CENTRUL DE ACTIVITATE

ARTA
 Mediul intervine în dezvoltarea
copilului, în formarea personalităţii lui
şi a calităţilor sale
specific umane, ca sursă a dezvoltării,
nu în rol de ambianţă”.
(Lev Vîgotsky)
 Repere:
I. Noțiune de centru de activitate. Caracteristica centrului de
activitate ARTĂ;
II. Amenajărea centrului de activitate ARTĂ:
a. Cerințe pentru amenajarea centrului de activitate ARTĂ;
b. Meteriale didactice necesare;
c. Rolul educatoarei;
III. Impactul centrului ARTĂ pentru dezvoltarea copilului;
IV. Recomandări metodologice.
1. Noțiune de centru de activitate. Caracteristici generale
a centrului de activitate ARTĂ

Termenul de centru de activitate desemnează spaţiul

destinat unor activităţi de un anumit profil din perspectiva
materialelor şi a stimulilor pe care îi conţine, deservind un
anumit domeniu de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi.
Termenul este similar cu cel de arii de stimulare,
centre ludice, centre de interes, colțuri.
 Curriculum-ul preșcolar structurează experienţele copilului pe
domenii experienţiale.
Astfel, având în vedere setul de interese şi aspiraţii ale
copilului, nevoile acestuia, sala de grupă poate fi delimitată în mai
multe centre de activitate/interes:
Centrul ARTĂ
Centrul CONSTRUCŢII/BLOCURI
Centrul JOCURI SIMBOLICE/JOCUL DE ROL
Centrul ALFABETIZARE/BIBLIOTECA
Centrul JOCURI MANIPULATIVE DE MASĂ
Centrul ŞTIINŢĂ
Centrul NISIP ŞI APĂ
 Centrele de activitate sunt, în fapt, o manieră de organizare a
spaţiului educaţional din grupă, după criteriul activităţilor
fundamentale pe care le desfăşoară copiii.
Ele asigură cunoaşterea realităţii în domeniile cele mai
importante: prin ştiinţă, arte plastice, jocuri de mişcare, jocuri de
masă, bibliotecă, construcţii etc.
Fiecare centru oferă terenul unei activităţi în care jocurile
alese vor dezvolta cunoaşterea într-o sferă a vieţii socioumane.
Toate, împreună, dezvoltă personalitatea copilului în ansamblu.
 Organizarea spaţiului educativ prin delimitarea
centrelor oferă atât părinţilor cât şi educatoarelor oportunitatea de
a-i observa mai bine pe copii în interacţiunea cu materialele, cu alţi
copii sau cu adulţii.
În organizarea pe centre a spaţiului educativ educatoarea
trebuie să asigure:
 securitatea şi protecţia copiilor,
 confortul prin mobilier, canapele, pernuţe,
 existenţa unui spaţiu suficient studiului şi întâlnirii cu alţi copii,
 existenţa unui material adecvat oricărei situaţii de învăţare,
 poziţionarea adecvată a centrelor respectând reguli specifice.
 Cerințe generale față de amenajarea
centrelor de activitate:
 posibilitatea supravegherii oricărui centru din orice loc în care se află
educatoarea în sala de grupă.
 nu trebuie omisă nici poziţionarea centrelor în sala de grupă, respectiv
separarea centrelor
zgomotoase de cele mai liniştite,
 asigurarea suficientă de lumină naturală.
 mijlocul sălii trebuie să fie permanent liber pentru fluidizarea circulaţiei
copiilor şi pentru a putea desfăşura întâlnirea de dimineaţă sau alte
activităţi de grup
 mobilierul, mesele, scaunele, covoraşele, perniţele existente la fiecare
centru de activitate, să fie dimensionate potrivit vârstei copiilor şi
poziţionate astfel încât să se poată lucra în grup, dar să nu se creeze
conflicte între membrii grupului.
 Centrul de activitate ARTA este o zona a artei şi a
imaginaţiei în care copiii vor putea:
 desena
 picta
 modela
 cânta
 dansa
 realiza lucrări individuale şi colective
 cu materiale din natură şi materiale refolosibile
 vor putea face jucării, costume pe care le vor îmbrăca la jocul de
rol sau la carnaval etc.
Scopul centrului de activitate ARTA:

