Sunteți pe pagina 1din 8

MODELAJUL, ca mijloc de realizare a activitilor artistico-plastice, este una dintre cele mai plcute activiti si una dintre cele

mai importante din programa activitilor desfurate in grdinia. Importanta sa decurge din rolul pe care aceste activiti l au in dezvoltarea multilaterala a copilului. Astfel, modelajul contribuie la nzestrarea precolarilor cu unele deprinderi cum sunt acelea de a doza efortul i amplitudinea micrii, de a ine corect unealta de scris n mn. Modelajul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea psihica a copilului. Se dezvolt atenia, se dezvolt operaiile gndirii, mai ales a gndirii logice, se dezvolt spiritul de observaie. Aceste activiti dezvolt si imaginaia, dar contribuie i la formarea profilului moral. La toate acestea se adaug i mulumirea pe care o simte copilul att n timpul lucrului, dar i atunci cnd realizeaz c din minile lui a ieit un obiect cu care poate contribui la nfrumusearea slii de grup. Modelajul este o surs important a creativitii i o forma de destindere la indemna fiecrui copil. Acestea sunt doar cteva din considerentele pentru care am stabilit, mpreuna cu prinii si copiii, ca modelajul sa se constituie si in activitate opionala. De-a lungul timpului, omul a gasit modalitati variate de exprimare a trairilor, sentimentelor si aspiratiilor sale prin gesturi, mimica, desen, muzica si cuvant. La inceput, la varsta prescolara copiii se exprima mai greoi verbal alegand varianta exprimarii grafice. Prin activitati instructiv-educative structurate, copilul ajunge sa se exprime corect gramatical si cursiv, iar dpdv plastic sa se exprime prin desen, pictura si modelaj. Aceasta ultima varianta de exprimare este utilizata mai des de catre copiii mai emotivi, care se refugiaza in lumea culorilor. Activitatile artistico-plastice (desen-pictura-modelaj) sunt concepute conform nivelului de varsta al copilului, de la 1,6 luni pana la 6/7 ani. Prima forma de exprimare grafica a copiulului mic este mazgalitura. Acesta are un intreles pentru el, desi adultii nu percep reprezentarea. Treptat, cu ajutor si perseverenta, copiii invata sa redea obiecte sau chiar imagini respectand realitatea. Prin DESEN copilul se simte important, descoperind o alta varianta de exprimare a ceea ce simte, a ceea ce gandeste si cum percepe lumea inconjuratoare. Atat educatoarele, cat si parintii trebuie sa incurajeze si sa ghideze pasii copiilor pentru dezvoltarea gustului pentru frumos, arta si pentru dezvoltarea unei personalitati complexe. Elementele plastice care se invata la gradinita sunt: punctul, linia, pata de culoare, forma si combinatii ale acestora. In prima etapa, copilul invata sa deseneze utilizand creionul grafic, apoi creioanele colorate si mai tarziu carioca. Pentru utilizarea elementelor grafice si instrumentele specifice desenului, educatoarea trebuie sa proiecteze activitati cu teme simple precum: Fulgerul, Floarea, Nori, Soarele, Omul, Bradul, Copacul, Sacul, Clopotelul, Masina, Steluta, iar mai apoi trece la compozitii simple, apoi mai complexe, avand ca posibile teme Anotimpurile, Familia, La Bunici, Prietenii, Jucariile Mele, Parcul etc. Din punct de vedere psihologic, desenul poate fi utilizat fie ca test de inteligenta, fie ca test de personalitate. Ca test de inteligenta- testul omului- detaliile anatomice si vestimentare calculeaza varsta mentala a copilului. Testul omului arata expresia de sine sau a corpilului. Ca test de personalitate desenul este luat dtept oglinda de reflexie a personalitatii. Copilul deseneaza spontan, ce este important pentru el pozitiv si negativ. Pentru copil, desenul exprima un fel de proiectie a existentei sale. Persoana desenata este copilul insusi caruia, de multe ori ii