TEMATICA PENTRU METODICA DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-

EDUCATIVE IN GRADINITA
I-TRADITIONAL SI MODERN IN DESFASURAREA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA

Curriculum – continutul invatamantului preuniversitar este asigurat prin Curriculum national( ansamblul
coerent al planurilor-cadru de invatamant,al programelor scolare si al manualelor scolare din invatamantul
preuniversitar.

Curriculum national este alcatuit din 2 segmente:

A. Curriculum nucleu 70% este sistemul unic de referinta pt toate tipurile de evaluare externa a
scolii. El reprezinta trunchiul comun-nr minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planul de
invatamant.
B. Curriculum la decizia scolii 30%- acopera diferenta dintre curriculum nucleu si nr minim/ maxim
de ore pe saptamana,pe disciplina si pe an de studiu prevazute in planurile de invatamant.
CDS cuprinde urmatoarele categorii:
-Curriculum extins urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din curriculum nucleu,prin noi
obiective de referinta si noi unitati de continut.
- Curriculum nucleu aprofundat urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta din curriculum nucleu,
prin noi obiective de referinta si noi unitati de continut.
-Curriculum elaborat de scoala “Optionalul” reprezinta varietatea de CDS ce consta intr-o noua disciplina
scolara.
CDS se poate realiza prin mai multe tipuri de optionale: optional la nivelul unei disciplina, optional la
nivelul ariei curriculare, optional la nivelul mai multor arii curriculare.

In functie de forma educatiei cu care se coreleaza, curriculum poate fi clasificat in:

-Curriculum formal/oficial cuprinde toate documentele scolare oficiale care ajuta in proiectarea
activitatilor instructiv-educative, la toate nivelurile sistemului si procesului de invatamant.

-Curriculum nonformal vizeaza obiectivele si continuturile activitatii instructiv-educative informale, care

sunt organizate intr-un cadru institutionalizat extrascolar(cluburi,asociatii artistice si sportive,tabere etc).

-Curriculum informal cuprinde ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare indirecte care apar in
urma interactiunii celui care invata cu mijloacele de comunicare in masa.

Curriculum pentru invatamantul prescolar prezinta o abordare sistemica, in vederea asigurarii:

continuitatii in cadrul aceluiasi ciclu curricular; interdependentei dintre discipline scolare si tipurile de activitati de
invatare; deschiderii spre module de instruire optionale.

Acesta se remarca prin: extensie( angreneaza prescolarii in cat mai multe domenii experientiale-
domeniul lingvistic si literar, domeniul stiintelor, domeniul socio-uman, domeniu psiho-motric, domeniul estetic si
creativ.); echilibru(asigura abordarea fiecarui domeniu atat in relatie cu celelalte cat si cu curriculumul ca intreg);
relevanta( este adecvat atat nevoilor prezente cat si celor de perspectiva ale copiilor prescolari); diferentiere(
permite dezvoltarea si manifestarea unor trasaturi individuale.

Structural, curriculum aduce in atentia cadrelor didactice urmatoarele componente: finalitati, continuturi,
timpul de instruire si sugestii privind strategiile de instruire si evaluare pe cele doua niveluri de varsta(3-5 ani si 5-
6/7ani)

Obiectivele cadru sunt formulate in termeni de generalitate si exprima competentele care trebuie
dezvoltate pe durata invatamantului prescolar pe cele 5 domenii experentiale.

Obiectivele de referinta sunt formulate pe fiecare tema si fiecare domeniu experiential.

Planul de invatamant are o structura pe doua niveluri de varsta, prezinta o constructie diferita, in functie
de tipul de program al gradinitei( program normal,prelungit sau saptamanal) si o delimitare pe tipuri de activitati
de invatare: activitati pe domenii experientiale, activitati si jouri didactice alese si activitati de dezvoltare
personala.

Metodologia de aplicare a planului de invatamant pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 6/7 ani.

1. Planul de invatamant pt nivelul prescolar prezinta o abordare sistemica, in vederea asigurarii

continuitatii in cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viata copilului.
2. Intervalele de varsta (37-60 luni si 61-84 luni) si categoriile si nr de activitati sunt rezultatul
corelarii realitatilor din sistem cu “ Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la
nastere la 7 ani” si cu tendintele la nivel mondial in domeniu.
3. Dezvoltarea copilului este dependenta de ocaziile pe care i le ofera rutina zilnica, interactiunile
cu ceilalti, organizarea mediului si activitatile de invatare.
4. Activitatea de invatare reprezinta un ansamblu de actiuni cu caracter
planificat,sistematic,metodic,intensive care sunt organizate si conduse de cadrul didactic,in scopul atingerii
finalitatilor prevazute in curriculum. Se poate desfasura fie cu intreaga grupa,fie pe grupuri mici sau individual,pot
lua forma activitatilor pe discipline sau integrate, a activitatilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personala.
Dintre mijloacele de realizare utilizate sunt: jocul liber,discutiile libere,observarea, convorbirea,memorizarea etc.
5. Categoriile de activitate de invatare prevazute in acest plan de invatamant sunt: activitati pe
domenii experientiale, jocuri si activitati alese si activitati de dezvoltare personala.

Domeniile experientiale sunt adevarate “ campuri cognitive integrate” care transcend granitele dintre
discipline si care se intalnesc cu domeniile traditionale de dezvoltare a copiilor,respectiv: domeniul psihomotric, al
limbajului, socio-emotional,cognitiv.

Domeniul estetic si creativ acopera abilitatile de a raspunde emotional si intelectual la experiente

perceptive, aprecierea frumosului.

Domeniul om si societate include omul,mediul lui de viata, relatia cu ceilalti si cu mediul social.
 Domeniul limba si comunicare acopera stapanirea exprimarii scrise si orale,dar si abilitatea de a intelege
comunicarea scrisa si verbala. Se urmareste ca acestia sa vb cu incredere,clar si fluent. In cadrul acestui domeniu
includem primul contact al copilului cu o lb straina sau regionala. Cele mai important activitati pt aceasta invatare
sunt: memorarea de cuvinte/propozitii, cantece si jocuri muzicale, imitarea ritmurilor diferite, jocuri de limba.

Domeniul stiinte include abordarea domeniului matematic dar si intelegerea naturii.

