Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTO:
Copilul rade :
Tanarul canta :
Batranul tace :
UNIVERSUL JOCULUI
4 . CLASIFICARE :
Jocul este activitatea care se afirma prima in ontogeneza si devine dominanta la var
sta copilariei.
Jocul de creatie . Aceasta categorie de activitati ludice include jocurile in care tema
, subiectul si regulile jocului sunt alese de copii. Ele redau aspecte ale
realitatii fizice si sociale, impresii acumulate de copii in urma unor experiente
directe sau imaginare ale acestora . Transpunerea realitatii va fi facuta cu mai multa
sau mai putina acuratete , in functie de calitatea reprezentarilor de care dispune
copilul si de resursele materiale disponibile . Jocurile de creatie pot fi exprimate
ca o creatie cu obiecte si materiale , categorie ce integreaza jocurile de constructie
, cat si ca o creatie prin rol
, in aceasta subgrupa fiind identificate doua variante de joc : jocurile cu subiecte
alese din viata cotidiana ( jocurile de convietuire sociala : de - a mama , de - a tata , de - a
doctorul , de - a magazinul , de - a invatatoarea
) si jocurile cu subiecte din basme si povesti .
Prin caracterul sau mai puternic finalist , jocul de constructii ii ofera copilului
satisfactia indeplinirii unei sarcini si a aprecierii produsului obtinut contribuind
la familiarizarea lui cu specificul activitatii de munca .
O categorie aparte a jocurilor cu reguli o constituie jocurile didactice , care isi propun
finalitati de dezvoltare psihofizica mai clar conturate .
In scoala primara , jocul liber se inlocuieste treptat cu alte forme ca : joc de rol ,
joc de interactiune , joc cu reguli , joc sportiv , joc strategic si de gandire activeaza
priceperile notionale si rezolvarea de probleme .
Toate aceste forme de joc pot fi atat activitati libere ale copiilor , cat si actiuni conduse
si stimulate de adulti
. Formatorii trebuie avertizati asupra pericolului didacticizarii jocului in scoala .
Elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriza , asteptare ,
incercare a capacitatilor personale si intrecere intre copii. Jocurile didactice pot
imbraca forma unor jocuri de miscare ; parcurgerea de catre copii a unor trasee identice
intr - o intrecere , sau a unor jocuri sportive combinate cu jocul de creatie :
jocuri concurs in care copiii indeplinesc rolul unor personaje .
Jocurile didactice care urmaresc explicit dezvoltarea psihica pot fi si foarte variate.
-Jocul trebuie acceptat si considerat important ca proces, si nu doar pentru eventualele sale
produse:achizitii intelectuale , produse materiale ;
-Jocul directionat de catre adult sau educator determina dezvoltarea copilului in zona
proxima de competenta ;
4.Denumirea jocului dupa locul unde e plasata actiunea sau prin finalitatea jocului (,
, de - a scoala " ; ,, construim o cetate " ; ) .
JUCARIA este pentru copil un obiect destinat jocului si mult mai mult decat atat
. Ea este perceputa drept un tovaras indragit , caruia copilul ii confera , in planul
imaginatiei , caracteristici umane . Prezenta jucariilor ii stimuleaza copilului forta de creatie ,
fantezia , iar relationarea cu diversele tipuri de jucarii ii trezeste trairi afective , emotii ,
interese .
11.Depasirea unor trairi emotionale negative : sentimentul de singuratate , tristete: papusi moi
, jucarii de plus mari .
In ultimii ani s - a ajuns la jucarii de tip horror . In industria de jucarii oferta creste continuu
, insa pedagogii atentioneaza asupra regresului calitatii acestora si se plang de nivelul educativ
scazut al jucariilor . Targul de jucarii de la Nurnberg ofera o imagine de ansamblu asupra
tuturor tipurilor de jucarii de pe piata .
jocul observativ ( outlooker play ) - observa jocul altor copii , ocazional le vorbeste ,
dar nu se implica ;
jocul paralel ( parallel play ) - copilul se joaca singur in apropierea altor copii ,
dar nu cu ei , desi jucariile sunt identice (asemanatoare ) cu ale celorlalti ,
nu interactioneaza , se privesc reciproc , unul abandoneaza jocul,
altul il priveste cum pleaca si il urmeaza;
jocul asociativ ( associative play ) - copiii se joaca unii cu altii , schimba jucarii ,
se angajeaza in activitati similare , dar nu par a juca acelasi joc , copiii isi impart rolul
, activitatile lor nu sunt coordonate si nu au o finalitate comuna ;
3 . PROBLEMATICA JOCULUI :
Existenta unui inventar de obiecte pe care le dezvolta jocul ne atrage atentia asupra
faptului ca , in timp , jocurile se schimba , tinand pasul cu dezvoltarea tehnico - stiintifica .
Este suficient sa amintim ca astazi exista jocuri electronice , programe de jocuri pe calculator
pentru a ilustra aceasta devenire in timp a jocurilor .
