Analiza punctuală a informațiilor de la pag.

1-27 din Curriculum

pentru educația timpurie, 2019

Schimbările axiologice, sociale, economice, tehnologice provocate de evoluția societății au

determinat reforme educaționale la nivel european, l-a care ulterior s-a racordat și România.

Reactualizarea și restructurarea curricumului național pentru educația timpurie s-a realizat

urmărind următoarele argumente: învățarea pe parcursul întregii vieții, construirea unor
concepte curriculare unitare și coerente începând cu învățământul preuniversitar, respectarea
prevederilor din legile care vizează educația timpurie, respectarea drepturilor copilului,
funcționarea creșelor și altor servicii antepreșcolare. Implementarea unor strategii naționale de
reducere a abandonului școlar, a incluziunii sociale a minorităților rome, de reducere a sărăciei,
protecția și promovarea drepturilor copilului. Realizarea educației timpuri, deopotrivă a
educației antepreșcolare și a educației preșcolare, presupune investiție în infrastructură,
formarea cadrelor didactice, noi abordări educaționale.

Noul curriculum pentru educație timpurie propune actorilor importanți din educație o viziune
îmbunătățită asupra educației timpurii a copilului de la naștere până la 6 ani, finalitățile
educației timpuri au o abordare holistică a celor cinci domenii ale dezvoltării copilului.

Curriculum susține: drepturile copilului, respectul față de părinții și cooperarea cu aceștia și

implicarea părinților ca partenerii egali, cadru pedagogic care să răspundă nevoilor și
potențialului copiilor, dezvoltarea holistică a copiilor, comunicare/ apartenența la grup etc.

La baza elaborării Curricumului au stat următoarele principii: principiul educației centrate

pe copil, principiul respectării drepturilor copilului, principiul învățării active, principiul
dezvoltării integrate, principiul interculturalității, principiul echității și nondiscriminării,
principiul educației ca interacțiune între educator și copil.

Opțiunile metodologice ale educatorilor vor fi orientate de următoarele principii ale aplicării
Curricumului pentru educația timpurie: principiul individualității, principiul învățării bazate pe

1
joc, principiul diversității contextelor și situaților de învățare, principiul alternării formelor de
organizare a activității, principiul parteneriatului cu familia și cu comunitatea.

Curriculum este centrat pe copil, promovând o dezvoltare cognitivă, non-cognitivă, o

învățare practică prin intermediul jocurilor și a interacțiunii sociale. Principalii factorii pentru
dezvoltarea potențialului unui copil sunt: un spațiu social, cultural, fizic și primitor, un copil
receptiv și un adult receptiv. Sentimentele de apartenență și de încredere sunt încurajate de
activități de îngrijire, de interacțiuni pozitive între copii și adulți, de implicarea și cooperarea
părinților.

Planul de învățământ pentru educația timpurie este documentul curricular, oficial, normativ
și obligatoriu, prin care se prezintă sub formă schematică activitățile de învățare pentru fiecare
grupă și nivel de vârstă( începând cu 0- 18 luni până la 61-72/84 luni) și numărul de ore aferent
săptămânal pentru fiecare categorie/ activitate, pentru a se asigura tuturor copiilor accesul la
educație în mod egal până la intrarea în învățământul primar, în toate unitățile de învățământ
antepreșcolare și preșcolare de stat, particulare și confesionale în care activitățile se desfășoară
în limba română, în limba minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională.

Planul de învățământ se aplică și în unitățile de educație timpurie care integrează copii cu

dizabilității, punându-se accent pe așteptarea unui răspuns și pe participarea spontană alături de
ceilalți copii și mai puțin pe numărul de activității pe care le desfășoară.

Durata activităților poate varia în funcție de particularitățile copiilor, de conținutul

activităților, de reacția copiilor la activitate. În primul interval de vârstă durata unei activității
este de 5-10 minute, iar pentru intervalele următoare durata activității crește progresiv până la
35 de minute. Cadrul didactic este cel care decide în funcție de particularitățile de vârstă și de
dezvoltare ale copiilor din grupă, poate opta pentru o durată mai mică a activităților pe domenii
experiențiale, alocând timp celorlalte tipuri de activități de învățare. Activitățile de învățare pe
domenii experiențiale alternează cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi alocate
jocului liber, jocurilor de mișcare, exercițiilor fizice, unei tranziții, unei rutine)

Activitatea cadrului didactic de predare se realizează intru-un interval de 8 ore, respectiv 40

de ore pe săptămână, programul zilnic de activitate cu copilul la grupă este de este de 5 ore pe
zi, săptămânal de 25 de ore. Zilnic activitatea personalului didactic este completată cu 3 ore de

2
activitate de pregătire metodico-științifică, care se poate desfășura în instituția de învățământ (
o singură zi din săptămână cele trei ore de activitate metodico-științifică vor fi desfășurate în
instituția de învățământ), sau în afara spațiului grădiniței.