Domeniul psihomotric acopera coordonarea si controlul miscarilor corporale, mobilitatea si rezistenta

fizica,dar si elemente de cunoastere legate de anatomia si fizionomia omului.

a) Activitatile pe domenii experientiale – sunt activitati integrate sau pe discipline desfasurate cu

copiii, in cadrul unor proiecte planificate, precum si in funtie de nivelul de varsta, nevoile si interesele copiilor. Se
pot desfasura maxim 5 activitati integrate pe saptamana indiferent de nivelul de varsta. Educatoarea poate
planifica activitati de sine statatoare ,adica pe discipline( activ de educare a limbajului,act matematica, de
cunoasterea mediului, de educatie pt societate, educatie fizica, activitati practice, educatie muzicala sau activitati
artistico-plastice) sau activitati integrate.
b) Jocurile si activitatile didactice alese sunt cele pe care copiii si le aleg si care ii ajuta sa
socializeze,sa se initieze in cunoasterea lumii fizice, a mediului social si cultural, matematicii,limbajului citit si scris.
Ele se desfasoara in grupuri mici, in perechi si chiar individual. In functie de tipul de program, in decursul unei zile
regasim 2 sau 3 etape ale jocurilor si activitatilor alese. Reusita desfasurarii jocurilor si activ alese depinde in mare
masura de modul in care este organizat si conceput mediul educational. Daca este vorba de activitate desfasurata
in sala de grupa, educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre ca: biblioteca, coltul
casutei/joc de rol, constructii, stiinta,arte,nisip si apa si altele. Organizarea se va face tinand cont de resurse,spatiu
si nivelul de varsta al copilului. Pentru activitatile si jocurile desfasurate in curtea gradinitei, o atentie speciala va fi
acordata atat organizarii si amenajarii curtii,dar si a sigurantei pe care o ofera spatiul si dotarile existente.
c) Activitatile de dezvoltare personala includ rutinele,tranzitiile si activitatile din perioada dupa-
amiezii
-Rutinele sunt activitati reper dupa care se desfasoara intreaga activitate a zilei. Acestea sunt: sosirea
copilului, intalnirea de dimineata, micul dejun, igiena-spalat si toaleta, masa de pranz, somnul( perioada de
relaxare de dupa amiaza), gustarile si plecarea.
-Tranzitiile sunt activitati de scurta durata care fac trecerea de la momentul de rutina la alte tipuri de
activitati de invatare sau de la o activitate la alta.
Activitatile optionale intra tot in categoria activitatilor de invatare, a celor de dezvoltare personala si se
include in programul zilnic al copilului, ele fiind alese de parinti din oferte prezentate de gradinita la inceputul
anului si aprobata de consiliul director.
Activitatile desfasurate in perioada dupa-amiezii sunt tot activititati de invatare care respecta ritmul
personal de invatare al copilului si aptitudinile individuale si sunt corelate cu tema saptamanala.

Programul anual de studio se va organiza in jurul a 6 mari teme:

1. Cine sunt/suntem?
2. Cand,cum si de ce se intampla?
3. Cum este,a fost si va fi aici pe pamant?
 4. Cum planificam/organizam o activitate?
5. Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?
6. Ce si cum vreau sa fiu?

Organizarea si amenajarea spatiului educational si rolul ariilor de stimulare

In realizarea amenajarii spatiului educational, educatoarea trebuie sa parcurga urmatorii pasi: alegerea
spatiului grupei si aranjarea elementelor de mobilier, stabilirea climatului spatiului, identificarea resurselor
materiale si depozitarea lor, amenajarea centrelor de interes.

Tipuri de arii de stimulare:

1. Biblioteca sau “ zona linistita,coltul cartii” cuprinde e zona a rafturilor cu

carti,caiete,instrumente de scris si masuta. Are rolul de a apropia copilul de carte si de simbolurile limbajului.
2. Constructii- se realizeaza cu ajutorul cuburilor, zona este amenajata cu un covor si un raft in care
sunt asezate cuburi de difere forme,culori si marimi). Cu ajutorul lor se pot construi diferite jucarii, se dezvolta
imaginatia si spiritul creator.
3. Stiinta sau coltul naturii vii: se regasc plante, mici animale de casa, acvariu cu pesti, seminte, ii
ajuta pe copii sa inteleaga natura si fenomenele sale .
4. Arta: se regasesc acuarele,guase,tempera,pensule,coli, hartie colorata,ate,manusi; copiii
realizeaza desene,picturi,dactilopicturi,colaje.
5. Nisip si apa: un vas mare cu apa si unul cu nisip si diferite forme cu care se pot juca.
6. Jocul de masa: masuta cu raft unde sa afla diferite jucarii mici si jocuri de masa.
7. Coltul casei/joc de rol: o mica casa din carton sau lemn, cu obiecte de marimea copiilor,ustensile
si mobilier, este locul in care copiii desfasoara activitati casnice si exerseaza diferite roluri sociale.

II- PROIECTAREA DIDACTICA –specificul proiectarii didactice in gradinita

Proiectarea didactica este o activitate de anticipare a pasilor ce urmeaza a fi parcursi pt realizarea

instructiei si educatiei. Ea se refera la ansamblul operatiilor de anticipare a obiectivelor,continutului,metodelor si
mijloacelor de invatare, a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate acestea.

Desfasurarea procesului de proiectare a activitatii didactice parcurge patru momente esentiale:

1. Analiza diagnostica, menita sa evidentieze stadiul de dezvoltare a capacitatilor mentale ale

copiilor, nivelul de cunostinte si caracteristicile psihosociale ale grupei.
2. Prognoza- pe baza informatiilor desprinse din analiza diagnostica se anticipeaza modul de
desfasurare a instruirii si performantele asteptate.
3. Realizarea efectiva a proiectului didactic.
4. Evaluarea performantelor in urma aplicarii proiectului de activitate.
 Proiectarea activitatii didactice trb sa raspunda la 4 intrebari esentiale:

1. Ce voi face? ( obiectivele ce trb indeplinite)

2. Cu ce voi face? (resursele folosite)
3. Cum voi face? ( strategiile de predare-invatare)
4. Cum voi sti daca ceea ce mi-am propus s-a realizat? (modalitatile de evaluare)
Etapele proiectarii- in functie de timpul luat ca referinta se cunosc doua niveluri ale proiectarii didactice:
proiectarea globala si proiectarea esalonata.

-Proiectarea globala se materializeaza in elaborarea planurilor de invatamant si a programelor scolare si

este realizata pe un ciclu de instruire sau ani de studiu.
-Proiectarea esalonata se realizeaza pe o perioada scurta de timp si se concretizeaza in: planificarea
calendaristica, planificarea semestriala, proiectarea unei activitati de invatare, proiectarea unei lectii/activitati.

I. Planificarea calendaristica ofera o perspectiva mai indelungata asupra predarii si se realizeaza in mai
multe etape:
- Lectura personalizata a programelor scolare-are rolul de a-l ajuta pe cadrul didactic sa ia decizii in
privinta modalitatilor pe care le considera optime in cresterea calitatii procesului de invatamant. Aceasta operatie
permite elaborarea unor documente de proiectare didactica ce asociaza elementele programei (obiective de
referinta,continuturi,activitati de invatare,resurse materiale,temporale) considerate optime de cadrul did pe
parcursul unui an scolar.
- In invatamantul prescolar planificarea reprezinta o activitate desfasurata de fiecare educator pentru
aplicarea curriculumului.
Planificarea trebuie sa respecte:
a) aplicarea activitatilor pe domenii experientiale, a jocurilor si activitatilor did alese si a activitatilor de
dezvoltare personala
b) organizarea continuturilor in jurul celor 6 teme:
Cine sunt/suntem?
Cand,cum si de ce se intampla?
Cum este,a fost si va fi aici pe pamant?
Cum planificam/organizam o activitate?
Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?
Ce si cum vreau sa fiu?
C) diversificarea planificarii: planificare anuala a maximum 7 proiecte cu o durata de maximum 5
saptamani pe proiect; planificarea anuala a unui nr mai mare de proiecte cu o durata de 1-3 saptamani;
planificarea saptamanala a unor teme de interes pt copii; planificarea unor proiecte de durata foarte scurta,o zi.
D) planificarea zilnica a cel putin o activitate sau o secventa de miscare: gimanstica de inviorare, educatie
fizica, jocuri de miscare,plimbare in aer liber etc.