Jocurile fac apel fie la forta fizica , fie la indemanare , fie la inteligenta , solicitand
jucatorul sa isi mobilizeze energia si sa se concentreze , sa isi calculeze miscarile cu
ale celorlalti participanti , adica sa intre intr - un ritm pe care , pentru a- l imita trebuie mai
intai sa il recunoasca . Din acest motiv , jocul reprezinta modalitatea cea mai
simpla si mai placuta de integrare intr - un univers cultural . Adeseori , jocurile nu sunt
altceva decat simple imitatii ale unor activitati proprii maturilor . Evident ca , in cazul acesta
, comportamentul mimetic nu este altceva decat o forma de inscriere intr - un model
cultural asumat prin joc , adica o initiere.
4 . EVOLUTIA TEMEI
,,Sub unghiul formei , se poate deci defini jocul , pe scurt , ca o actiune libera , inteleasa
ca fictiva si situata in afara vietii obisnuite , in stare , cu toate acestea sa
absoarba totalmente jucatorul;o actiune golita de orice interes material si de orice utilitate ;
care se executa intr - un spatiu si un timp special circumscrise , se desfasoara ordonat , dupa
reguli date si creeaza in viata relatii de grup , inconjurandu - se de obicei de mister sau
accentuand prin deghizare ciudatenia lor fata de lumea obisnuita " ( Johan
Huizinga , Homo ludens ) .
Problema originii jocului a nascut controverse si a ramas , pana astazi , o intrebare fara
raspuns . Fie ca reprezinta descarcarea unui surplus de forta vitala , fie ca se
subordoneaza unui spirit de imaginatie congenital , jocul ramane un excelent
exercitiu pentru viata . La inceputurile sale , el avea , ca orice activitate umana , o functie
sacra .
,,Toate jocurile sacre ale artei nu sunt decat imitatii ale jocului fara sfarsit al lumii ,
aceasta opera de arta care - si da vesnic forma " (F . Schlegel ) .
Poetul modern va cauta sa se exprime intr - un mod cu totul nou , invevtand cuvinte,
gramatici , relatii stranii intre om si limbaj-Nichita Stanescu , iar Marin Sorescu , va
desfasura adevarate jocuri ale inteligentei , parodiind cu umor realitatea cotidiana ,
derizoriul actelor umane , desi in spatele acestor atitudini se afla meditatia grava .
CA FENOMEN DE CULTURA
Chiar si in cele mai simple forme ale sale si chiar in viata animalelor
, jocul este mai mult decat un fenomen pur fiziologic sau decat o reactie
psihica determinata pur fiziologic . El depaseste ca atare limitele unei activitati pur
fiziologice sau cel putin pur fizice .
Jocul este o functie plina de talc . In joc ,, intra in joc " ceva care trece
dincolo de instinctul conservare nemijlocit , ceva care pune in actiune un talc . Fiecare
joc inseamna ceva . Daca acest principiu activ, care ii confera jocului esenta ,
il numim intelect , spunem prea mult , iar daca il numim instinct , nu spunem nimic
. Oricum l - am privi , odata cu aceasta ,, intentie " a jocului se vadeste , in orice caz
, in insasi esenta lui , un element imaterial .
Altii cauta principiul in nevoia innascuta de a putea face ceva , sau de a pricinui ceva ,
sau in tendinta de a domina ,sau in aceea de a-i intrece pe concurenti .
Altii considera jocul ca pe o drenare nevinovata a unor porniri daunatoare , sau ca pe o
umplutura necesara unei activitati orientate prea unilateral , sau ca satisfacerea , intr - o
fictiune , a dorintelor cu neputinta de satisfacut in realitate si , in consecinta ,
ca autoconservare a simtului personalitatii .
Natura - pare sa spuna mintea logica - ar fi putut sa le dea urmasilor sai toate
acele functii folositoare-descarcarea energiei de prisos, dupa incordare , pregatirea
pentru cerintele vietii si compensarea pentru ceea ce nu s - a realizat - si sub forma unor
practici si reactii pur matamatice .
Textul are in vedere un referent nonfictional , care este jocul , deci o forma a
realitatii cu elemente specifice , legate de varsta , de tipurile de joc , colective sau
individuale , de caracterul ritual sau neritual .
Codul folosit este cel verbal in varianta lui scrisa , deci canalul de transmisie este
unul vizual , reprezentat de scriere , si nu de vorbire .
6.TRATAREA TEMEI IN
OPERE LITERARE (
FICTIONALE )
,,Daca - i cal , sa traga , daca - i popa , sa ceteasca si daca - i copil , sa se joace ."
Ceea ce - l face nevinovat in ochii parintilor este lipsa oricarei intentii a raului
: scaldatul pana tarziu , fara voia mamei , furtul pupezei si al cireselor , mersul la urat
devreme , in ciuda avertismentelor parintilor , daramarea casei Irinucai , clacile ,
sezatorile etc . sunt fapte pentru savarsirea carora nu trebuie cautate motive
serioase sau explicatii .