da propria varsta si sex. Diferente semnificative in reprezentarea grafica a omului pot indica tendinte regresive sau tendinta de a creste. Persoana desenata reprezinta expresia de sine si imaginea corpului cu emotiile traite de copil. Modul in care il reprezinta depinde de dorintele sau defectele acestuia. Prin acest proces de proiectie, copilul poate sa isi prezinte problemele sale, sentimentul de sine, anxietatea si mecanismele sale de reactie sau mecanismele de aparare. Interpretarea desenului depinde de o serie de factori si anume: maturitatea intelectuala, perceptiva si vizuala a copilului, locatia unde este realizat (acasa, la gradinita, la cabinetul psihologului), relatia care se stabileste,

momentul in care este realizat, aspectul adaptativ (Cum accepta copilul sarcina?, Raspunde spontan?, Pune intrebari inainte sa inceapa?, Cererea a fost simtita ca fiind frustranta? etc). Activitatea de PICTURA se desfasoara diferit de cele de desen prin faptul ca se utilizeaza instrumente diferite (pensula, acuarele, guase, pasta de dinti, paie, dopuri de pluta etc.) pastrandu-se aceleasi teme sau se pot alege si altele, in functie de context si de varsta copilului. Prima forma de exprimare prin pictura la copiii mici este dactilopictura sau pictura cu degetelul. La aceasta varsta, copiii nu au bine dezvoltati muschii mici ai mainii si nu isi pot coordona bine miscarile, fiin-du-le foarte greu sa picteze cu pensula. De aceea, invata sa picteze mai intai cu degetul, urmarind ca mai apoi sa utilizeze pensula sau alte instrumente (vata, stampile etc). Pentru dezvoltarea imaginatiei, educatoarele pot da copiilor teme concrete de realizat sau ii pot lasa sa aleaga singuri ceea ce vor sa redea prin desen si culoare. Asadar, prin pictura, desen si modelaj, adultul formeaza copiilor deprinderi de lucru, capacitati de exprimare, in ajuta pe copil sa realizeze corespondente intre elementele de limbaj plastic si natura, stimuleaza expresivitatea si creativitatea si nu in ultimul rand, dezvolta armonios si multilateral personalitatea copiilor. COLAJUL este un procedeu tehnic aprut n arta modern, care const n lipirea pe acelai tablou sau pe o suprafa limitat foaie de desen sau alt suport - a unor elemente eterogene , n vederea obinerii unui efect de ansamblu, de natur estetic. n realizarea unui colaj putem utiliza mai multe tehnici : tehnica formelor rupte Se pot folosi pentru rupere hrtie colorat, pictat chiar de copii, ilustraii colorate, afie vechi, ziare rupte spontan, direct, fr a fi schiat cu creionul vreun desen sau alt imagine grafic. Formele rupte de culoare deschis se pot aplica pe un fond nchis i invers. Se pot realiza compoziii prin mozaic, situaie n care formele sunt alctuite din mici bucele de hrtie sau carton colorat, alturate i lipite cu aracet sau alt soluie de lipit. Subiectele pot fi: omul, copacul, obiecte casnice, flori, animale, etc. tehnica formelor tiate din hrtie Este o tehnic plat ce se poate folosi n lucrri de tip afi sau gazet de perete. Aceasta presupune tierea formelor de hrtie cu ajutorul foarfecii dup un contur executat anterior. Formele de hrtie se taie ntregi sau se secioneaz n pri, dup care se aaz ntr-o anumit compoziie. Golurile rmase dup decuparea formelor din hrtie se pot lipi pe un alt suport, obinndu-se imagini noi prin tehnica decolajului. tehnica formelor din materiale textile Gama materialelor textile este vast. Se taie din materialul textil diferit colorat pri sau forme ntregi care se lipesc pe un carton sau foaie de carton groas. Se pot iniia compoziii cu elemente din natur - pdurea, ogorul, marea joc de forme geometrice. AUDITIILE muzicale sustinute in gradinita de copii ocupa un loc important in educatia muzicala a prescolarilor. Cu