Activitatile pe domenii experientiale se pot desfasura ca activitati integrate-max 5 pe sapt; sau pe

discipline de sine statatoare.
 Proiectul tematic este un exemplu de activitate integrate ce se poate desfasura simultan in mai multe
centre de interes cu sarcini diferite.
Jocurile si activitatile did alese se desf pe grupuri mici,in perechi si individual, se pot desfasura in etapa
I,inainte de inceperea activitatilor, in etapa a III-a-inainte de masa de pranz sau de plecarea copiilor acasa in cazul
grad cu prg normal; iar in cazul gradi cu prg prelungit si in etapa a IV-a inainte de plecarea acasa a copiilor.
Activitatile de dezvoltare personala cuprind rutinele,tranzitiile si activitatile optionale,iar in cazul
gradinitelor cu prg prelungit se adauga si active de dupa-amiaza(recreative)
O planificare pe termen scurt ar putea fi realizata astfel:
Repere orare Jocuri si activitati Activitati pe domenii Activitate de dezvoltare
didactice alese experientiale personala

II- Proiectarea temelor

In invatamantul prescolar proiectare este structurata in jurul a sase teme majore. Astfel, in inv prescolar
vorbim desspre proiectare tematica,realizata pe doua niveluri de varsta(3-5 ani respectiv 5-7 ani).
Domenii experientiale Obiecte de referinta Comportamente Sugestii de continuturi

O alta particularitate pt inv prescolar o constituie proiectarea activitatilor de invatare pe baza de proiecte
tematice. In realizarea acestor proiecte tematice se parcurg trei etape:
1. Selectarea si conturarea subiectului care va fi investigat , acesta trb sa fie strans legata de
experienta de viata a copilului, sa fie suficient de familiar, sa permita exersarea deprinderilor din toate domeniile
de dezvoltare,sa fie suficient de bogat pt a fi studiat cel putin o zi.
2. Activitatea de teren consta intr-o cercetare directa care se poate realiza si prin excursii pt a
investiga locurile,obiectele sau evenimentele.
3. Finalizarea si detalierea evenimentelor se poate realiza sub forma unor discutii,descrieri a ceea
ce au descoperit.

In panificare e important sa existe proiecte tematice initiate de copii si de educator.

Exemple de teme:

Nivelul I (3-5 ani) Nivelul II (5-6/7ani)

Familia mea Marea
Gradinita Mijloacele de locomotive
Jucariile mele Povestile padurii
Casuta cu povesti Jocurile iernii
Crizantema Prietenii naturii
Dovleacul Traditii si obiceiuri de Pasti
Ursii Cosmosul
 III-Proiectul de activitate

Data

Gradinita

Grupa

Tema mare din cele 6 teme ale curriculumului

Tema proiectului

Tema zile

Tipul de activitate

Scopul activitatii

Forme de organizare

Durata

Inventar de activitati:

-Activitati pe domenii experientiale- de ex Domeniul limba si comunicare si domeniul estetic si creatic

Obiective de referinta (pt fiecare domeniu)

Obiective operationale(pt fiecare domeniu)

-Activitati liber alese 1 (ALA 1)

Obiective de referinta

Obiective operationale(pt fiiecare dintre centrele de interes vizate)

-Activititati de dezvoltare personala(ADP)

Intalnirea de dimineara

Rutine

Tranzitii

-Activitati liber ales 2 (ALA2)

Separat, se poate descrie scenariul zile, insistand pe rutine si tranzitii, apoi se detaliaza sarcinile didactice
ce se parcurg pe fiecare tip de activitate.
 III-ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE INVATARE IN EDUCATIA TIMPURIE
d) Activitatile pe domenii experientiale – sunt activitati integrate sau pe discipline desfasurate cu
copiii, in cadrul unor proiecte planificate, precum si in funtie de nivelul de varsta, nevoile si interesele copiilor. Se
pot desfasura maxim 5 activitati integrate pe saptamana indiferet de nivelul de varsta. Educatoarea poate planifica
activitati de sine statatoare ,adica pe discipline( activ de educare a limbajului,act matematica, de cunoasterea
mediului, de educatie pt societate, educatie fizica, activitati practice, educatie muzicala sau activitati artistico-
plastice) sau activitati integrate.
e) Jocurile si activitatile didactice alese sunt cele pe care copiii si le aleg si care ii ajuta sa
socializeze,sa se initieze in cunoasterea lumii fizice, a mediului social si cultural, matematicii,limbajului citit si scris.
Ele se desfasoara in grupuri mici, in perechi si chiar individual. In functie de tipul de program, in decursul unei zile
regasim 2 sau 3 etape ale jocurilor si activitatilor alese. Reusita desfasurarii jocurilor si activ alese depinde in mare
masura de modul in care este organizat si conceput mediul educational. Daca este vorba de activitate desfasurata
in sala de grupa, educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre ca: biblioteca, coltul
casutei/joc de rol, constructii, stiinta,arte,nisip si apa si altele. Organizarea se va face tinand cont de resurse,spatiu
si nivelul de varsta al copilului. Pentru activitatile si jocurile desfasurate in curtea gradinitei, o atentie speciala va fi
acordata atat organizarii si amenajarii curtii,dar si a sigurantei pe care o ofera spatiul si dotarile existente.
f) Activitatile de dezvoltare personala includ rutinele,tranzitiile si activitatile din perioada dupa-
amiezii.
-Rutinele sunt activitati reper dupa care se desfasoara intreaga activitate a zilei. Acestea sunt: sosirea
copilului, intalnirea de dimineata, micul dejun, igiena-spalat si toaleta, masa de pranz, somnul( perioada de
relaxare de dupa amiaza), gustarile si plecarea.
-Tranzitiile sunt activitati de scurta durata care fac trecerea de la momentul de rutina la alte tipuri de
activitati de invatare sau de la o activitate la alta.
Activitatile optionale intra tot in categoria activitatilor de invatare, a celor de dezvoltare personala si se
include in programul zilnic al copilului, ele fiind alese de parinti din oferte prezentate de gradinita la inceputul
anului si aprobata de consiliul director.
Activitatile desfasurate in perioada dupa-amiezii sunt tot activititati de invatare care respecta ritmul
personal de invatare al copilului si aptitudinile individuale si sunt corelate cu tema saptamanala.

Activitatile transdisciplinare sunt activitati care abordeaza o tema generala din perspectiva mai multor
arii curriculare. Activitatea transdisciplinara este tipul de activitate unde cunostintele si capacitatile sunt
transferate de la o arie curriculara la alta,urmarindu-se atingerea tuturor obiectivelor.

Activitatea integrata este activitatea specifica noului curriculum pt invt prescolar.Activitatile integrate
sunt de 4 feluri: act integrate care cuprinde toate activitatile din cadrul unei zile; act integrate care integreaza ALA
si ADE; act integrata care cuprinde ADE dintr-o zi; act integrata in care sunt inglobate mai multe domenii
experientiale indifferent de programul zilei.