Mintea lui Nica nu cugeta atunci cand acesta actioneaza , ci cugeta inima si sufletul lui.
Intentia lui Ion Creanga in Amintiri este sa infatiseze copilaria , care sta sub
semnul neastamparului baietesc , al spontaneitatii si al poznelor :
,, Hai mai bine despre copilarie sa povestim , caci ea singura este vesela si nevinovata
. Ce -i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii , la ce poate sa le
aduca ziua de maine , sau ca - i framanta alte ganduri pline de ingrijire . Copilul ,
incalecat pe batul sau gandeste ca se afla calare pe un cal de cei mai strasnici , pe care
alearga , cu voie buna , si - l bate cu biciul si - l struneste cu tot dinadinsul , si racneste la el
din toata inima , de - ti ie auzul ; si cade jos , crede ca l - a trantit calul , si pe bat isi
descarca mania in toata puterea cuvantului .
Asa eram eu la varsta cea fericita , si asa cred ca au fost toti copiii , de cand ii lumea asta
si pamantul , macar sa zica cine ce - a zice . " .
Marele povestitor Ion Creanga deapana amintiri despre cei dintai ani ai copilariei .
,,Nu stiu altii cum sunt , dar eu ,cand ma gandesc la locul nasterii mele , la casa parinteasca
din Humulesti , la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat , de crapau
matele jucandu - se cu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care ma tineam cand incepusem
a merge copacel , si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilariei , parca - mi
salta si acum inima de bucurie ! Si eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si
copilaros ca vantul in tulburarea sa."
MORALA :
Copilaria este ,, cartea de vizita " a unui copil , iar aceasta este un mic curriculum al
anilor jocului .
Balada ,, Dupa melci " apartine celei de - a doua etape a creatiei barbiene ,
constituindu - se intr - o sinteza fericita a inspiratiei cu traditia livresca , ce consacrase deja
balada ca specie a literaturii culte, o imbinare paradoxala intre tema jocului ,
specifica varstei inocente,si gravitatea moralei , ce vizeaza insasi conditia umana .
,, Si agata la festile / Ciufulite de zambile / Sau la fir de margarint / Inzauatul tau argint "
, ,, Tipareste brau de bale . "
,, - Melc , melc , ce - ai facut ? / Din somn cum te - ai desfacut ? / Ai crezut in vorba mea
/ Prefacuta . Ea glumea ! / Ai crezut ca ploua soare / C- a dat iarba pe razoare ,
/ Ca alunul e un cantec / - Astea - s vorbe si descantec ! / Trebuia sa dormi ca ieri , /
Surd la cant si imbieri , / Sa tragi alt oblon de var / Intre trup si ce-i afar . / - Vezi ? /
Iesisi la un descantec ; / Iarna ti - a muscat din pantec . /"
Fragmentul citat are valoarea unui ,, joc despre joc " , ce are ca
obiect definirea actului de creatie .
Poezia ,, Prefata " deschide volumul ,, Tara piticilor " , din 1947 , poposind
in ,, universul naiv al copilariei , in irealitatea basmului si in poezia naturii , vazuta in
fragmente de tablou paradiziac" ( Pompiliu Constantinescu , Tudor Arghezi )
. Autorul insusi considera aceste texte ,, jucarii " pentru cei mici si pentru cei mari deoarece
la baza lor sta intentia ludica , desi citim , printre randuri , ,, un ascuns pedagogism " .
Personajele la care face aluzie scriitorul sunt tatutu , maicuta si cei doi copii,
Barutu si Mitu , prin intermediul carora construieste mici scenarii narative strabatute de un
cald lirism patern pentru nazdravaniile si curiozitatile sacaitoare ale micilor eroi .
Poezia ,, Prefata " este structurata in doua parti , fiecare fiind adresate unei
categorii de cititori anume . In prima parte autorul infatiseaza geneza imaginara a volumului
,,Cartea cu jucarii " , sub forma unei povesti cu patru personaje , ,, Doi parinti si doi
copii " , care participa la un r a m a s a g . Fiecare trebuie sa scrie , la intrecere si ,,
pe nerasuflate ", cat mai multe versuri pentru copii . Cel care va castiga urmeaza sa
primeasca recunoasterea celorlalti si ,, un sfert de mar / Impartind un mar cretesc " .
,, Mestesugul nostru este cel mai inefabil si mai mincinos " ( Jucariile ) .
(,, E un joc viclean de batrani / Cu copii ca voi , cu fetise ca tine , / Joc de slugi
si joc de stapani , / Joc de paseri , de flori , de caini") , atragandu-le atentia asupra
perfectiunii implicite a jocului , in care se lasa prinsa orice forma de existenta ( ,,
Si fiecare il joaca bine " ) . Moartea este privita ca proces, ca o curgere lenta , astfel
incat poetul gradeaza atat emotia , cat si expresia poetica prin care o exprima ,
de la prezentarea bucolica , simpla si calma din prima strofa ,
la lamentasia ce ia forma bocetului si a imprecatiei din ultima strofa : ,, Puii mei ,
bobocii mei , copiii mei ! / Asa este jocul . / Il joci in doi , in trei , /
Il joci in cate cati vrei. / Arde - l - ar focul!"