ajutorul acestora se formeaza de timpuriu la copii dragostea pentru muzica, priceperea de a deslusi unele idei si sentimente pe care le transmite cantecul. Auditia muzicala in forme neorganizate constituie primul contact al copiilor cu muzica, iar cele organizate ocupa un loc insemnat printre mijloacele educatiei muzicale folosite in gradinita. Cu ajutorul acestora se continua si se imbogateste experienta prescolarilor. Copiii sunt deprinsi sa asculte, sa inteleaga si sa indrageasca diferite piese muzicale: li se formeaza capacitatea de concentratre la un singur stimul, stimulul auditiv. Auditiile muzicale includ un bogat fond informational legat de exprimarea unor sentimente si ganduri despre lume si viata, iar ca valoare formativ-educativa stimuleaza capacitatea intelectuala, dezvolta memoria voluntara si asigura o justa legatura intre aparatul auditiv si fonator. Auditia muzicala se organizeaza si se desfasoara in functie de grupa cu care lucreaza educatoarea si de scopul pe care aceasta il urmareste in activitatea obligatorie si in functie de continutul si caracterul pieselor muzicale pe care urmeaza sa le asculte copiii.

In cadrul activitatilor din gradinita de copii, dramatizarea poate fii privita ca o activitate complementara, un optional si/sau ca o metoda sau mijloc de realizare a unei activitati , in special de educare a limbajului.Indiferent de tipul sau dramatizarea place copiilor prescolari,in special celor cu varste de 5-7 ani. Dramatizarea la varsta prescolara urmareste dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si de receptare a mesajului oral, exprimarea clara, corecta, expresiva, respectarea pauzelor gramaticale,logice sau psihologice din textele interpretate, dar si dezvoltarea capacitatii de exprimare a unor sentimente prin miscare scenica, mimica si/sau gestica. Vazuta ca o activitate optionala ce se desfasoara intreg anul scolar sau pe parcursul unui semestru, DRAMATIZAREA presupune urmarirea unor pasi, a unor obiective care au ca finalitate prezentare unui program in cadrul unei serbari stiut fiind faptul ca dramaturgia constituie Punctul forte in reusita unei serbari. Cadrul didactic trebuie sa aleaga cu grija textul ce urmeaza a fi pus in scena tinand cont de particularitatile de varsta dar si de cele individuale. Copii receptioneaza mesajul etic al textului literar cu o mare rapiditate, dar se exprima mai greu datorita lipsie de flexibilitate a vorbirii. De aceea dramatizarile realizate in versuri scurte sunt usor de memorat de catre copii, dar si povestile scurte, bine cunoscute de copii au succes. Primul pas in realizarea dramatizarilor il presupun auditiile si/sau vizionarile pe tema povestii respective.Aceasta etapa are o importanta deosebita avand functii multiple : dezvoltare atentiei de lunga durata, cunoasterea in amanunt a povestii, surprinderea exacta a momentelor subiectului, desprinderea trasaturilor de caracter ale personajelor. Cadrul didactic poate duce completari si explicatii suplimentare pentru o mai buna inteledere a continutului. In cadrul vizionarilor copii dispun si de modele de interpretare. Acest moment poate fii urmat de convorbiri pe baza carora se caracterizeaza personajelor,se clasifica personjele, se surprind cadrul in care se desfasoara actiunea si specificul costumelor. ramatizarea, prin bucuria de "a face ca", de a trai o experienta care nu e a ta, contribuie la dizolvarea egocenrismului infantil. Il ajuta pe copil sa-si descenreze viziunea, sa se puna in locul altuia, sa se inchipuie un alt EU, contopindu-se cu personajul.El traieste imaginar acte asemenea eroilor sai preferati, intr-o lume in care virtutiile sunt rasplatite, iar ticalosiile sunt pedepsite. Reflectiile mesajului etic al