Activitatile extrascolare sunt activitati complementare, realizate la grupa si urmareste imbogatirea

informatiilor primate in cadrul activitatii did,cultiva interesul pt desfasurarea anumitor domenii, atrag copilul in
folosirea timpului liber intr-un mod placut.
 Ex de activitati extrascolare: vizionarea unor spectacole de teatru; serbari si sezatori; vizite si
plimbari;excursii si tabere.

Activitatile extracurriculare se refera la totalitatea activitatilor educative organizate si planificate in

institutiile de invatamant sau in alte organizatii cu scop educational,dar mai putin riguroase decat cele
desfasurate in programele scolare, conduse de persoane calificate.

Curriculum ascuns se refera la ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare,directe sau

indirecte,explicite sau implicite,rezultate din ambianta educationala din sala de grupa,influentat de diverse grupuri
de influenta.

Construirea mediului educational in gradinita-in organizarea spatiului se va tine cont de urmatoarele

cerinte: impartirea salii de grupa in zone, in functie de tipul de activitate; existenta a cel putin doua zone
delimitate: biblioteca si coltul papusii; stabilirea locului si materialelor necesare pt realizarea centrului tematic;
realizarea unei zone pt stiinta; asezarea materialelor la vedere; asigurarea accesului liber al copilului la aceste
materiale; alegerea materialelor in functie de varsta si interesele copiilor; sortarea periodica a materialelor;
introducerea treptata a materialelor noi.

Impartirea salii de grupa in zone: o zona libera si linistita, o zona a bibliotecii, o zona a creativitatii, o
zona cu mese si scaune, o zona pt activitatile de scriere, o zona pt joc, o zona pt depozitarea meterialelor si
jucariilor care nu sunt de folosinta curenta, o zona pt expunerea lucrarilor copiilor, o zona pt constructii.

Organizarea grupei prescolare: la ALA sau la activitatea pe arii de stimulare predomina lucrurl in grupuri
mici sau individual; la activitatile obligatorii se lucreaza cu tot grupul; evaluarea muncii in cazul activitatilor
obligatorii se face cu intregul grup sau individual;activitatea optionala se realizeaza in grupuri mici; lucrul in
perechi este foarte rar utilizat .

IV- JOCUL IN EDUCATIA TIMPURIE

Relatia joc/dezvoltare/invatare

In legatura cu activitatea jocului se folosesc trei concepte: joaca,joc, joc didactic. Joaca nu presupune
reguli,fiind o activitate libera care apartine varstelor mici. Jocul presupune reguli care trebuie ,acestea dar si
organizarea si desfasurarea jocului fiind stabilite de copii. Jocul didactic are reguli, scopuri si obiective did care
urmaresc formarea si educarea copiilor,fiind condus de educatoare. Pentru ca jocurile didactice contribuie la
dezvoltarea si educarea limbajului copiilor, raspunsurile se formuleaza in propozitii,cu denumirile obiectelor se
construiesc enunturi potrivite varstei si nivelului lor de exprimare.

La grupa mica-propozitii simple,la grupa mijlocie-fraze,la grupa mare-proprozitii dezvoltate.

Principalele tipuri de joc sunt: joc de rol,joc senzorial,joc de constructii,joc de miscare,joc muzical,joc
de masa,joc logic ,joc in aer liber,jocul didactic.
 1. Jocul de rol- subiectul si regulile acestui joc sunt inventate de copii,pot fi jocuri cu subiecte din
viata cotidiana, inspirate din activitatile adultilor(de-a familia,de-a scoala), jocuri cu subiect din povesti si
basme,din spectacole,emisiuni etc.
2. Jocul senzorial vizeaza vazul,auzul,simtul tactil(prin legarea la ochi),mirosul sau simtul
orientativ. Jocurile de analiza perceptiva vizuala(puzzle) contribuie la perceperea selective a unor
forme,culori,dimensiuni,grosimi.
3. Jocul de constructie se desfasoara in jurul unor teme propuse de educatoare sau alese de copii;
se refera la obiecte din mediul inconjurator,materialele folosite fiind formele geometrice si material din natura.
4. Jocul de miscare consta in folosirea corpului in actiuni care solicita motricitatea,exersand si
dezvoltand atat fizicul,cat si psihicul. Regulile jocului trebuie prezentate anterior inceperii activitatii. Exemple de
jocuri: jocuri de miscare cu subiect(Vrabiile si pisica), jocuri cu text si cant,jocuri hazlii.
5. Jocul muzical presupune reproducerea unor melofii,ritmuri,recunoasterea unor instrumente
dupa sunet.
6. Jocul de masa –setul cu imagini intitulat “Raspunde repede si bine” sau “Alfabetul in imagini”
este destinat pt jocurile de masa a copiilor.
7. Jocul logic este jocul care introduce in gandirea copiilor operatiile logice. Exemple de jocuri
logice: Asaza-ma la casuta mea, aranjam patratelele, ce este si nu este la fel?; gaseste locul potrivit.
8. Jocul in aer liber- copiii sunt repartizati pe doua echipe si se joaca “ de-a v-ati ascunselea”.
Printre principalele jocuri practicate in aer liber amintim “ sotronul”, “zarurile”, “baba oarba”,”de-a prinselea”.
9. Jocul didactic reprezinta o activitate de invatare dirijata in gradinita,dar si o metoda did daca
este utilizata in structura altei activitati. Acesta implica urmatoarele procese psihice: gandirea,memoria,atentia si
spiritul de observatie, imaginatia si limbajul. Jocul did are o componenta formativa si una informativa.

Vizand caracterul informative,structura jocului did este urm:

a) Continutul jocului reprezinta cunostintele asimilate anterior, in functie de care jocul are rolul de
a le consolida si verifica, dar exista si jocuri in care sunt asimilate noi cunostinte.
b) Sarcina didactica este problema intelectuala centrala pe care copiii trb sa o rezolve. Ea
declanseaza operatii intelectuale precum: recunoasterea,descrierea,comparatia etc.
c) Regulile jocului sunt cele prin care se concretizeaza sarcina didactica. Ele arata cum trb rezolvata
o problema.
d) Elementele de joc sunt mijloacele prin care jocul devine o actiune placuta,distractive si
relaxanta.
Caracterul formativ al jocului did consta in: exersarea si perfectionarea senzatiilor si
perceptiilor,antrenarea memoriei ,dezvoltarea gandirii si exersarea limbajului.
Dupa constinutul si obiectivele urmarite, jocurile didactice pot fi:
-dupa continut: joc de observare a mediului inconjurator, de dezvoltare a vorbirii, matematice,de insusire
a normelor de circulatie rutiera.
-dupa prezenta sau absenta materialului did: jocuri didactice orale si jocuri cu material didactic.
-dupa scopul urmarit: jocuri senzoriale,intelectuale,de stimulare a comunicarii orale.
 Functiile jocului didactic:
-functia cognitiva,informativa: copiii acumuleaza noi informatii,date; isi formeaza si exerseaza un set de
priceperi,deprinderi si obisnuinte.
-functia stimulativ-motrica (motorie)- prin joc este stimulata componenta motorie a personalitatii
copiilor.
-functia formativ-educativa se refera la faptul ca jocul contribuie la perfectionarea functiilor cognitive ale
copiilor, dezvoltarea afectiva si dezvoltarea anumitor aptitudini.
-functia sociala- fiind prima forma de activitate uma fundamental, este firesc ca jocul sa constituie un
element important de socializare
-functia de echilibrare-tonificare este legata de faptul ca jocul descarca si reincarca potentialitatile
personalitatii.
Etapele jocului didactic: organizarea salii de grupa, introducerea in activitate, anuntarea activitatii,
reamintirea,comunicare titlului jocului, jocul de proba cu explicarea si demostrarea jocului,desfasurarea
jocului,desfasurarea unor variante de joc,incheierea activitatii.

