1) Jocul de creatie

Aceasta categorie de jocuri include acele jocuri in care tema, subiectul si regulile jocului sunt
alese de copii.
Aceste jocuri redau aspecte ale realitatii fizice si sociale, impresii acumulate de copii in urma
unor experiente directe sau imaginare ale acestora. La randul lor jocurile de creatie pot fi
clasificate in urmatoarele categorii:
- jocuri de creatie cu obiecte si materiale (jocuri de constructie)
- jocuri de creatie prin rol (jocuri de creatie cu subiecte alese din viata cotidiana)
- jocuri de creatie cu subiecte din basme si povesti
2) Jocul de constructii
Atitudinea creatoare in jocul de constructii se manifesta in activitatea de utilizare a unei
varietati de materiale pentru realizarea unor obiecte bidimensionale sau tridimensionale
aproximative sau fidele unor obiecte reale.
In activitatile libere, jocul de constructii poate lua forma elaborarii unei constructii originale a
reconstituirii unui model prezentat anterior sau a constructiei dupa model.
Etapele jocului de constructii sunt:
- familiazarea cu materialele si tema jocului
- realizarea efectiva a constructiei
1.2 Jocurile de creatie prin rol
Sursele de preluare a temelor si rolurilor in jurul carora se tese subiectul jocului sunt realitatea
inconjuratoare si mediul fictional al povestilor. Jocurile cu subiecte din viata cotidiana reflecta
prin continut experientele directe traite de copil dar si cele dobandite prin observatie sau
relatare. Jocurile cu subiecte din povesti sunt mai pretentioase, ele implicand adesea crearea
unei atmosfere speciale sau redarea trasaturilor personajelor cu care copiii sunt putin
familiarizate.
Jocurile inspirate de textul povestilor pot lua forma unor dramatizari in care rolurile sunt
interpretate fie de copii fie de papusile de teatru. Organizarea unui teatru de papusi ii ofera

copilului posibilitatea sa se detaseze de un rol anume si sa-si asume responsibilitatea de

organizator sau regizor al povestii respective.
Jocul de creatie inregistreaza o evolutie si o imbogatire de la un an la altul. Daca la inceputul
varstei prescolare copilul reda actiuni izolate isi asuma roluri fara sa le dea o semnificatie
sociala sau fara o motivatie interna. Treptat copilul va trece la practicarea unor jocuri care
presupun redarea unor aspecte mai complexe legate de caracteristicile unor personaje si care
sunt integrate in activitati ce presupun interactiune si cooperare.
2) Jocul cu reguli
Jocul cu reguli se constituie incepand cu perioada prescolara si se desavarseste in perioada
scolara mica. Fie ca sunt inventate de participantii la joc sau formulate de educator fie ca sunt
impuse prin traditie sau de normele morale. Regulile jocului sunt conventii cu privire la un
mod de a proceda si de interactiona pe parcursul activitatii ludice. Prin interiorizare unele
dintre ele tind sa devina principii de conduita in joc si in viata reala.
Jocurile de miscare
Acest tip de jocuri satisface in cea mai mare masura nevoia de miscare a prescolarilor, in
general aceste jocuri se bazeaza pe respectarea unui set de reguli prestabilite si pe performanta
unor miscari specifice. In perioada prescolara aceste miscari sunt incadrate intr-un context in
jocuri de miscare ce reflecta fragmente din viata reala presupunand cel mai adesea imitarea
unor miscari, atitudini si relatii din viata reala (jocuri de miscare cu subiect)
Contextualizarea miscarilor are loc in textul cu joc si cantec in care copiii se organizeaza in
cerc si hora iar existenta textului sau cantecului asigura o interpretare mai expresiva a rolului
impus de text si executarea mai corecta a miscarilor. In aceeasi categorie a jocurilor de
miscare se integreaza si jocurile fara subiect al caror scop principal este exersarea indemanarii
sau a altor deprinderi motrice indiferent de forma pe care o imbraca.
Jocurile de miscare exercita un important rol formativ in planul dezvoltarii psihofizice a
prescolarilor.