cultivarea dragostei, a sensibilităţii şi a

gustului estetic
pentru frumos
 Obiective prioritare:
1. să utilizeze corect instrumentele de lucru;
2. să păstreze ordinea şi curăţenia la locul de joacă;
3. să-şi cunoască responsabilităţile în microgrupul din care face parte;
4. să coloreze folosind adecvat culorile şi respectând conturul imaginilor;
5. să decupeze, să selecteze diferite obiecte pentru a realiza lucrarea;
6. să utilizeze diferite tehnici specifice lucrului manual;
7. să facă aprecieri asupra lucrării sale şi a celorlalţi copii;
8. să finalizeze lucrarea începută.
II. Amenajarea centrului de activitate ARTĂ:

a. Cerințe pentru amenajarea centrului de activitate ARTĂ

În organizarea acestui centru/sector trebuie să se ţină

cont de câteva aspecte:
 spaţiul trebuie să fie suficient pentru copiii care lucrează,
astfel încât să nu-i stânjenească, să nu existe senzaţia de
înghesuială;
 spaţiul destinat trebuie să fie într-un loc mai retras, în care
să primească lumina din partea stângă;
 pe pereţi trebuie să existe spaţii pentru expunerea lucrărilor.
  Amenajaţi centrul în apropierea sursei de apă; dacă nu este posibil — aduceţi vase
cu apă, care pot fi folosite atît pentru muiatul/spălatul periilor, cît şi pentru spălatul
mîinilor.
 Asiguraţi spaţiu suficient pentru ca să poată alege copiii între a lucra la şevalet,
la masă sau chiar pe podea;
 Puneţi materiale pentru pictatul cu degetul, palma, pentru elaborarea colajelor,
aplicaţiilor.
 Puneţi lucrările fiecărui copil în cutii separate sau în tăviţe pentru copt.
 Păstraţi la îndemînă borcănaşe, pensule, creioane, carioca etc. de diverse
dimensiuni.
 Permiteţi-le copiilor să rămînă în picioare, să stea în genunchi, pe scaune, să
şadă cu faţa spre speteaza scaunului în timp ce se joacă la masa din centrul
artelor.
 Oferiţi-le copiilor forme geometrice simple.
 Încercaţi să folosiţi şi alte materiale pentru lipit (în afară de clei): bandă
adezivă, hîrtie de lipici, bastonaşe de clei etc.
 Lipiţi bucăţelele de bandă adezivă, tăiate în prealabil, de marginea unui vas
greu.
 De fiecare dată puneţi pe masă numai cîte unul sau două materiale pentru
colaje.
 Transformaţi o cutie de carton în şevalet de masă.
 Marcaţi materialele disponibile în centru, cît şi recipientele pentru a asigura
ordinea şi curăţenia.
 Expuneţi obiecte de artă în centru, în sala de grupă şi pe hol, la fel şi
lucrările copiilor — îi va face mîndri de munca lor şi vor vedea că le
consideraţi efortul lor important. Este foarte important să păstraţi lucrările
de artă ale copiilor pentru a observa progresele făcute de ei şi a discuta cu
părinţii despre realizările lor.
 Permiteţi copiilor să-şi ducă lucrările acasă, să le “lucreze” în continuare cu
părinţii.
 Lîngă şevalet se agaţă într-un cui salopete de pictor sau cămăşi, maiouri
vechi. Copiii le îmbracă cînd pictează, ca sa-şi protejeze hainele. S-ar putea
să fie nevoie să le reamintiţi, cu blîndeţe, să poarte aceste salopete.
 Plastilina moale, lutul, aluatul de joc acoperit cu o cîrpă umedă, păstrată
într-un vas larg, trebuie să fie pusă zilnic în centrul pentru activităţi