dramatizarii sunt benefice, influentand comportamentul sau. Stabilirea si distibuirea rolurilor este un moment cheia in care pot fii implicati si copii punandu-se in valoare si dezvoltand in acelasi timp capacitatile acestora de a fii obiectivi si de a fii selectivi, dramatizarea oferindule satisfactii imediate, dar si exemple pozitive de comportament. Exercitiile de miscare scenica, sugerate de muzica sau de versuri, compunerea de expresii faciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacitatii de exprimarea nonverbala a sentimentelor.Aceste exercitii insotite de repetarea rolului pana la memorare are alt beneficiu :stimularea memoriei de lunga durata, dar si volumul acesteia( nu de putine ori suntem surpinsi sa constatam ca micii actori au memorat si rolurile celorlalta personaje). O data memorate versurile sau textul epic, acesti actori se adapteaza usor expresivitatii si jocului de scena care se impun. Dincolo de bucuria in sine a jocului, dramatizarea presupune si asigurarea acelor conditii materiale menite sa-i asigure reusita. De aceea dramatizarile includ si preocupari privind decorul si costumatia.La confectionarea decorului si a costumatiei ii putem implica si pe copii demonstrandu-si imaginatia, simtul estetic si indemanarea. 6.STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE IN EDUCATIA TIMPURIE Un nvmnt care se vrea integrat n Uniunea Europeana urmrete individualizarea instruirii copiilor, tratarea difereniat, ncurajarea celor care au nevoie de ajutor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru afirmarea de sine i pentru instruirea conform nevoilor i capacitilor fiecruia pregtirea de nivel superior a educatorilor care s le permit nelegerea complex a situaiilor de nvare. nvmntul precolar actual urmrete abordarea integral a copilului i a educaiei sale, nediscriminarea educaiei, implicarea familiei i a comunitii n educaia copilului, dezvoltarea politicilor educative de responsabilizare, precum i dezvoltarea organismelor societii civile care s promoveze alternative educaionale specifice vrstei.

Reforma sistemului de nvmnt are ca obiective schimbarea mentalitii i formarea unor dascli flexibili; gndirea educaiei formale ne impune i ne obliga s schimbm relaia cu copiii i ntre copii, promovnd sprijinul reciproc i dialogul constructiv prin noi strategii. Noul, necunoscutul, cutarea de idei prin metodele interactive confer activitii mister didactic se constituie ca o aventur a cunoaterii n care copilul e participant activ pentru c el ntlnete probleme, situaii complexe pentru mintea lui de copil dar n grup, prin analize, dezbateri, descoper rspunsurile la toate ntrebrile, rezolva sarcini de nvare, se simte responsabil i mulumit n finalul activitii. Astfel efortul copiilor este unul intelectual de exersare a proceselor psihice i de cunoatere, de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare dect cele clasice prin studiul mediului concret i prin corelaiile, elaborate interactiv, n care copiii i asum responsabilitatea i verific soluii, elaboreaz sinteze n activiti de grup, intergrup, individual n perechi. Ideile grupului au ncrctura afectiv i originalitate atunci cnd respect principiul flexibilitii. Lumea n care trim se schimb i odat cu ea educaia; sursele de informare pentru aduli i copii sunt multe nct pentru cei atrai de nou, de spectaculos, una pare mai atractiv dect alta. Copiii primesc prin diferite ci, canale, prea multe informaii pe care nu le rein i nu au nici capacitatea de selecie a acestora. Unul din obiectivele concrete ale reformei n nvmntul romnesc este i reevaluarea coninuturilor de predare-nvare, coninuturi care implic convertirea nvmntului dintru-unul preponderent reproductiv ntr-unul n esen creativ. Coninuturile