecționale, principiul estetic în context
multicultural și intercultural, principiul raportului dintre conținut și formă, conținut formă și
mesaj. etc.

Obiectivele educației estetice în școală sunt: sensibilitate față de limbajele și produsele


diferitelor arte, față de frumosul din natură și societate, contactul direct cu obiectivele și
fenomenele estetice prin intermediul organelor de simț. În acest sens elevii pot fi inițiați în
conținutul diferitelor arte, în teoria literară, sau prin asimilarea unor informații de bază din
domeniul picturii, muzicii, cinematografiei. Fără cultură estetică nu se înțelege arta sau se
înțelege parțial opera. Aptitudinile estetice se pot cultiva și dezvolta de la grădiniță până la
terminarea liceului, procesul de învățământ oferă posibilitatea realizării tuturor obiectivelor

1
educației estetice: literatură, muzică, desen. Și prin activității extradidactice se poate realiza
educația estetică: cercuri de muzică, teatru, creație literară, arte plastice etc. După Cristea
S. ,,Educația estetică este o componentă a educației multilaterale, satisfăcând întreaga viață și
activitate a omului. Educația estetică favorizează și completează celelalte laturi ale educației.
În raport cu vârstele , educația estetică suferă modificări în funcție de particularitățile
specifice fiecărei vârste și individuale. Încă de la vârsta preșcolarității, urmărind evoluția
continuă a cărei finalitate este apreciată în termeni de maturizare psihoafectivă și intelectuală,
care semnifică în același timp o adaptare suplă și posibilității sporite de autodeterminare
(Cristea M.1994) . Educația estetică urmărește pregătirea copilului pentru frumos, și pentru
domenii profesionale ca: arhitectură, chirurgie, mecanică fină, artizanat etc.

I. Pascadi propune două grupe de obiective urmărite de educația estetica: obiective privind
formarea capacității de a percepe, a însuși și a folosi adecvat valorile estetice; și obiective
privind dezvoltarea capacității de a crea valori estetice.

La grădiniță educația estetică se realizează prin metode creative: exercițiul, activarea copiilor
prin povestiri, repovestiri, dramatizări, jocuri de creație, construcții, recitări, decorarea sălii de
grupă, amenajarea cu desene, picturi, modelaje, artizanat etc. Un rol deosebit îl au activitățile
comune de educație a limbajului, educația muzicală, educația artistico-plastică, activitățile
practice, jocuri și activității alese (artă, construcție, jocuri cu text și cânt, excursii, drumeții.
Alte activității pictură, modelaj, gimnastică ritmică, folclor, muzică vocală și
instrumentală .Mijloace specifice educației estetice le constituie practicarea diferitelor forme
ale artei în cadrul activităților din grădinița de copii( activității comune, opționale, sezători,
serbări, audiții muzicale, vizita muzeelor, expoziții, spectacole, cercuri și concursuri artistice)
Cucoș C. 2002 Neacșu I.1998. Formele ei de realizate sunt variate , cuprinzând activitatea
instructiv-educativă prevăzută în programele școlare dar și activitățile extracurriculare care
urmăresc formarea conduitelor civilizate, întemeiate pe valorile esteticii integrative, de
stimulare a energiilor creatoare, concomitent cu pregătirea elevilor pentru a respinge urâtul.

În învățământul primar educația estetică se realizează prin intermediul tuturor disciplinelor


școlare, dar contribuția este inegală. Educația artistico-plastică dezvoltă capacitatea de a
comunica , stimula gândirea autonomă și potențialul creativ, al intuiției și a imaginației.

2
Imaginile artistice pot fi regăsite în mijloacele de învățământ folosite la oră, albume de artă,
reproduceri după opere de artă, planșe demonstrative, vizite la muzee , la expoziții. Limbajul
artelor plastice influențează personalitatea umană. Educația literară cunoaște prețuire
esteticului din arta , înfrumusețarea vorbirii și exprimării scrise. Valorile estetice se îmbină cu
cele etice într-o operă literară. Copilul mic preferă basmele, ghicitorile pentru că le stârnește
interesul și le dezvoltă gândirea critică, competențe de valorificare a mijloacelor interne.

Muzica cea mai profundă și complexă dintre arte, exprimarea ideilor și sentimentelor prin
sunete muzicale, contribuind la dezvoltarea unor sentimente estetice care sprijină dezvoltarea
intelectuală a copiilor. Muzica ne ajută să înțelegem gânduri și sentimente estetice care ne
mobilizează pentru a ne autodepăși. Cu cât muzica se face mai timpurie cu atât rezultatele
sunt mai bune.

În concluzie, educația estetică are o puternică influență asupra dezvoltării personalității prin
trăirile afective în fața operelor de artă, în observarea a tot ce este frumos și corect în jur, dar
și prin stimularea și promovarea creativității în toate domeniile de activitate.

BIBLIOGRAFIE
1.Butnariu, S., Fundamentele pedagogiei, Manual pentru PIPP, Învățământ la distanță, Editura
Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași
2.Cucoș C. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura
Polirom, Iași, 2002
3.Cucoș C., Reconsiderări privind obiectivele educației estetice, Nr.3, anul XXIV, 2014,
Limbă, comunicare și Educație

S-ar putea să vă placă și