,, Intr - o zi piciorul va ramane greu , / Mana stangace , ochiul sleit , limba scamoasa . "
,, Ochiul " si ,, limba " , metafore ale identitatii umane constiente si creative ,
sunt cele care incheie
procesul,ca o sugestie a suprevietuirii spiritului dincolo de disparitia trupului .
Trecerea spre fantastic se face usor , prin sensurile magice ale numerelor :
sapte cozi de cometa, sapte prietene de joaca , sapte zile cu cate sapte simboluri .
Cele sapte fetite care se aduna vara pentru a se juca impreuna sunt prietenele si ,
de aceea , constituie un grup gata de complicitate pentru un nou joc . Balena , Puia
, Nana , Esther , Ada , Carmina si Garoafa inventeaza jocul de -
a reginele, stabilind reguli specifice oricarui joc infantil ,
in care se ascund semne evidente ale jocului magic sau cultural .
Jocul trebuie sa dureze sapte zile , fiecare din regine are o culoare , un spatiu magic
, un obiect simbolic , o floare , elemenente prin intermediul carora vor initia un ritual .
In prima zi , Balena costumata in violet , avand ca simbol floral o zorea si ca obiect
magic un iades de gaina , va descoperi in jocul de pe ogor un schelet .
Ada isi va derula jocul in curte , descoperindu - le celorlalte fetite viitorul
, cu ajutorul unui ceas si sub semnul culorii indigo si al florii de carciumareasa . Carmina
, sora geamana a Adei , imbracata in albastru si impodobita cu o garoafa , va juca in strada ,
cu ajutorul unei perle , jocul magic al genezei , dand viata lui Rolando . In cea de - a patra
zi se deruleaza in camion jocul imaginat de Puia , imbracata in verde si decorata cu o
floare - de - piatra . Printr - un creion cu bila , ea sufla baloane de sapun pe
platforma unui camion , iar acestea se transforma in oua uriase din care ies fiinte stranii
.Ziua a cincea este rezervata Estherei , care propune , in camera Puiei , un joc initiatic
, o calatorie , avand ca simboluri culoarea galbena , o dalie si un termometru . Garoafa ,
o tigancusa ,imagineaza in cea de - a sasea zi un joc magic , un dans cu o
papusa insufletita , pe locul unei vechi scoli
. Simbolurile ei sunt culoarea oranj si floarea de gura - leului . Ultima zi , a saptea ,
este ziua Svetlanei , regina rosie . Ritualul ei este nunta, obiectul magic - inelul , floarea -
trandafirul , iar locul de joaca - foisorul . Nana este aleasa ce va putea gasi R E M - ul ,
asa cum afirma si Egor , el insusi stapan al spatiilor magice ,
care ii va da fetitei scoica viselor si ii va spune propria poveste fascinanta .
Tesatura complexa a nuvelei , cu povesti incluse in marea poveste stapanita de
naratorul paianjen conduce spre concluzia ca R E M -
ul simbolizeaza chiar viata devenita poveste , sau chiar realul devenit iluzie : ,, .
de fapt noi suntem R E M - ul , tu si cu mine , si povestirea mea si toate
lucrurile si personajele ei, ca lumea noastra e o fictiune ,
ca noi ne suntem eroi de hartie si ca ne -
am nascut in creierul si in mintea si in inima lui. "
Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de flori albe ; sprancenele , mustatile
, barba , peste toate au nins anii multi si grei . Numai ochii bunicului au ramas ca
odinioara : blanzi si mangaietori .
,, Ce fericiti sunt !
- Si asta , a mea !
- Si asta , a mea !
- Jumatate mie .
- Si jumatate mie .
Baiatul :
Fata :
Bunicul zambi .
- Ba a mea , ca nu e ca a ta !
- Ba a mea !
- Ba a mea !
Si baiatul , infuriindu - se trase o palma in partea fetei .
De aceea aparent ,
el se dedubleaza: este personajul viu care asista cu rabdare la jocul copiilor si in acel
asi timp , un obiect pentru care nepotii isi declina posesia in mod egal ,
jucaria pe care cel mai adesea se cearta doi frati atunci cand nici unul dintre ei
nu cedeaza in favoarea celuilalt .
Apoi o cearta copilareasca izbucneste intre fratii care vor sa - l imparta pe ,, tata - mosu " .
Si batranul devine acum campul de lupta intr - un razboi unde ,, luptatorii " sunt din ce in ce
mai darji , mai aprigi , fiecare aparandu - si partea sa . Bunicul intelege varsta si jocul lor ,
stie sa intre in jocul copiilor pentru a le face placere. Dragostea nepotilor si
sarutul lor ii rasplatesc suferinta . Lacrimile din ochii lor cer iertarea .
Satisfactia bunicului este imensa deoarece el are parte de dragostea nepotilor .