sunt orientate spre copil i se adreseaz nou, educatoarelor, care avem posibilitatea s ne punem n valoare creativitatea i libertatea de a alege tema i mijloacele de realizare n funcie de specificul grupei, grdiniei i al comunitii locale. Noile uniti de nvare propuse de programa actual pentru nvmntul precolar au n vedere simplificarea activitilor n ceea ce privete bogia informaiilor abordate n cadrul fiecreia ct i din perspectiva organizrii acestora. Prin metodele interactive, de grup copiii i exerseaz capacitatea de a selecta, combina, n viat lucruri de care vor avea nevoie n viata de colar i de adult. ns conexiunile pe care le fac acetia uimesc mintea unui adult. Stimularea creativitii copiilor este favorizat de metodele interactive, copiii descoper o noua experien, interrelaionm n grupuri de nvare activ aceea de a studia, investiga i capt ncredere n capacitile individuale i ale grupului. Situaiile de nvare rezolvate prin metodele interactive de grup dezvolt copiilor gndirea democratic deoarece ei exerseaz gndirea critic i neleg c atunci cnd analizeaz un personaj, comportamentul unui copil, o fapt, o idee, un eveniment critica comportamentul, ideea, fapta nu critica personajul din poveste sau copilul, adultul. Dup fiecare metoda aplicat se pot abine performante pe care copiii le percep i-i fac responsabili n rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii neleg i observ c implicarea lor este diferit, dar ncurajai i vor cultiva dorina de a se implica n rezolvarea sarcinilor de grup, s aib rbdare cu ei, exersnd i tolerana reciproc. i educaia integrat este o modalitate nou, o strategie modern, iar conceptul de activitate integrat se refera la o activitate n care se abordeaz metoda n predarea, nvarea cunotinelor mbinnd diverse domenii de formare a comportamentelor i abilitilor precolaritii. Aceasta manier de organizare a coninuturilor nvmntului este oarecum similar cu interdisciplinaritatea n sensul c obiectul de nvmnt are ca referin nu o disciplin tiinific ci o tematic unitar, comun mai multor discipline, dar nu trebuie s facem confuzie ntre cele dou concepte i s identificm interdisciplinaritatea (ca o component a mediului pentru organizarea cunoaterii) i integrarea (ca o idee sau un principiu integrator care rupe graniele diferitelor categorii de activiti i grupeaz cunoaterea n funcie de tema propus de educatoare ori de copii. Integrarea presupune revenirea n acelai loc, n aceeai activitate a mai multor activiti de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la nsuirea coninuturilor, la realizarea n practic a proiectului didactic propus fiind o strategie ce presupune reconsiderri radicale nu numai n planul coninuturilor ci i n ambiana predrii i nvrii.

Predarea tematic se concretizeaz printr-o planificare pe termen lung sau scurt care reflect relaiile dintre tema propus, domeniile de cunoatere i centrele de cunoatere. Aceast planificare trebuie s fie flexibil, deschis, adaptrii la evenimentele speciale i presupune capacitatea educatoarei de adaptare la schimbrile care pot interveni, determinate de interesele copiilor. Educaia integral permite realizarea tematicii astfel nct copiii acumuleaz informaii i satisfac interesele, particip prin implicare att efectiv ct i afectiva prin antrenarea unor surse ct mai variate, prin prezentarea coninutului cu ajutorul experienelor diverse, exersrii tuturor analizatorilor, al nvrii prin descoperire.Fiecare partener n educaie i are rolul su n conturarea unei clase echilibrate, asigurnd o organizare participativ care include sau presupune un climat deschis, agreabil, senin, n care disciplina este realizat cu copiii, situaiile de nvare se bazeaz pe experiene i ncercri, pe stabilirea legturilor de