artistice. Pe unul dintre rafturi trebuie să existe cîteva planşe pentru lucrul
cu plastilina şi cîteva ciocane pentru turtit plastilina, cuţitaşe, linguriţe de
plastic pentru scobit.
 Educatoarea are depozitate: sare, făină, amidon pentru a prepara lipici,
aluat de joc — împreună cu copiii, vopsea.
 Rafturile şi cutiile cu materiale sunt etichetate cu imagini şi cuvinte, în
centru de activităţi de artă sunt reguli de utilizare şi securitate stabilite
împreună cu copiii.
 Copiii îşi vor asuma responsabilitatea de a pune obiectele la locul lor,
astfel va fi facilitată menţinerea ordinii în centru.
 Listele cu materialele de care este nevoie aici se pot trimite în scrisori
către părinţi şi vor fi afişate la văzul părinţilor pe panoul „O mînă de
ajutor” înainte de a începe studiul unei teme.
 De menţionat este faptul că, pentru preşcolari, este foarte
important să existe un loc special amenajat unde se pot expune în
fiecare zi lucrările acestora: desene, cântece, poezii învăţate, picturi
ş.a.
Acest spaţiu trebuie să fie destinat exclusiv creaţiilor copiilor
şi trebuie amenajat undeva la îndemâna părinţilor, însă având grijă să
nu se suprapună cu spaţiile de joacă ale copiilor
sau cu centrele de interes.
Preşcolarii au nevoie şi de aprecieri ale părinţilor cu privire la
activităţile pe care ei le-au desfăşurat în fiecare zi.
 b. Materiale didactice necesare
La centrul „Artă“ materialele puse la dispoziţia copiilor pot
fi foarte variate şi, mai ales, cele care contribuie la stimularea
imaginaţiei şi a creativităţii copiilor.
Aceştia sunt încurajaţi să exploreze şi să manipuleze
materialele fără restricţie pentru a putea obţine lucrări originale.
De asemenea, trebuie accentuată importanţa procesului şi nu
a produsului.
 Tipuri de materiale:
Sintetizând materialele necesare acestui centru de activitate, acestea ar
putea fi clasificate astfel:
 ceva pe care să pictezi (şevalet, hîrtie — coli mar etc);
 ceva cu care să pictezi (perii de diferite lungimi şi diametre, culori, vopsea
de pictat cu mîinile şi/sau cu picioarele);
 ceva cu care să desenezi (creioane — simple şi colorate, de ceară, cretă,
carioca lavabilă, marchere);
 ceva pe care să desenezi (hîrtie albă, carton, hîrtie colorată, ziare, texturi
etc.);
 ceva ce ţine lucrurile împreună;
 ceva de tăiat;
 ceva de amestecat;
 ceva pentru curăţat lucrurile, dacă este necesar.
 ceva de aplicat (hîrtie albă şi colorată, hîrtie adezivă, trafarete, forme
geometrice, ilustrate vechi etc.);
 ceva de modelat (plastilină, aluat, pămînt, argilă etc.);
 lucruri din natură — nuci, flori uscate, conuri de brad, seminţe, scoici,
pietricele, pene, frunze, cereale, boabe etc.);
 materiale de cusut — mărgele, panglică, fundă, aţă, ţesături;
 obiecte de bucătărie — bucăţele de hîrtie sau folie de ambalat, dopuri;
 materiale de construcţie — resturi de lemn, de linoleum, parchet, tapete
etc.
 diferite — cutii de orice fel;
 ceva de făcut curăţenie (lavete, burete, mături, prosoape);
 şorţ sau cămaşă veche ca să nu se murdărească etc.
Gama de materiale din acest centru poate
cuprinde:
 hârtie de toate dimensiunile şi
culorile,
 