POEZIA JOCULUI
Cerul de pamant
Cu fir de matase
Rasucit de vant .
Pamantul de nori .
Ori , adeseori :
De la voi se vede
Iarba ca o ploaie
Iar ploaia o fi
Pe - a norilor cale
Sa vezi si tu cum e -
De ne ispiteste
Care - i adevarul -
GLUMA
Si ma uda cu lumina .
Nu se duce . Ce sa fac ?
Sufletu - l mototolesc
Soarele copilaresc .
Si ar fi ascunsa bine
Ei , si daca ar ramane
Inca - un soare , ce ar fi ?
N - o sa planga , nu - i asa ?
7 . SA NE JUCAM INVATAND
A . FRAMANTARI DE LIMBA
Plecand de la premisa stiuta ca un copil mai intai vorbeste , apoi citeste (vorbirea
precede citirea si scrierea ) , sunetul precede semnul lingvistic , pana la scolarizare ,
familia , gradinita , mediul social in care copilul a trait , poate avea influente pozitive sau
negative asupra vorbirii copilului .
Cea mai frecventa tulburare de limbaj este dislalia ( pelticia ) . Aceasta forma se
manifesta prin pronuntare alterata a sunetelor consoane , in special omiterea ,
inversarea sau deformarea acestora .
- fitacismul ( f ; v ) ;
- gamacismul ( g ; h ) ;
- lamdacismul ( l ) ;
- nutacismul ( n ; m ) ;
- balbaiala .
Framantarile de limba sunt exercitii fie simple , fie complexe , sub forma de
enumerari de cuvinte , care incep cu acelasi sunet , sub forma de versuri , rime , jocuri de
cuvinte avand menirea sa - l atraga pe elev , sa - i starneasca curiozitatea, interesul ,
placerea de ,, rosti " fara a - si da seama ca , de fapt , invata sa vorbeasca corect sau sa -si
corecteze singur deficientele de limbaj . Ele se aplica frontal , dar in mod exceptional ,
individual , numai elevilor depistati cu probleme . Impletirea celor doua forme are ca scop
didactic incurajarea celor timizi sau a celor care constientizeaza ca au o anumita deficienta ,
sa prinda curaj .
Nichita Stanescu
Gheorghe Tomozei
A , a - ,, Vara la bunici"
Am ajuns la maica mare , la tara , alaltaieri . Albe si albastre erau apele Amaradiei . Alaturi de
ele alunii , arinii si agrisii printre care intr-o alta vacanta ne-am jucat de-a ala-bala-portocala
ne aparau de arsita amiezii de vara . Alautele arborilor alungite asupra araturilor cantau
aromitoare , armonia amurgului . Hoinareala abia incepea .
- A!
- Bine , baiete . A fost candva , cand buburuza era cat barza din balta si balaurii se balaceau in
bulboane cu bibanii , un mos si o baba . Mosul avea o barba bogata , ca un berbece , iar
baboiul il bodoganea bazaind ca un bondar bosumflat : ,,Barbate , bine-ar fi sa macini boabele
pana bat putineiul si bag bunatate de barabule in cuptor !" ,,Ba , a zis mosul , burzuluit , nu
vreau bucate , azi vreau sa beau o badarca de Babeasca din butoiul prafuit de sub bolta , in
beci !
C ,c - ,,Curtea casei"
Ce larma a in curte ! Cocosii ies din cotetul de sub corcodus si cotcodacesc , cicalitori ,
vrabiile cip-ciripesc , caii necheaza ciulindu-si urechile mici , numai cainele cel credincios e
cuminte si sta facut covrig in cotlonul lui . Se viseaza chelalaind fiindca a fost chelfanit pentru
un cocolos de branza furat , se viseaza clefaind chiflele ori clatite si cand se trezeste racaie la
usa camarii cersind castronul cu ciolane din ciorba . Cum se satura , se crede cumplit de
ostenit si se culca iar , cautandu-si coada si cascand din cand in cand
- Dincolo de dumbrava dudul e doldora de dude , dovlecii dorm dedulciti la somn iar dropiile
deseneaza dantele sub dunga departarii , domoale!
- Vorbesti in dodii , draga Dane , duzii si dovlecii cei durdulii nu dau rod dintr-o data!Numai
in cartea de povesti e asa : dulcea brandusa e sora cu dediteii si dragaveiul cu dafinul . Numai
acolo marul domnesc se logodeste cu cireasa de mai , dalba odrasla a lui Dor Imparat si spre
slava lor lautarii dibaci isi dibuie iar dantuitorii dantuie de duduie dusumelele !