cauzalitate. Activitile integrate sunt cele prezente n planificarea calendaristica, proiectate conform planului de nvmnt, orarului aferent nivelului de vrst, susinute de experiena cadrului didactic. Scenariul educatoarei i orienteaz pe copii s opteze pentru diverse centre care ofer posibilitatea alegerii domeniilor de nvare i a materialelor. Varietatea acestora ncurajeaz copiii s manifeste, s observe, s gndeasc, s exprime idei, s interpreteze date, s fac predicii, s-i asume responsabiliti i roluri n microgrupul din care fac parte. O analiz comparativ ntre tradiional i noile metode arat c multe schimbri constau n faptul c l plaseaz pe copil n procesul educativ dup cum urmeaz: n aceste demersuri locul primordial l ocupa copilul de la sugerarea temei i pn la identificarea unor situaii de cercetare soldate cu soluii proprii, de la un proces didactic fragmentat la unul integrat, global. Educaia integrata este un proces complex iar ceea ce am ncercat s aducem n faa dumneavoastr sunt proiectele unor activiti integrate. Metoda proiectelor este o strategie de nvare la nivelul nvmntului preprimar i primar considerat ca o modalitate modern de optimizare a potenialului intelectual al copiilor, se adreseaz competentelor copilului acceptndu-l i ca drept cunosctor al propriilor interese. Aadar un proiect este o investigare a unui subiect a idealului ctre care copilul i ndreapt ntreaga atenie i energie . proiectul i implic pe copii n conducerea investigaiei n mediul imediat i ceea ce este absolut deosebit din punct de vedere al parcurgerii individuale, a nvrii i a ritmului propriu, proiectul poate fi dus la bun sfrit de un grup mic de copii, de ntreaga grup sau ocazional de un singur copil. Vzut n plan teoretic ca o metoda global, cu un puternic caracter interdisciplinar, ca o metod care stimuleaz i dezvolt multilateral personalitatea n curs de formare a copilului. n plan practic el se definete ca un efort deliberat de cercetare al copiilor concentrat pe depistarea detaliilor i nelegerea subiectului n ntreaga sa amploare i nu pe gsirea de rspunsuri corecte la ntrebrile puse de adult. Susinem aplicarea metodei proiectelor tematice alturi de structurarea tradiional a activitii didactice avnd n vedere c permite organizarea progresiv a activitii copiilor n funcie de dezvoltarea lor de interesul manifestat i de gradul de cunoatere al temei propuse; proiectul le ofer copiilor contexte n care pot valorifica nenumrate i variate comportamente, abiliti. Concluzii ntr-o reform structurat a nvmntului romnesc, pe baza noilor reglementari legislative, avem credina c nvmntul precolar ca prioritate naionala se va aeza pe coordonate moderne n contextul ideilor pedagogice europene cu obiective care dezvolt ntreaga personalitate a copilului construit pe opiune i pe libertate. Cadrul reformator al nvmntului actual cuprinde i noul curriculum pentru nvmntul precolar gndit n spiritul aplicrii metodei proiectelor. Aciunile educative ntreprinse satisfac nevoia de cunoatere a copilului , vin n sprijinul formrii personale, a dezvoltrii unor capaciti , comportamente , abiliti pe care le poate utiliza singur oricnd are nevoie. O analiza comparativ ntre tradiional i modern arat c majoritatea schimbrilor constau n faptul c l plaseaz pe copil n procesul educativ. Descifrarea, organizarea i aplicarea metodelor noi este un proces care transform activitatea didactic n una cooperant, modern flexibil, accesibil ,plcut, democratic. Pentru realizarea acestor obiective este necesar ca societatea s contientizeze i s respecte drepturile copilului, s schimbe mentalitile, s aduc o noua concepie, privind copilul c membru al comunitii, s ajute la formarea unor relaii de tip democratic, referitor la familie, comunitate, grdinia.