Planul de învățământ pentru educație timpurie asigură continuitatea demersurilor

educaționale între ciclurile de educație antepreșcolară, preșcolară și primară, dar și în urma
corelării Reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere
la 7 ani cu realitatea și cu tendințele educaționale europene și mondiale.

Copilul este subiectul activ în procesul învățării, iar jocul este activitatea fundamentală a
copilului. Activitățile de învățare sunt organizate de cadrul didactic, în conformitate cu
Curricumului pentru educație timpurie, în grupuri mici sau cu întreaga grupă de copii. Procesul
de predare-învățare-evaluare necesită un efort comun din partea cadrelor didactice, a copiilor și
a părinților.

Categoriile /Tipuri de activități de învățare prezente în acest plan de învățământ sunt: (i) la
nivel antepreşcolar -Activități tematice, Rutine și Tranziții, Jocuri și activității liber alese și (ii)
-la nivel preșcolar-Activități pe domenii experiențiale (activități integrate sau pe
discipline),Jocuri și activități liber-alese și Activități pentru dezvoltarea personală.

Activitățile tematice-AT (nivel antepreşcolar) sunt: Jocul( jocul cu jucăria, joc simbolic,
joc cu nisip și apă etc), Activități artistice și de îndemânare (desen, pictură, modelaj etc.),
Activități de muzică și mișcare(audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt etc.), Activități de
creație și de comunicare( povestiri, memorizări, citire de imagini etc.), Activități de cunoaștere(
observări, activități matematice cu jucării și obiecte concrete, lecturi după imagini etc.) și
Activități în aer liber( plimbări, jocuri și întreceri sportive, jocuri la nisipar etc).

Activității pe domenii experiențiale-ADE (nivel preșcolar) sunt activități integrate sau pe

discipline, în cadrul proiectelor tematice sau în cadrul săptămânilor independente, proiectate în
funcție de temele anuale de studiu propuse de curriculum, de nivelul de vârstă, interesul copiilor
din grupă. În selectarea mijloacelor de realizare a acestor activității trebuie să se țină cont de
tipul de activitate care poate fi : de comunicare de noi cunoștințe și formare de deprinderi și
priceperi, de consolidare/sistematizare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, de
verificare-evaluare.

3
Jocuri și activități liber-alese-ALA se desfășoară în grupuri mici, perechi, individual, în
manieră integrată, îi ajută pe copiii să socializeze, să înceapă cunoașterea lumii fizice, sociale,
culturale, a matematicii, a comunicării etc. Reușita desfășurării jocurilor și activităților liber-
alese depinde de modul în care este organizat spațiul în centre, cum ar fi: Biblioteca, Colțul
căsuței/Joc de rol, Construcții, Știință, Arte, Nisip și apă. Organizarea centrelor de către cadrul
didactic se face în funcție de resursele materiale, spațiu nivel de vârstă,. Tema Jocurilor și
activităților liber- alese poate fi comună la toate centrele sau se pot stabili teme diferite pentru
fiecare centru, și trebuie să se coreleze cu celelalte activității din programul zilei și cu tema
proiectului în desfășurare. Actualul plan de învățământ alocă zilnic un timp de cel puțin de 30
de minute jocului liber.

Activitățile de dezvoltare personală-ADP- la nivel preșcolar includ: rutine, tranziții( care se

află și la nivel antepreşcolar), o parte a activităților liber-alese din perioada dimineții, activitățile
de dezvoltare a înclinațiilor personale/ predispozițiilor/aptitudinilor.

Rutinele sunt activități reper după care se desfășoară întreaga activitate a zilei, se repetă
zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aceleași conținuturi. înglobând activități de tipul:
sosirea copilului, întâlnirea de dimineață, micul dejun, igiena-spălatul și toaleta, masa de prânz,
somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea acasă.

Tranzițiile sunt activității de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la
activități de învățare, de la o activitate de învățare la alta, pe muzică, în mers ritmat un joc cu
text și cânt etc.

Activitățile desfășurate în perioada după-amiezii sunt corelate cu tema săptămânii, cu tema

proiectului și cu celelalte activității di programul zilei, și sunt includ activități recuperatorii și
ameliorative pe domenii experiențiale, activităţi recreative, activități pe jocuri- liber-alese etc.