Eu iubesc Circul .Exista cineva mai viteaz ca elefantul ? E elegant , plin de elan , un adevarat
erou . De exemplu cand Eliana acrobata la trapez a alunecat de sub cupola , elefantul doar a
ridicat trompa ca a si prins-o de mijloc . Eliana l-a sarutat si el a chiuit de multumire . Si
maimuticile imi plac , si girafele Cand am sa fiu mare am sa sar cu Eliana triplu salt mortal
fara plasa dar in orele libere as dresa un elefant , oricat de mic ar fi el . Am multe idei grozave
. Ramane numai sa fac rost de elefant . Caine am , pisica am
F , f - ,, Farmecul iernii"
Fulgi de zapada fug alungati de frig , fapturi falfaitoare ca fluturii . In casa , butuci de fag ard
in foc , topind florile de ger din feresti cu fum fierbinte mirosind a fanete si a fagure .
Intorc filele ferfenitite ale cartii si prefac literele in felurite fiinte : iata o fata infofolita in fote
inflorite si iata-l pe fat-frumos pe un cal falnic , cu coama fluturand , gata sa infrunte fulgerele
furtunii . Fermecat , ma fofilez si eu in urma lor
G , g - ,,Glasurile toamnei"
Graba strica treaba , nu tagaduiesc dar am ajuns ca gheonoaia din desenele animate ori ca
gansacul cel gras si gures , ingrijorat . Nu mi-am pazit gradina si uite , gatelile ei gingase le-
nghite gura toamnei si gerul . Gologani de aur sunt frunzele , gatejile sunt firele ploii . Gata ,
glasurile verii s-au dus , vantul goneste peste garduri si peste gherghinele din ghivece . E
toamna . Dezlegam ghicitori , golim gutuile galbene si prunii , de prunele garlane . Toamna
goneste copilaria de copii
Haplea vine si hapaie halvaua ! De sete bea un helesteu , matahala si in camara lui e o mare
harababura . Nici habar nu are de cata hrana a adunat , halci de carne fierte in hrean , sunci
halcuite , afumate la horn , hartane , hribi si saci cu hamei . Huzureste hamesitul cu hamsii si
cu hrisca . Nu e hot dar hotarat ca e o hahalera . Poarta harapnic , zdupaie-n hora hapsanul ,
goleste halbe si-n casa lui e mereu harmalaie : heretele se harjoneste cu harciogul si vulpea cu
hipopotamul .
Iarna-i anotimpul cel mai iubit de toti copiii . Desi nu mai e iarba cea gustoasa , ninge si
natura se imbraca intr-o iie de in . izvorul e inghetat iar iepurii cei iuti si cu ochi iscoditori
stau in iatacurile lor pana ce se iveste primavara . Atunci ei isi dau ifose si pornesc in iures
dupa hrana proaspata . Ierbivorele stau in iesle si puii de gaina stau in ouale de gaina . Noi
stam in casa ori langa casa , cu tarlia . Pe urma e tare bine sa te usuci la foc !
Jocul se joaca asa : se ia o mica javra de pisoi , cu coada-jordie , cu gheare de jar si cu ochii
numai pe jumatate deschisi . Javra cea jalnica e la inceput de jucarie , mai apoi devine Jupan
Cotoi , stapan peste tot ce-l inconjura , jur-imprejur . Jigodia judeca jalbe si da pedepse ,
jefuieste camarile (papa jumarile) si jinduieste jambonul din cui . Cand doarme , sforaie de
parca-ar trage la jug . Cand doarme e iarasi de jucarie
K , k - ,, Kiwi"
Kiwi , pasarea despre care va povestesc se numeste Kiwi . Nimeni n-a vazut-o zburand . N-a
aparut la geamul nimanui . Vantul nu i-a umflat penele . Soarele nu i-a aurit aripile .
Kiwi e o pasare dintr-un continent indepartat , cu oase de pasare , cu aripi de pasare , cu ochi
de pasare . Un singur lucru nu stie Kiwi sa faca : sa zboare . Aripile marunte ii sunt lipite de
trup , Kiwi se taraste pe pamant , la radacinile vechilor arbori,Kiwi isi umple gusa cu gaze.Sa
o iubim? De ce?Sa o urmam ? Niciodata , sa incercam sa zburam, chiar fara aripi sa incercam
sa zburam . Sa incercam si intr-o zi nu se poate sa nu ne desprindem de lut
L , l - ,, La noi"
La noi in sat sunt case de lemn si de piatra , ca la oras . Batranii trag din lulea , au ceas cu lant
iar pisicii se lafaie pe laviti ori pe plocate de lana . Avem bec , avem si lampa ba chiar si
lumanari si daca iarna vin lupii , ca mai vin , tata scoate pusca din ladoiul cu lacat si-i sperie .
In lac avem lini si lufari si cand avem nunta ori logodna , babele scot painea din cuptor cu
lopata si nu stiu de ce , lacrimeaza . Noi primim lapte dar noi vrem limonada care inteapa
limba ca lamaia
M , m - ,,Multumire"
M-am dus si eu la scoala , la serbarea copiilor mai mari si am vazut un tablou mandru : harta
Romaniei . Ce mosie minunata , matca de stup si maica a tuturora e tara noastra ! I-am vazut
muntii , padurile cu mireasma , raurile ce misca mrene catre maluri , maramele de flori ,
hotarul marginit de mare , cu nisip moale si cald . I-am vazut morile macinand malaiul si faina
, turmele de miei si mi-am zis sa n-o supar nicicand , nici macar cat bobul de mei .