7. EVALUAREA IN EDUCATIA TIMPURIE Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural i funcional n activitatea grdiniei. Teoria i practica evalurii n educaie nregistreaz o mare varietate de moduri de abordare i de nelegere a rolului aciunilor evaluative, dar noul Curriculum pentru nvmntul precolar prefigureaz printre tendinele de schimbare i diversificarea strategiilor de predare i acord o alt importan procesului de evaluare. n activitatea din grdini , actul de evaluare are drept scop msurarea i aprecierea cunotinelor, priceperilor i deprinderilor dobndite de copii n cadrul actului educaional. n acelai timp , evaluarea urmrete i aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizat n modalitile de abordare a schimbrii , n atitudinile i comportamentele dobndite de copilul precolar prin procesul de nvmnt. Pentru activitatea concret de evaluare desfurat de un cadru didactic, premisele eseniale sunt: cunoaterea teoretic i concret a particularitilor copiilor , competena scopurilor definite , operaionalizate a inventarului de performane posibile pe care le ofer curriculum-ul oficial. Evaluarea va sluji mai bine obiectivele procesului de nvmnt , dac va fi integrat n acest proces i nu se va constitui printr-o activitate anterioar lui. Trebuie integrat n actele de predare - nvare conducnd la ameliorarea lor continu , deci la mbuntirea lor continu deci la mbuntirea performanelor cu condiia ns s se respecte anumite cerine psihopedagogice: Compararea pregtirii precolarilor cu obiectivele specifice fiecrei discipline de studiu i cu cele operaionale ale fiecrei activiti. Nu este permis s predai una i s ceri la evaluare alta. Formularea unui numr de ntrebri care s permit verificarea cunotinelor i deprinderilor eseniale din materia predat. Evaluarea nu este relevant cnd constat c un copil tie bine sau foarte bine doar 1-2 subiecte din materialul supus evalurii. Evaluarea nu trebuie s-i inhibe pe copii, s-i demotiveze ci, dimpotriv s-i stimuleze s nvee mai bine.Ca s ndeplineasc aceast cerin , evaluarea trebuie conceput i prezentat copiilor ca o sarcin comun fireasc i nu ca o sanciune , ca o sperietoare. n conformitate cu anumite criterii psihopedagogice , sociologice i docimologie care vizeaz efectele evalurii n plan individual i social , funcii ale evalurii sunt : Funcia diagnostic-stabilete nivelul , punctele tari i slabe ale copiilor examinai. Se stabilete unde se situeaz aceste rezultate n raport cu obiectivele proiectate , ncercnd s depisteze factorii care influeneaz n sens pozitiv sau negativ. - se realizeaz prin teste diagnostice : - de cunotine - de randament - psihologice * Funcia prognostic stabilete zonele performanei viitoare a copiilor, sunt preconizate rezultatele. se realizeaz prin : - teste de aptitudini - teste de capacitate - teste de abiliti * Funcia de selecie realizeaz clarificarea copiilor ntr-o stare de concurs sau de examen. n urma acesteia se ierarhizeaz precolarii i grupele de precolari n cadrul grupelor. - se realizeaz prin teste standardizate de tip normativ. * Funcia motivaional stimuleaz autocunoaterea , autoaprecierea, autoevaluarea n raport cu obiectivele formrii educaionale. Aceasta contientizeaz , motiveaz i stimuleaz interesul pentru pregtire, pentru perfecionare i pentru obinerea unor performane ct mai nalte - se realizeaz sub form de feed-back oral - sub form de raport scris de unde rezult o funcie social a evalurii informeaz familia asupra rezultatelor obinute de precolari.