creioane colorate, acuarele,

foarfece, pastă de lipit,
 planşete, plastilină,
 cocă, coloranţi alimentari,
 autocolant,
 sfoară, sârmă, gheme de lână
divers colorate,
 casetofon, radio, CD-uri cu muzică,
muzicuţe, fluiere, tamburine.
Suprafața pe care copilul
desenează poate fi din diverse:
materiale de culori diferite:
hârtie albă şi colorată, sticlă,
făină, pânză, ceramică, piatră,
plastic etc.
 Tot aici, în acest centru, pot fi
plasate şi instrumente muzicale
sau obiecte cu care copiii pot
face activităţi de muzică şi
mişcare (minge, coardă, cerc
etc.).
 Pentru aceste activităţi artistice nu este nevoie
de un volum mare de materiale. Materialele pe care le
folosesc copiii trebuie păstrate pe un raft la care ei pot
ajunge; iar cele care necesită supravegherea educatoarei
vor fi ţinute într-un dulap sau pe un raft înalt.
 c. Rolul educatoarei
Educatoarea trebuie:
 să ofere materiale diversificate pentru desen şi pictură, care să le stimuleze
creativitatea;
 să nu limiteze numărul de picturi pe care îl poate realiza copilul;
 să asigure spaţiu suficient pentru manifestarea artistică a copiilor;
 să încurajeze copiii pentru desfăşurarea unor experienţe variate: pictura cu
degetele (dactilopictură), cu palma, cu sfoara, cu ceara, cu pix, cu diferite
pensule, cu periuţe de dinţi, cu pulverizator pentru vopsea etc.;
 să încurajeze şi să fie alături de copiii care întâmpină difi¬cultăţi în
realizarea temei date;
 să ofere răspunsuri tuturor copiilor care lucrează şi să le aprecieze corect
efortul;
 să exprime păreri pozitive faţă de micile lor realizări;
 să nu-i critice atunci când se produce mizerie sau dezor¬dine,
întrucât importantă este activitatea în sine;
 să nu dea sugestii asupra a ceea ce au desenat copi sau să dea
modele;
 să nu-l întrebe pe copil ce desenează, pentru că de multe ori
nu-şi propune de la început ceva anume; dacă însă denumesc
desenul şi educatoarei i se pare că nu seamănă cu ceea ce a
spus copilul, nu trebuie să exprime acest lucru pentru a nu-l
dezamăgi;
 să nu grăbească copilul să finalizeze lucrarea;
 să afişeze toate lucrările fără a le compara, deoarece competiţia
nu e potrivită copiilor preşcolari;
 să asculte poveştile copiilor despre ceea ce au realizat:
 să aprecieze lucrările pentru calităţile lor şi nu după standarde de
adult;
 să-i încurajeze să lucreze cât mai ordonat, dar mai ales să facă
curat după activităţi;
 să îi ajute şi să-i îndrume permanent.
 Educatoarea trebuie să-i observe, în mod regulat, pe copii
în timpul pe care-l petrec în acest sector de activitate, pentru că în acest
fel ea poate înţelege modul lor de gândire şi de exprimare.
Se poate observa:
- dacă copilul ştie să folosească foarfecele;
- care este nivelul deprinderilor sale de a tăia sau de a decupa ceva;
- dacă preferă cumva să rupă hârtia în loc s-o taie;
- cum ţine creionul sau creionul colorat;
- cum explorează materialele;
- cum abordează o activitate artistică şi cât timp se poate ocupa de ea;
- Dacă copilul se enervează uşor;
- - dacă copilul poate să-şi descrie lucrarea;
- - dacă vorbeşte cu alţi copii în timp ce lucrează sau este tăcut.
 Reguli de urmat la centrul ARTĂ:

 Utilizăm cu grijă materialele şi instrumentele cu care

lucrăm, pentru a evita accidentele nedorite;

 Suntem atenţi dacă cineva are nevoie de ajutorul nostru

şi ne ajutăm unii pe ceilalţi;

 Când terminăm de lucrat, aşezăm la locul lor materialele

şi instrumentele folosite.
 III. Impactul centrului ARTĂ pentru dezvoltarea
copilului

Centrul ARTĂ are influenţe asupra dezvoltării

copiilor în toate domeniile, deoarece acestea se
întrepătrund în sarcinile şi tipurile de activităţi de aici şi
pot asigura dezvoltarea globală a copilului.
intelectual afectiv fizic

social creativ
 Centrul „Artă“ contribuie la
dezvoltarea multilaterală a copilului:

a. în plan intelectual:
• îmbogăţeşte vocabularul;
• îmbogăţeşte cunoştinţele despre forme şi despre culori;
• măreşte puterea de concentrare a atenţiei.

b. în plan afectiv
• oferă posibilitatea de a comunica impresii, sentimente;
• oferă ocazia de a se exprima fără cuvinte;
 c. în plan fizic
• dezvoltă coordonarea ochi-mână
• dezvoltă muşchii mici ai mâiniii
• dezvoltă simţul tactil, chinestezic şi vizual