V-MODALITATI SPECIFICE DE REALIZARE A ACTIVITATILOR DIDACTICE IN

EDUCATIA TIMPURIE
1. Memorizarea este o activitate de educare a limbajului,centrata pe dezvoltarea memoriei logice
voluntare a copilului.
Memoria este un proces psihic care urmareste trei faze succesive: faza de achizitie(memorare), faza de
retinere(pastrare) si faza de reactivare(actualizare) cu ce doua momente: recunoasterea si reproducrea.
Memorarea poate fi: mecanica si logica; involuntara si voluntara.
Scopul memorizarii consta in: dezvoltarea gandirii logice a copilului, dezvoltarea atentiei si a puterii de
concentrare; dezvoltarea memoriei voluntare,a auzului fonematic, formarea de priceperi si deprinderi de a recita
corect si expresiv.
Tipuri de activitati de memorare:
Activitatea de predare-invatare etape:
- Organizarea activitatii-asigurarea unui cadru adecvat
- Desfasurarea activitatii care cuprinde doua secvente didactice:
- Secventa I –se constientizeaza in copii ca vor invata o poezie,li se spune titlul si autorul si scopul
invatarii. Are loc introducerea copiilor in activitate prin reactualizarea si precizarea cunostintelor implicate in
textul poeziei, apoi se face familiarizarea copiilor cu textul literar- in cazul poeziilor simple sau
descriptive,receptarea se poate face printr-o scurta convorbire pe baza de imagini,desene,utilizandu-se cuvintele
din text. Pe langa materialele did folosite, un rol deosebit ii revine recitarii model a poeziei de catre
educatoare.Prima recitare model creeaza emotia necesara invatarii,iar a doua favorizeaza intelegerea
textului.Recitarea model trb sa fie clara,expresiva, insotita de mimica si gesticaleculatie, iar expresivitatea se
realizeaza prin schimbarea tonului vocii,accente si pause logice si gramataticale,respectarea ritmului poeziei.
- Secventa a II a- predare-invatarea propriu-zisa a poeziei si se realizeaza ascultarea, fixarea si
reproducerea poeziei. Dupa recitarea model a ed,urm recitarea copiilor,care se face individual cu aj ed pt a urmari
pronuntia,fidelitatea reproducerii,gradul de intelegere a poeziei.
 - Incheierea activitatii- obiectivul de baza este fixarea cunostintelor predate prin diferite procedeecare
sustin interesul copiilor pt poezie.

Activitatea de fixare structura:

- Organizarea activitatii-vezi cap anterior

- Desfasurarea activitatii cu urmatoarele secvente: introducerea in activitate(anuntarea
activitatii,reamintirea poeziei ce va fi repetata), fixarea cunostintelor(reproducerea poeziei de copii)
- Incheierea activitatii
- Activitatea de verificare-structura
- - organizarea activitatii-vezi cap anterior
- Desfasurarea activitatii cu urmatoarele sevente: introducerea in activitate-ca la fixare; verificare
memorarii-verificarea reproducerii corecte si expreive a textului.
- Incheierea activitatii-expresiile artistice ale poeziilor pot intra in vocab active al copiilor prin
memorizarea lor.

2. Convorbirea
Convorbirea este o activitate prin care copiii prescolari ajung in situatia de a se exprima in mod
independent,folosind cuvinte din vocabularul lor activ, in urma unor activitati de observare,povestire,jocuri
did,lectura pe baza de imagini sau in contactul lor cu obiectele si fenomenele inconjuratoare.
Caracteristicile convorbirii: este o activitate complexa de evaluare a limbajului;presupune folosirea
cunostintelor asimilate anterior; se foloseste cu precadere metoda conversatiei; contribuie la exersarea
capacitatilor de exprimare.
Participarea copiilor la convorbire necesita capacitati intelectuale precum: concentrarea atentiei pentru a
recepta mesajul; selectarea cunostintelor pt a formula raspunsul corespunzator; se formeaza sentimente si
atitudini morale; isi pot exprima opinii personale.
Convorbirile se pot clasifica astfel:
-dupa scopul didactic: convorbiri pt fixarea cunostintelor; convorbiri pt sistematizarea cunostintelor;
convorbiri pt verificarea cunostintelor;
-dupa tematica: tematica referitoare la natura(plante,animale,anotimpuri); teme din viata cotidiana;
teme referitoare la viata sociala; teme abordate in unele opera literare.
Structura activitatii de convorbire:
Organizarea activitatii-consta in asigurarea cadrului adecvat
Desfasurarea activitatii cu cele doua momente :
- INTRODUCEREA in activitate care este orientata spre evocarea unor impresii si a unor trairi afective
puternice. Se recomanda utilizarea unor materiale emotionale: ghicitori,poezii,povestire scurta.
- CONVORBIREA PROPRIU-ZISA se realizeaza pe baza intrebarilor succesive ale educatoarei si rasp copiilor.
Trebuie sa contina intrebari principale carora li se pot adauga intrb ajutatoare; intrebarile trb sa vizeze scopul
activitatii,continutul convorbirii,complexitatea tematicii si volumul de cunostinte actualizat.
Incheierea activitatii este inclusa in concluzii-pt diversificarea activitatii se pot utiliza elemente de
joc,cantec,audierea-vizionarea unor programe artistice etc.
 3. POVESTIREA
Povestirea este una dintre cele mai indragite activitati dirijate din gradinita care le stimuleaza copiilor
imaginatia,afectivitatea si nevoia de cunoastere. Povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice:gandirea
logica,memoria voluntala,imaginatia,limbajul,atentia.
A. Povestirile educatoarei sunt expuneri ale unor opera literare facute de educatoare cu intreaga
grupa. Aceste opera contribuie la largirea sferei de cunostinte ale copilului prin: urmarirea atenta a continutului
operei, urmarirea si descoperirea comportamentelor personajelor; descoperirea relatiei dintre personaje. Copiii isi
insusesc cuvinte si expresii noi,plastic,proverbe si zicale. Povestirile si basmele contribuie la formarea unor
trasaturi etice si morale, copiii isi aleg modele de compotamentale.
Structura activitatii de povestire
Pe langa planificarea calendaristica,pregatirea activitatii de povestire mai cuprinde: stabilirea
obiectivelor; selectarea continuturile; studierea atenta a textului literar si adaptarea la particularitatile de varsta;
ale planului povestirii; stabilirea pasajelor de memorat ; pregatirea metodelor didactice.
Etapele activitatii de povestire sunt:
- Organizarea activitatii
- Desfasurarea activitatii:
a) Introducerea in activitate care se realizeaza prin captarea atentiei cu ajutorul
jucariilor,papusilor,desenelor etc
b) Expunerea povestirii/povestii de catre educatoare: anuntarea titlului si a autorului,expunerea
continutului trb sa fie clara si accesibila copiilor.
Expresivitatea expunerii se obtine prin: modularea vocii, schimbarea ritmului vocii,respectarea
pauzelor,schimbarea intonatiei,mimica si gesticulatie.
c) Incheierea activitatii are ca scop fixarea continutului povestirii/povestii si se face prin: retinerea
momentelor principale,integrarea noilor cun in cadrul celor insusite anterior; mimarea unor gesturi; redarea prin
desen a unui personaj sau eveniment care i-a impresionat.
B. Povestirile copiilor se realizeaza in doua forme: repovestire si povestiri create de copii.
a) Repovestirea- copiii trb sa redea intamplari reale sau imaginare,sa desprinda trasaturi ale
personajelor; sa aprecieze fapte ale acestora;sa comunice ganduri si sentimente legate de personaje si intamplari;
sa aleaga personajul preferat si sa motiveze alegerea. Atat reproducerea unui text literar cat si pov create de
educatoare se pot realiza in forme diferite: repovestire pe baza unor tablouri/ilustratii ce redau intamplari din
povestiri; repovestire pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii; repovestire pe
baza unui text citit si repovestire libera.
b) Povestirile create de copii se pot realiza sub diferite forme: povestiri create pe baza unui sir de
ilustratii; pov cu inceput dat; pov pe baza unui plan dat; pov dupa modelul educatoarei.