Programul anual de studiu (nivel antepreşcolar și nivel preșcolar) se organizează în jurul a

șase teme anuale de studiu: Cine sunt/suntem?, Când, cum, și de ce se întâmplă?, Cum este, a
fost și va fi aici pe pământ?, Cine și cum planifică/organizează o activitate?, Cum exprimăm
ceea ce simțim?, Ce și cum vreau să fiu?. Pentru nivelul de vârstă 0-3 ani, 3-5 ani cadrul didactic
nu este obligat să parcurgă toate temele anuale, el se poate opri la 2 teme anuale(nivel
antepreşcolar) respectiv 4(nivel preșcolar). Parcurgerea celor 6 teme este recomandată în

4
situația grupelor cu copii de 5-6 ani. Tot pe grupe de vârstă se stabilesc proiectele/activitățile
tematice, care sunt maxim 7 proiecte tematice cu o durată de 5 săptămâni/proiect sau proiecte
mai mici între 1-3 săptămâni, sau proiecte de o zi/ sau proiecte transsemestriale/ sau copiii nu
sunt implicați în nici un proiect.

În funcție de nivelul grupei, de particularitățile individuale ale copiilor, o activitate cu copiii

durează între 5-10 minute la nivel antepreşcolar și până la 35 de minute la grupa mare la nivel
preșcolar.

Numărul de ore pentru activități zilnice variază în funcție de program ( program normal -5
ore, program prelungit/săptămânal-10ore) și de vârsta copiilor. În program zilnic este
obligatoriu o activitate sau un moment/secvență de mișcare, Un moment al poveștilor de 10-15
minute/zi, pentru a-l apropria pe copil de carte.

Activitățile extrașcolare se vor planifica și desfășura lunar cu participarea părinților și a altor

partenerii educaționali din comunitate. Activitatea opțională intră în categoria activităților de
învățare, a celor de dezvoltare personală, i se acordă 0-1 activitate/săptămână, este elaborată
de educatoare și avizată de inspectoratul de specialitate sau aleasă din opționalele avizate de
MEN sau de ISJ. Activitatea de consiliere educațională a părinților trebuie proiectată de cadrul
didactic pe perioade mai mari de timp. Pentru a răspunde solicitărilor uzuale ale părinților.

Capacitatea de a învăța pe tot parcursul vieții, începe din copilărie, când se construiesc
competențele necesare pentru succesul educațional de la niveluri superioare, pentru sănătate și
pentru starea de bine.

Finalitățile sunt premise ale competențelor-cheie formate și dezvoltate în școală vizând

următoarele aspecte: dezvoltarea liberă și individuală a copilului, sprijinind autonomia și
creativitatea acestuia, dezvoltarea capacității de a interacționa cu ceilalți copii și adulți, pentru
a dobândi experiențe noi de învățare, crește a-și crește stima de sine, pentru a achiziționa
cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini necesare la intrarea în școală și ulterior pe tot
parcursul vieții.

Cadrul didactic pentru a concepe activități de învățare adecvate va porni de la domeniile de

dezvoltare din Curriculum pentru educația timpurie și detaliate în Repere fundamentale în
învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, va selecționa dimensiunile de dezvoltare

5
pe fiecare domeniu de dezvoltare specific nivelului de vârstă și comportamentele aferente.
Domeniile de dezvoltare sunt ,,subdiviziuni convenționale, necesare din rațiuni pedagogice,
pentru asigurarea dezvoltării depline, complexe și pentru observarea evoluției copilului.”1 Între
toate domeniile există dependențe şi interdependențe, astfel că fiecare achiziție dintr-un
domeniu influențează semnificativ progresele copilului în celelalte domenii.

Domeniile de dezvoltare sunt esențiale in creșă și grădiniță pentru individualizarea educației și

a învățării. Acestea prezintă o serie de comportamente, la finalul perioadei antepreșcolare și
pentru perioada preșcolarității, care asigură succesul educațional al copilului în ciclurile de
învățământ următoare.

Cele cinci domenii de dezvoltare sunt:

A. Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale;

B. Dezvoltarea socio-emoțională;

C. Capacități și atitudini față de învățare;

D. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii;

E. Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE: cuprinde o gamă

largă de deprinderi şi abilități (de la mișcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mișcări
fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială,
alături de cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, practici de
menținerea sănătății şi securității personale.

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ : vizează debutul vieţii sociale a copilului,

capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile sociale
mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională
vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi
răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest

1
Curriculum pentru educație timpurie, 2019, p. 16

6
domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului,
care influenţează decisiv procesul de învăţare.

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE se referă la modul în care copilul se

implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare,
precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor
şi abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI

SCRIERII: vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei,
dar şi a înțelegerii semnificației), a comunicării (cuprinzând abilități de ascultare, comunicare
orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea
în fiecare dintre celelalte domenii.

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII : a fost definită în termenii

abilității copilului de a înţelege relațiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane,
dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablităţile de gîndire logică şi rezolvare
de probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi
mediul înconjurător.
În concluzie, Curriculum pentru educație timpurie, este un document oficial, care vizează
dezvoltarea integrală, liberă și armonioasă a copilului, încă de la naștere până la 6/7 ani, punând
accent pe învățarea individualizată, personalizată, în funcție de ritmul și nevoile fiecărui
antepreșcolar/ preșcolar.