d. în plan social
• încurajează copiii să ia decizii
• dezvoltă independenţa în acţiune
• exersează deprinderi de cooperare şi colaborare cu colegii
în realizarea unui scop comun
• stimulează respectul pentru muncă şi faţă de munca
celorlalţi
• consolidează deprinderi de ordine şi de curăţenie
 e. în planul creativității
• stimulează creativitatea
• apreciează originalitatea în lucrările
proprii şi ale celorlalţi
• găseşte noi soluţii în realizarea unor
teme.
 IV. Recomandări metodologice
 Când un copil zgârie cu degetul sau cu un beţişor pământul, sau
desenează cu creionul pe hârtie, el creează şi înfăţişează lumea
aşa cum o vede el. Lăsaţi-1 să exploreze şi să se folosească de
ideile lui originale, aşa cum crede el că e mai bine.
 Evitaţi să daţi copilului să copieze modele. Acestea inhibă
imaginaţia.
 Modul în care privesc adulţii operele copilului este diferit de
semnificaţia pe care copilul o dă acestora. Pentru copil este
important procesul în sine, nu produsul final.
 Lăsaţi copilul să exerseze pentru a-şi perfecţiona achiziţiile
motrice şi pentru a câştiga încredere în sine; puneţi-i la
dispoziţie zilnic o varietate de experienţe artistice şi materiale.
 De câte ori aveţi posibilitatea, ieşiţi cu copiii în afara spaţiului
clasei. Ceea ce trăiesc şi văd se va exprima în creaţiile lor
artistice
 Acordaţi o atenţie deosebită calităţii materialelor folosite.
Experimentați-le dumneavoastră înainte de a le da copiilor.
 Utilizaţi şorţuleţe de protecţie pentru copii (nu neapărat din cele
destinate pentru acest lucru, ci chiar făcute de dvs. din cămăşi
vechi ale adulţilor evitând astfel îngrădirea experienţelor copiilor
la acest centru.
 Nu uitaţi să discutaţi cu copiii, ori de câte ori se iveşte ocazia,
despre modul de utilizare a materialelor şi instrumentelor de
lucru.
 Comentariile dumneavoastră trebuie să fie încurajatoare şi nu
critice, în schimb, ele nu trebuie să încurajeze uniformitatea.
Dacă toate lucrările care le comentaţi sunt drăguţe ori simpatice,
copiii nu vor mai avea încredere în judecata dvs. Oferiţi-le un
feedback constructiv, o părere sinceră, care să le vină în ajutor şi
mai ales implicaţi-i pe ei pentru a explica ce şi de ce au realizat
acele produse. (Văd că ai ales mai multe culori astăzi. Poţi să-mi
povesteşti despre asta? sau Văd că ai o lucrare îngrijită.
Lucrarea ta respectă criteriul de acurateţe.).
 Nu comparaţi desenele şi picturile copiilor, competiţia nu e
potrivită la această vârstă.
 Amenajaţi cu grijă spaţiul pentru aşezarea lucrărilor terminate, în
aşa încât acestea să nu se deterioreze.
 Asociaţi activitatea artistico-plastică cu muzica. Puteţi pune un
fon muzical liniştitor să se audă şi să lăsaţi copiii să trăiască
momentul.
 Muzica poate constitui fondul pentru alte tipuri de activităţi:
melodiile vioaie sunt plăcute atunci când vine vremea să
strângem jucăriile sau să ne pregătim să ieşim afară, iar melodiile
mai liniştite pot fi folosite înainte de somn etc.
 Anunţaţi copiii din vreme că trebuie să încheie lucrul şi
încurajaţi-i să strângă şi să lase curat în urma lor.
 În loc de concluzii
O credinciasă ce avea o față curată, frumoasă și
fermecătoare, a fost întrebată odată de o doamnă
elegantă: Vă rog să-mi spuneți și mie ce cosmetice
folosiți.
Credincioasa, privit-o cu un zîmbet pe față, i-a
răspuns:
Pentru BUZE – ADEVĂRUL
Pentru VOCE - RUGĂCIUNEA
Pentru OCHI – MILA
Pentru INIMĂ – DRAGOSTEA
Pentru MÂINI – FACEREA DE BINE
O ZI FRUMOASĂ SĂ AVEȚI !
 Surse bibliografice:
1. PREDA V., CIOFLICA S., De la centre de activitate la educație de
calitate. Petroșani: Editura Tehno-Art, 2016. 28 p.
2. PREDA V., CIOFLICA S., De la centre de activitate la educație de
calitate. Recomandări pentru organizarea mediului educațional.
Petroșani: Editura Tehno-Art, 2016. 8 p ISBN: 978-606-630-103-9
3. ANTONOVICI Ș., NEAȚU P., Jocuri și activități alese: îndrumător
pentru educatoare. București: Aramis Print, 2008. 111 p. ISBN 978-973-
679-584-8
4. Metodica activităților instructiv-educative din grădiniță: ghid pentru
examenele de definitivat și grade didactice. Coord.: ANGHELACHE V.,
BENȚEA C., ș.a. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2017. 370
p. ISBN 978-606-31-0366-7