TEHNICA COLAJULUI

Instit. Bădulescu Constanţa Margareta

Gradiniţa cu program normal nr. 1 Aluniş Prahova

Colajul este un procedeu tehnic apărut în arta modernă, care constă în lipirea pe acelaşi
tablou sau pe o suprafaţă limitată ( foaie de desen sau alt suport ) a unor elemente
eterogene , în vederea obţinerii unui efect de ansamblu, de natură estetică.
În realizarea unui colaj putem utiliza mai multe tehnici :

a) tehnica formelor rupte

Se pot folosi pentru rupere hârtie colorată, pictată chiar de copii, ilustraţii colorate, afişe
vechi, ziare rupte spontan, direct, fără a fi schiţat cu creionul vreun desen sau altă imagine
grafică. Formele rupte de culoare deschisă se pot aplica pe un fond închis şi invers. Se pot
realiza compoziţii prin mozaic, situaţie în care formele sunt alcătuite din mici bucăţele de
hârtie sau carton colorat, alăturate şi lipite cu aracet sau altă soluţie de lipit. Subiectele pot fi:
omul, copacul, obiecte casnice, flori, animale, etc.

b) tehnica formelor tăiate din hârtie

Este o tehnică plată ce se poate folosi în lucrări de tip afiş sau gazetă de perete. Aceasta
presupune tăierea formelor de hârtie cu ajutorul foarfecii după un contur executat anterior.
Formele de hârtie se taie întregi sau se secţionează în părţi, după care se aşază într-o anumită
compoziţie. Golurile rămase după decuparea formelor din hârtie se pot lipi pe un alt suport,
obţinându-se imagini noi prin tehnica decolajului.

c) tehnica formelor din materiale textile

Gama materialelor textile este vastă. Se taie din materialul textil diferit colorat părţi sau forme
întregi care se lipesc pe un carton sau foaie de carton groasă. Se pot iniţia compoziţii cu
elemente din natură - pădurea, ogorul, marea – joc de forme geometrice.

Sfaturi practice pentru executarea unui colaj:

În vederea executării unui colaj trebuie să se ţină cont de câteva indicaţii utile:
-se poate folosi orice tip de hârtie: albă sau colorată, argintată sau aurie, subţire sau groasă,
rezistentă la rupere;
-se îndoaie întotdeauna hârtia cu partea colorată spre interior;
-se foloseşte o foarfecă ascuţită care taie bine, având grijă ca atunci când nu se lucrează cu ea,
să se păstreze într-o apărătoare din material textil sau piele confecţionat anume;
-se taie din interior spre exterior, întâi părţile interioare mai fine, apoi cele intermediare şi în
ultimul rând forma exterioară;
-in timpul tăierii, hârtia se ţine cu mâna stângă, iar cu dreapta foarfeca ( invers pentru
stângaci), pe cât posibil în aceeaşi poziţie;
-pentru lipirea formei decupate este bine să se efectueze următoarele operaţii: se aşază
motivul decorativ pe suprafaţa dorită, se acoperă cu o coală de hârtie până la jumătate, se
ridică cealaltă jumătate a motivului decupat pe care se aplică lipici; se apasă apoi pe suprafaţa
suportului, astfel încât să se lipească; se procedează la fel şi cu a doua jumătate;
-pentru motive decorative mai complicate, se poate folosi alt procedeu de lipire: pe o bucată
de sticlă ( geam), cu ajutorul unei lame de ras folosite, se întinde puţin aracet; se va forma o
peliculă foarte subţire. Motivul care trebuie lipit se aşază imediat cu dosul palmei peste
această peliculă de aracet. Cu un beţişor se presează uşor toată suprafaţa motivului.

1
 Apoi, tot cu ajutorul lamei se desprinde motivul de pe placa de sticlă şi se presează
acolo unde se doreşte. Lipiciul va adera uniform şi lipirea se va face corect dacă deasupra se
aplică o foaie de hârtie şi se presează uniform.

Educatoarea trebuie să cunoască şi să folosească adecvat tehnicile de predare-învăţare

menite să stimuleze activismul şi creativitatea copiilor.
A încuraja creativitatea preşcolarilor este un proces unde educatoarea trebuie să devină
deschisă şi permisivă, acceptând şi dând libertate copiilor. Poate – cel mai important - să dea
copiilor timp: timp să se joace, timp să experimenteze, timp să facă greşeli, timp să încerce
toate posibilităţile într-o situaţie şi timp să exploreze propria lor lume imaginară.
Tot acest timp îi va ajuta să devină mai creativi în rezolvarea problemelor şi, cu timpul,
ar putea deveni adulţi care gândesc mai departe de aparenţe .
Tocmai de aceea, în cadrul proiectului „Ecopictura” preşcolarii au realizat numeroase
lucrări folosind tehnica colajului.
În realizarea lucrărilor am folosit o varietate de materiale din natură – muşchi, seminţe,
frunze, flori presate realizând astfel flori, copaci surprinşi de trecerea anotimpurilor, natura
dezlănţuită şi nu numai.
Preşcolarii au transpus pe hârtie cunoştinţele dobândite în urma numeroaselor activităţi de
cunoaştere şi ocrotire a mediului înconjurător, înţelegând importanţa protejării acestuia,
dorindu-şi un mediu curat, sănătos.
Educatorii înţelepţi oferă activităţi cu multiple oportunităţi pentru comportamentul
creativ. Ei propun obiective care cer muncă originală, învăţare independentă, proprie iniţiativă
şi experimentare. Ei pun la dispoziţie materiale care permit o învăţare progresivă, prin
experimentare directă, strategii care permit ideilor să se lege de altele şi activităţi care îi fac pe
copii să gândească creativ.

BIBLIOGRAFIE:
Revista Invaţamântul Preşcolar –Ministerul Educaţiei si Cercetării nr.3-2007”
Activităţi de educaţie plastică in grădiniţa” – BUCUREŞTI 2000

2
3