Dup funciile pe care evaluarea le ndeplinete n cadrul procesului mai larg al stimulrii potenialului biopsihic al copilului i al optimizrii parametrilor generali ai dezvoltrii acestuia, formele de evaluare utilizate n grdini sunt : * Evaluarea iniial const n aprecierea nivelului general al dezvoltrii copilului la intrarea n grdini sau n momentul integrrii lui n diferite categorii de vrst ale precolaritii . Constituie o premis determinant n proiectarea demersului didactic i o condiie a reuitei acesteia. Obiectivele evalurii iniiale sunt orientate spre cunoaterea capacitilor generale de nvare ale copiilor, a nivelului de cunotine, deprinderi, abiliti necesare desfurrii programului de instruire care urmeaz. Evaluarea se desfoar oral sau scris i stabilete un diagnostic real i obiectiv, care poate ndeplini funcia predicativ, deci va indica traseul demersului didactic ce urmeaz a fi desfurat n trei planuri : modul adecvat de predare nvare a noului coninut; continuarea unui program de recuperare pentru tot colectivul de copii; msuri de sprijinire i recuperare pentru o parte din copii; Evaluarea continu (formativ sau de progresa) o gsim n derularea tuturor activitilor curente din cadrul grdiniei i care opereaz n diferite forme: a observrii continue a comportamentului copiilor, a surprinderii reaciilor pe acre ei le au la solicitri diverse, a semnalrii progreselor pe care le obin prim trecerea de la o sarcin la alta; a recompensrii succeselor pe care copii le obin n nvare prin formule de genul: bravo!, foarte bine! a atitudinilor de sprijin , de ncurajare pentru depirea anumitor obstacole i dificultii de nvare prin formulele: se poate i mai bine!, mai ncearc o dat! Trebuie s se rein faptul c, din moment ce obiectivele i vizeaz pe toi copiii, sarcina didactic din proba sau fia de evaluare este aceeai pentru toi copiii, pentru c diferenierea i individualizarea sunt strategii ale nvrii i nu ale evalurii. Evaluarea sumativ intervine de obicei, la captul unei componente tematice care se desfoar pe o durat mai marte de timp sau la sfrit de semestru cnd sunt revizuite cunotinele, deprinderile,abilitile dobndite n acest interval cu scopul explicit al ntririi i stabilizrii noilor comportamente achiziionate. La aceast form de evaluare se recurge la sfritul anului pregtitor, cnd se verific parametrii generali ai dezvoltrii i cnd se sintetizeaz cele mai nalte niveluri de performan n baza crora copilul este declarat apt pentru a fi colarizat. Evaluarea sumativ reprezint un sondaj ce relev informaii att despre copii, ct i despre activitate. De aceea , aceast evaluare nu ofer informaii complete despre gradul de nsuire a cunotinelor , de formare a deprinderilor la toi copiii , deoarece acest tip de evaluare nu nsoete demersul didactic secven cu secven , deci nu permite acea ameliorare pe parcurs , ori de cte ori ar fi necesar. n funcie de specificul vrstei prescolare metodele de culegere a datelor n vederea evalurii activitilor din grdini vor fi : observaia , conversaia , studiul produselor activitii , analiza procesului de integrare social , testul , ancheta. * Metoda observaiei const n surprinderea i consemnarea evenimentelor definitorii pentru dezvoltarea copilului. Rezultatele observaiei se materializeaz n aprecieri deschise ,directe, cu valoare evaluativ iar apoi pot fi consemnate intr-un protocol de observaie o fie personal a copilului . Notrile n fi vor fi datate , pentru a se putea pune mai uor n eviden aspectele evolutive sau unele involuii , stagnri , regrese , care prin acumulare atrag atenia asupra urgenei de a se intervenii ameliorativ i optimizator. * Metoda consemnrii grafice a preferinelor permite prelevarea i interpretarea datelor obinute despre fiecare copil prin evidenierea zonelor de interes , a preferinelor copilului , dar i a domeniilor n aport cu care el ntmpin dificulti. * Metoda portofoliului const n selectarea , ndosarierea i pstrarea diferitelor lucrri ale copiilor ( desene , picturi , colaje ) pentru ca mai trziu , pe baza probelor materiale , s se poat face o evaluare de tip cumulativ , care va marca progresele pe care ei le-au realizat ntr-o unitate mai mare de timp.

* Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performanelor care vizeaz modificrile produse prin nvare , n principal n domeniul cognitiv, deci cunotine acumulate, capaciti intelectuale formate.