Am sa-ti aduc multumire , tara mea frumoasa , traind viata fara minciuna si fara de moarte !
O , o - ,, Oana si puii"
Ori de cate ori e singura in ograda , Oana ocoleste oglinda ochiului fantanii si poposeste
oleaca in poiana lighioanelor . Oare a ouat Oachesa ? Dar Pintenoaga ? Ia ouale calde si le
aduna intr-o oala oranduindu-le ca pe odoare . Le priveste , le ocroteste pana ce osteneste si
asteapta sa iasa din coaja de var , cu oase plapande , puisori piuitori .
- Oana , dar puii nu ies dintr-un ou oarecare ci numai din cele pe care le cloceste dupa cum ii
e obiceiul , gaina !
Oana nu crede . Ia in mana alt ou si o clipa nu se mai vrea mare ci doar o closca mica
P , p - ,, Parintii"
Parintii mei n-au pereche pe lume . Tata e ca paltinul , langa parau , ori ca pluta puternic
infipta pentru o mie de ani in pamant . Mama are mainile ca de paine , fara putere dar ele pot
fi perna pentru prunci ori prag de piatra sub talpa casei . Are mers de pasare , parul ei imi pare
ca plantele plutitoare , impovarate de plansul petalelor , ochii ei sunt pace adanca Prin
degetele ei picura fluturi palpaitori
R , r - ,, Roze"
Rozele inrosesc rapele si e o risipa de raze racoroase sub rotile radvanului verii . Fara ragaz
rodul imbelsugat umple raiul privelistii cu un rasfat al culorilor rare . Respiratia apelor repezi ,
ropotitoare , roade rotundele pietre pe care calci si raul pare ruina unei cetati robite de zane .
Peste ramurisuri marunte , rachitele rotesc lungi capete mirate
S , s - ,, Strabunul"
Strabunul cu sabie si sageata , iata-l , singur slujit de calul sau gata sa scape de salbaticii
navalitori . Schimba salasul de stuf de sub sihlele stelelor cu o sarmana coliba , sapa subtirele
izvor, susurand , strange spice in stoguri si soarbe sucul strugurilor sclipins stins . Strabate cu
securea in mana , padurea si silnicia se schimba in sarbatoare : se strevad stralucitoare salbe
sangerii, de frunze , iar sevele ii satura setea
S ,s - ,, Strengarii"
Sarpele suierator , stiuca sireata , soimul , soarecele dau de stire ca e vremea petrecerilor !
stiuletii din sopron , stiubeele , suncile-n sir , puse la fum si sofranul , toate-s bune pentru
gurile stirbe . Si serbetul ? Si . Numai steviile nu , ori apa sopotind in suvoaie . Sugubetii
strengari o iau la sanatoasa iar eu am incalecat pe-o sa si-am soptit povestea stiuta in saptezeci
si sapte de sate.
T , t - ,, Targul"
Targul trebuie vazut in tihna .Anul trecut tocmai treceam spre casa cand am auzit trompete si
tobe pe un tapsan de deal . Tarziu am inteles totul : era zi de tirg . Tocmindu-se , tata a targuit
de la tarabe o tarnita de tamplarie , o tarna , tablouri , felurime iar mie mi-a luat o trisca tare
frumoasa , neagra ca taciunele dar as fi vrut un tulnic . ,,Tulnic? a zis tata , ca sa-mi spargi
tamplele , trantore ?" Tot mi-a mai luat ceva , o trestie trebuitoare la pescuit
T , t - ,, Tapul"
Tapul tesalat rupe tatana portii si tasneste din tarc. Tepii maracinilor ii teasala blana tigaie
buna de tesaturi . Are pe teasta doua tuguie si in barba un turture da lana ca o turca , o tacalie .
Top-top, sare tapul tantos si-l chem inapoi cu tignalul tiuitor . Te leg de tarus , toparlane ,
daca mai fugi prin tarana ! Tac-tac ! zice tapul care e si el un tanc si tusti , luneca prin ierburi
ca un tipar
U , u - ,,Un pescar"
Ursuza , dimineata urca umila peste ulmii umbrosi si peste unduitorul lac . Pescarul vine cu
scule , unditi si carlige si cauta unde-s ungherele cu pesti uriasi . Uimit el uita undita in unde
apoi ca un uliu il scoate pe unchiasul urecheat , brotacul ! Cel urgisit isi pierde urma in iarba
urandu-i uraciosului sa prinda in locul lui un urs . Seara , pescarul trece pe ulita cu ulcica
goala , urzicat si ud dar vesel
V , v - ,, Vecina noastra"
Vara vine cu veverite voioase si viteze in varfuri verzi de padure , cu varse varfuite cu pestii
din vad . Vara vegheaza vatra varuita in care coacem painea voinica . Vrabiile aduc vesti ca
valva vantului e inca departe , ca e vremea valurilor valurind , a vailor cu viile coapte , a
viezurilor cu vizuini ascunse , e vremea viselor Vestedele velinte ale frunzei cazute incep sa
vina dar noi inca traim vuietele verii victorioase , vara , vecina vesnica a veseliei noastre !