4. Lectura dupa imagini- este activitatea de educare a limbajului si are doua componente de baza:
observarea dirijata a imaginatiei si dezvoltarea capacitatii de receptare si de exprimare a mesajelor.
Prima componenta se realizeaza prin perceperea organizata si dirijata de educare a imaginatiei pe baza
analizei,sintezei si a generalizarii datelor din imagini. Perceperea se realizeaza prin metoda conversatiei.
 Activitatea de lectura pe baza de imagini are urm sarcini: dezvoltarea capacitatilor intelectuale; dezv
proceselor psihice; exersarea si imbunatatirea deprinderilor de exprimare corecta si fluenta;dezv unor trairi
afective,morale si estetice
Materialul intuitive trb sa satisfaca urm cerinte:
a) Sub aspect tematic: sa corespunda programei; sa asigure realizarea obiectivelor cognitive si
afective
b) Din perspectiva scopului didactic: sa asigure unele reprezentari corecte;sa permita perceperea
fara dificultate a imaginii.
Structura activitatii pe baza de imagini
1. Organizarea activitatii
2. Desfasurarea care contine urm secvente:
- Introducerea in activitate prin anuntarea temei,prezentarea imaginilor si pregatirea pt perceptarea
acestora.
- Perceperea/ intuirea imaginilor prin analiza,descrierea,compararea si interpretarea acestora.
- Fixarea continutului principal al imaginilor si sinteza finala-se poate cere cop sa dea un titlu semnificativ
pt fiecare imagine.
c) Incheierea activitatii consta in integrarea noilor cun in sistemul celor asimilate anterior.

VI-STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE IN EDUCATIA TIMPURIE

Strategia didactica este simstemul complex si coerent de mijloace,metode,materiale si ale resuse

educationale care vizeaza atingerea unor obiective. Ocupa un loc central in activitatea didactiva si este conceputa
ca un scenariu didactic complex in care sunt implicati actorii predarii-invatarii,conditiile realizarii,obiectivele si
metodele vizate.

Componentele strategiei didactice: sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii

educative;sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice;sistemul mijloacelor de
invatamant respective a resurselor utilizate; sistemul obiectivelor operationale.

Caracteristicile strategiei didactice: implica pe cel care invata in situatii specifice de invatare; creeaza
premise pt manifestarea optima a interactiunii dintre celelalte componente ale procesului de instruire; presupune
combinarea contextuala,unica a elementului procesului de invatamant.

Tipuri de strategii did:

- strategii inductive al caror demers didactic este de la particular la general

- strategii deductive: de la general la particular(legi sau principii)
- strategii analogice: predarea si invatarea se realizeaza cu aj met
- strategii transductive(cum sunt explicatiile prin metafore)
- strategii mixte: inductiv-deductive si deductiv-inductive
- strategii algoritmice: explicativ-demonstrative,intuitive,expozitive, imitative,programate
- strategii euristice: de elaborare a cunostintelor prin efort propriu de gandire.
 Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare-invatare.

Metodele de invatare
Metoda didactica se refera la drumul sau calea de urmat in activitatea comuna a prof si elevului in
vederea realizarii obiectivelor instruirii.
Functiile metdelor didactice: comunicativa,cognitiva,normativa,motivationala,operational-
instrumentala,formativ-educativa.
Clasificarea metodelor: clasice/traditionale si moderne/alternative.
Metodele clasice sunt orientate spre produs,prezinta stiinta ca o gama de cunostinte finite;sunt
abstracte si formale; au prea putin caracter aplicativ;impun un control formal si o conducere rigida a invatarii;
promoveaza competitia; intretin relatii rigide intre prf si elevi;disciplina este impusa prin constrangere.
1. Expunerea este metoda traditionala,de comunicare de cunostinte, expozitiva si verbala
care consta in prezentarea de catre prof a unui volum de cunostinte intr-o unitate de timp. Principalul
avantaj este acela ca permite transmiterea unui volum mare de cunostinte,oferind elevilor un model de
structurare a discursului, de comunicare a ideilor. Utilizarea excesiva a expunerii in activitatea did duce la
oboseala,plictiseala,monotonie. Expunerea imbraca mai multe forme: povestirea,explicatia,prelegerea scolara.
2. Demonstratia este una dintre metodele importante ale educatiei prescolare care determina
observatia directa a realitatii inconjuratoare. La prescolari si scolari mici imbraca forma demonstratiei bazata pe
exemple si a demonstratiei pe viu. De cele mai multe ori insoteste explicatia. Se realizeaza pe baza meterialului
intuitiv(plansa, tablou,animal,pasare,mulaj). In realizarea demonstratiei stau cateva cerinte: sa apeleze la cat mai
multi analizatori; fiecare moment al ei sa se distinga din ansamblu; prezentarea fiecarui detaliu sa fie insotita de o
explicatie scurta si precisa; denumirile noi sa se sprijine pe cuvinte cunoscute.

Metodele de invatare centrate pe elev (moderne)- pun accent pe contactul direct cu realitatea,sunt
concrete; cultiva spiritul aplicativ,practic,experimental; incurajeaza munca independenta; stimuleaza efortul de
autocontrol, de autoevaluare si autoreglare la elevi;stimuleaza cooperarea; promoveaza relatiile democratice intre
prof si elevi.

1. Brainstormingul este metoda moderna care consta in formularea a cat mai multe idei ca raspuns
la o situatie enuntata ,dupa principiul “cantitatea genereaza calitatea”.
Avantaje: implicarea activa a tuturor participantilor,exprimarea personalitatii,eliberarea de
prejudecati,exersarea creativitatii,dezv relatiilor interpersonale.
Etapele desfasurarii: alegerea temei si a sarcinii de lucru; solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid
in fraze scurte si concrete a tut ideilor chiar trasnite,neobisnuite,absurde,legate de rez unei situatii problema. Nu se
vor face referiri critice; inregistrarea tuturor ideilor in scris ; anuntarea unei pause pt asezarea ideilor(15 min pana la
o zi); reluarea ideilor emise pe rand si gruparea lor pe categorii,cuvinte cheie; analiza
critica,evaluarea,argumentarea,contraargumentarea ideilor emise; selectarea ideilor originale sau a celor mai
apropiate de solutii fezabile pt prb propusa atentiei; afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale.

2. Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situatii din mai multe perspective.
Etape: realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele-
descrie,compara,asociaza,analizeaza,aplica,argumenteaza; anuntarea temei; impartirea copiilor in 6 grupe fiecare
 examinand tema din perspectiva cerintei de pe una dintre fetele cubului; redactarea finalal si impartasirea ei
celorlalte grupe; afisarea formei finale pe table sau pe pereti.

Procedeul didactic este o secventa a metodei,o tehnica ce se poate utiliza in situatii concrete. Metoda did
este eficienta daca si procedeele sunt eficiennte. Ordinea proceselor utilizate intr-o met se poate schimba in functie
de cerintele de moment,iar acest fapt face ca o metoda sa poata capata trasaturi noi.
Schimbarile pot fi atat de mari incat la un mom dat o met sa devina procedeu si invers. Procedeul did
reprezinta un mod de a manifesta de a proceda, avand ca scop punerea elevului intr-o situatie de invatare cu sau fara
profesor.
De ex. Met exercitiului propusa initial de prof poate sa devina procedeu in cadrul metodei conversatiei in
mom in care clasa de elevi realizeaza stapanirea deplina a materiei.

Mijloacele de invatamant reprezinta un ansamblu de instrumente,material,produse adaptate si

selectionate in mod intentional pt a servi nevoilor organizarii si desfasurarii activitatii instructiv-educative in
scoala; reprezinta tot materialelor,despozitivelor si aparatelor cu ajutorul carora se realizeaza transmiterea si
asimilarea informatiei did,inregistrarea ei si evaluarea rezultatelor obtinute.
Functiile mijloacelor de invatamant: cognitiva, formativa, demonstrativa, ergonomica, de
evaluare,estetica.
Clasificarea mijloacelor de invatamant
a) Mijloace de inv care cuprind mesaj did: materiale did care redau in forma naturala obiectele si
fenomenele realitatii(colectii de plante,roci,substante); materiale grafice si figurative(harti,scheme,diagrame;
mijloace sub forma de modele substituitive(machete,mulaje), mijloace thenice,audio-
vizuale(proiectii,inregistrari,filmul TV)
b) Mijloace de inv care faciliteaza transmiterea mesajelor did: echipamente tehnice pt ateliere,
instrumente muzicale si aparate sportive, masini de instruire si calculatoare electronice, simulatoare didactice.
In afara de cele doua grupe de mijloace, sunt utilizate si mijloacele de masurare a rezultatelor invatarii si
calculatorul care este un mijloc distinct de inv care nu poate fi incadrat in niciuna dintre cele doua categorii.

Auxiliare curriculare: ghiduri metodice pt cadrele did,material did de suport, norme metodologice,
indrumatoare pt elevi, caiete de activitate independenta pt elevi, soft-uri educationale,seturi multimedia,pachete de
inavatare.

VII- EVALUAREA IN EDUCATIA TIMPURIE

Evaluarea face parte din procesul de invatamant si are ca scop cunoasterea si aprecierea nivelului de
cunostinte,a dezvoltarii capacitatii si deprinderilor elevului, oferind o imagine si asupra competentelor si aptitudinilor
prof.
Functiile evaluarii: constatativa( se bazeaza pe verificarea rez la anumite intervale de timp,pe criterii
prioritar constatative); diagnostica(se bazeaza pe verificarea si interpretarea rezultatelor la diferite intervale de timp
pe criterii calitative); prognostica( ofera sugestii pt deciziile ce urmeaza a fi luate in scopul ameliorarii procesului
instructiv-educativ);selectiva; de feedback, social-economica,de certificare, motivationala,de
consiliere,educativa,sociala.
Operatiile evaluarii: masurarea,aprecierea si evaluarea propriu-zisa.
Formele evaluarii:
 1. Evaluarea initiala consta in aprecierea nivelului general al dezvoltarii copilului la intrarea in gradinta sau
in momentul integrarii lui in diferite categorii de varsta.
Obiectivele evaluarii initiale sunt cunoasterea capacitatilor generale de invatare ale copiilor si a nivelului
de cunostinte, deprinderi,abilitati necesare desfasurarii programului de instruire.
Evaluarea initiala se desfasoara oral sau in scris si are functie diagnostica si functie prognostica.

2. Evaluarea formativa(continua) o gasim in derularea tuturor activitatilor curente din cadrul gradinitei.
Este o evaluare criteriala bazata pe obiectivele invatarii, face parte din procesul educative normal,intervine in tmpul
fiecarei sarcini, este continua,analitica si este centrata mai mult pe cel ce invata decat pe produsul finite. Are functie
constatativa, functi de feedback si functie motivationala.

3. Evaluarea sumativa intervine la capatul unei component tematice care se desfasoara pe o durata mai
mare de timp sau la sfarsit de semestru cand sunt revizuite cunostintele,deprinderile si priceperile,abilitatile
dobandite in acel interval. Are functie constatativa si functie de selectie.
Metode traditionale de evaluare
1. Evaluarea orala se realizeaza printr-o conversatie pe baza careia prof stabileste cantitatea informatiei si
calitatea procesului si a produsului activitatii de invatare in care elevul a fost implicat. Permite comunicare deplina
intre profesor si elev,profesor-clasa, favorizand dezvoltarea capacitatii de exprimare orala,asigura feedback mai
rapid.
2. Evaluarea prin probe scrise apeleaza la raporturi concretizate in fise de munca independenta, lucrari de
control,teze etc. elevii prezinta achizitiile lor in absenta unui contact direct cu prof. Principala modalitate de realizare
a probelor scrise sunt: probe scrise de control, examinari scurte de tip obiectiv,lucrari scrise semestriale.
3. Evaluarea prin probe practice vizeaza identificarea capacitatii de aplicare practica a cun dobandite de
elevi, spre deosebire de ev orala si scris,ev practice se exercita si asupra procesului de invatare care a condus la acel
produs final.
Metode alternative de evaluare
1. Observarea sistematica a comportamentului elevului fata de activitatea scolara- este o met folosita
dintotdeauna de prof. Aceasta metoda se asociaza cu toate celelalte,fie ele traditionale sau alternative.
Observatia asigura,in evaluare obtinerea unor informatii detaliate cu privire la copilul analizat,cu o interventie
minima in activitatea acestuia. Observatia poate oferi informatii utile cu privire la starile emotionale si
efectele lor asupra prestatiei copiilor. Este important sa notam in grila de observatie doar comportamentele
fara a face jucati de valoare. Concluziile la care ajungen trebuie limitate la datele observate si notate. De ex
daca am notat ca vocifereaza in clasa asta nu inseamna ca nu stie sa comunice cu ceilalti. Notarea
comportamentului contribuie la urmarirea evolutiei anumitor aspect particulare pt a vedea daca repr o
obisnuita sau doar ceva trecator.
Indicatorii comportamentali reprezinta descrieri ale comp specificice : vb neintrebat,pune intrb.
Etapele observarii: - pregatirea prof in vederea observarii care presupune-lansarea unei/unor ipoteze,
documentarea in problema; precizarea ob/scopului urmarit; pregatirea unor aparate/instrumente necesare .
-observarea propriu-zisa care presupune: diminuarea
subiectivismului,pastrarea caracterului natural al fenomenului studiat; mentinerea discretiei, notarea observatiei sa se
faca imediat dar nu in fata elevului
-prelucrearea si interpretarea datelor: stabilirea elem esentiale;stab raporturilor;
deprinderea concluziilor.
 Informatiile pe care trb sa le obtinem despre copil se refera la: modul cum actioneaza cu obiectele(cum le
manuieste,daca se joaca cu toate materialele sau doar cu anumite materiale); modul cum interactioneaza cu
ceilalti(ed,copii,alti adulti, modul ce comunicare vb/nonvb,initiativa in comunicare,capacit de expr a emotiilor si de
intelegere a emotiilor celorlalti; rel in cadrul grupului de prescolari(daca se joaca cu cop, ce roluri prefera,daca
initiaza jocuri) . pentru a inreg aceste inf,ed poate fol urma instrumente:fisa de evaluare, lista de verificare
Avantaje: observarea se realizeaza asupra comportamentelor reale in clasa; surprinderea fenomenelor
psihopedagogice in ritmul si modul lor natural de manifestare
Dezavantaje : cere mult timp;este subiectiva.

2. Portofoliul copilului este o metoda complexa de evaluare prin care se urmareste progresul copilului pe
mai multe planuri, dar si atitudinea acestuia fata de activitatile desfasurate pe o anumita perioada de timp.
Poate fi considerat o “ carte de vizita” a prescolarului care urmareste progresele copilului de la un
semestru la altul, de la an la an, atat educatoarea cat si parintii avand posibilitatea de a urmari progresul
copilului in plan cognitiv,atitudinal si comportamental.
Elementul essential al acestei metode il reprezinta implicarea active a prescolarului in crearea, colectarea
si selectarea produselor care satisfac scopul portofoliului.
Tipuri de portofoliu: portofoliu de prezentare sau introductiv( cuprinde o selectie a celor mai importante
lucrari); portofoliul de progres sau de lucru( contine toate elementele desfasurate pe parcursul
activitatilor); portofoliul de evaluare(cuprinde obiectivele,strategiile,intrumentele de evaluare etc)
Componentele portofoliului de prezentare ar putea fi: lucrari representative ale prescolarului; fise de
lucru; desene; picturi; inregistrari audio/vizuale,experimente ilustrate, fotografii, chestionare.
Structura portofoliului de progres: toate fisele de lucru de la domeniul respectiv(DOS,DLC,DS),
desene,picturi,colaje,fisa de evaluare normativa, formativa, semestriala si anuala.
Structura portofoliului de evaluare: obiectele care au stat la baza realizarilor curente ale copiilor,
strategiile, intrumentele de evaluare, planuri de interventie personalizate, colaborara cu parintii.

Principalul instrument de evaluare a rezultatelor preşcolarilor este TESTUL.

Potrivit specialiştilor, un test bun nu urmăreşte doar verificarea informaţiilor acumulate
de preşcolari, ci şi capacitatea acestora de a arăta ce ştiu să facă cu ce au învăţat.
Din punct de vedere metodic, testele pot fi:
- teste standardizate, proiectate de factorii de decizie sau de cei din instituţii de
specialitate;
- teste proiectate de educatoare.
După modul de manifestare a comportamentului preşcolarului, testele pot avea
următoarele forme:
- orale;
- scrise;
- practice.
După momentul administrării testului:
- teste iniţiale, administrate la începutul unei perioade de formare a preşcolarului;
- teste de progres, administrate pe parcursul perioadei de formare,
Încă din faza de proiectare a unui test, educatoarea trebuie să aibă în vedere atât tipul acestuia
(criterial, care pune accent pe cunoştinţele însuşite de preşcolari sau test de discriminare sau
 normativ, care are rolul de a clasifica preşcolarii, test de rapiditate sau test de randament), cât şi
tipul de itemi pe care îi foloseşe.
Astfel, în elaborarea şi aplicarea testelor există anumiţi paşi de parcurs:
- stabilirea conţinuturilor şi obiectivelor,
- formularea itemilor,
- elaborarea baremului de corectare şi notare,
- aplicarea testului la grupă,
- evaluarea,
- interpretarea rezultatelor.
MATRICEA (tabelul) de specificaţii -Aceasta este un instrument utilizat în proiectarea testelor,
reprezentând „un plan”, „o schiţă” cu ajutorul căreia :
- se asigură că testul construit răspunde la cerinţele anticipate;
- se controlează cu mai multă acurateţe ariile de conţinut sau unităţile de învăţare din
program;
- se controlează cu mai mare precizie ponderea obiectivelor de referinţă specificate
ce urmează a fi evaluate.
Pot fi relaţionate diferite arii de conţinut şi comportamente observabile, itemi
propriu-zişi şi competenţe specifice, etc. Astfel, liniile matricei de specificaţii includ elementele
de conţinut vizate, iar coloanele se referă la nivelele taxonomice le care vor fi măsurate
comportamentele preşcolarilor în raport cu aceste conţinuturi.
În funcţie de scopul şi tipul testului care trebuie proiectat, se poate elabora o matrice de
specificaţii generală sau detaliată
Matricea de specificaţii generală
Matricea de specificaţii generală este utilă în proiectarea testelor sumative care vizează
conţinuturi largi şi obiective cu nivele de complexitate ridicate. Ele specifică unităţi mari de
conţinut şi nivele taxonomice generale.
Matricea de specificaţii detaliată
Este recomandată în cazul testelor sumative care vizează conţinuturi mai restrânse
(evaluare la finalul unei unităţi de învăţare, la finalul unui semestru etc.) şi chiar în cazul testelor
formative (care pot viza conţinutul unei singure lecţii şi nu pot ţinti decât anumite nivele
taxonomice). Ea poate detalia conţinuturile care vor fi acoperite prin test ori nivelele taxonomice,
dar pot include informaţii amănunţite şi despre ambele dimensiuni.

Repere fundamentale privind invatarea si dezvoltarea copilului de la

nastere pana la 7 ani
- Reprezinta un set de enunturi care reflecta asteptarile privind ceea ce trebuie sa stie copilul si sa fie
capabil sa faca. Acestea sunt definite pentru a sprijini cresterea si dezvoltrea copilului de la nastere
pana la 7 ani
- Pentru cadrele didactice reprezinta un punct de referinta in organizarea si prouecrarea activitatilor din
unitatile de educare timpurie.
- Ele au o functie diagnostica numai la nivel de grup de copii si nu la nivel individual si au ca scop
evaluarea nivelului la care se situeaza toti copiii din grupa.
- Reprezinta punctul de plecare in elaborarea unui intreg sistem de standarde privind resursele
umane,serviciile oferite si politicile publice privind educatia, ingrijirea si protectia copilului de la nastere
la 7 ani.
Utilizari: imbunatatirea procesului educational din crese si gradinite; imbunatarirea curriculumului
destinat educarii copiilor de 1-7 ani; imbunatatirea pregatirii cadrelor didactice; monitorizarea
progresului la nivel de sistem educational destinat copiilor de la 1-7 ani.