X , x - ,, Xenia si xilofonul"
Xenia e prietena mea . In excursie ea canta la xilofon si imparte cu mine pachetul de-acasa .
Asa fac si eu . Xenia e tare vesela si-mi place s-o strig in padure , cu mainile palnie la gura .
Xenia nu-mi raspunde , sta pitita dupa vreo tufa si o clipa sunt speriat : daca s-a ratacit ? Cum
sa ma intorc acasa fara Xenia , prietena mea ? Cand apare sunt cel mai fericit baiat din lume .
Xenia , cand o sa ma fac mare am sa-mi cumpar o bicicleta si-am sa va plimb cu ea , pe tine si
pe barbatul tau !
Z , z - ,, Zapezile"
Zapezile zidesc zarile in zale zornaitoare . Ce zimbru zoreste fara zabava sa zgaltaie brazii si
zada ? Ning flori zimtate din zarzari de zahar si ziua se umple de zumzet . Zaplazuri zac sub
zabunul zapezii zanatice si zurgalaii dau zvon ca vin sanii cu zane
Grupuri consonantice :
Crenguta , da - ma uta ! *
C . Dragomir
- Crenguta , da - ma uta!
- Nu vreau !
- Nu vreau !
- Nu vreau !
- Nu vreau !
- Nuuuu!
- Nu vreau !
Varza - i spune :
Ce rusine !
,, Daca din codru rupi o ramurea , nu - i pasa codrului de ea ? Nu sau da ?Da ! "
,, Trece lebada pe apa ; trece , nu trece ; ba trece , unde trece ? ca nu trece ! "
,, Bate vantul , bate , nu bate ; ploua , nu ploua; ninge , nu ninge ; soarele incinge ."
,, Eu stiu ca stii ca stiuca - i stiuca , dar mai stiu ca stiuca - i peste " .
,, E bine , nu e bine !
Grupuri de litere :
ce / che ; ci / chi ; ge / ghe ; gi / ghi .
Si mergea pe gheata ,
,, Ghici , ce e ?
E ghebos si fricos ,
,, Ariciul si Iepurele"
- Mosule , de ce ai ace ?
- Fug sa scap .
B . EXERCITII DE VOCABULAR :
OMONIME . OMOFONE SI OMOGRAFE .
Istetila - i un pustan
- Hainele nu ma incap .
- Si - i viteaz . in general ,
- Ma , tu n - ai sa mori in pat .
- Da , candva era s - o pat
- Si m - a azvarlit pe - o capra ,
,, In vii sunt multi pui vii de vulpe si daca tu vii cu copiii vi - i arat asa cum vi -
i dorinta ."
,, Vin multi copii la joaca . // Am doua copii ale cartii ( lucrarii ). "
Omonimia se realizeaza :
Omofone - cuvinte ( unitati lexicale ) care se rostesc la fel , dar se scriu diferit :
Sau / s - au ; ia / i-a.;
Miau ! / mi - au .. ; la / l-a.;
Sa / s-a.
Omografe - cuvinte care se scriu la fel , dar se rostesc diferit din cauza accentului :
ANTONIME
sanatate / boala
optimism / pesimism
stima / dispret
precis / confuz
solidar / solitar
vesel / trist
a incalzi / a raci
a vorbi / a tacea
devreme / tarziu
acum / atunci
ordine / dezordine
real / ireal
activ / inactiv
pretui / dispretui
normal / anormal
acoperi / descoperi
placea / displacea
acord / dezacord
teism / ateism
convergent / divergent
egal / inegal
incuraja / descuraja
inhama / deshama
hipertensiune / hipotensiune
copilas / copilandru
casuta / casoaie
ladita / ladoi
carticica / cartoaie
Repede / ca melcul
Nota ! Daca un cuvant este polisemantic , antonimul sau va avea in vedere un anu
mit sens :
Inghetat / dezghetat
dezghetat / nepriceput
Tup si Tupisor
- Ba eu zic ca e putina .
C - o tortita ca o floare .
Ca - i inalt si ca - i frumos .
Daca nu - i asa .
De nu - i mic , e mare .
Norul ce s - a dus
De nu - i jos , e sus .
De nu - i slab , e gras .
Iara mastera
De nu - i buna - i rea .
Plopul de la gard
De nu - i scund , e inalt .
Nu - i amara - i dulce .
Gheata ce se trece
De nu - i calda - i rece .
Omul intelept
De nu - i naiv , e destept .
PARONIME
Exemple :
Pronume si prenume
Numeral si numerar
Temporal si temporar
Complement si compliment
Literar si literal
Orar si oral
Familial si familiar
Originar si original
Atlas si atlaz
Emigra si imigra
Oroare si eroare
Fatis si hatis
Limita si imita
Valuri si valuri
Tainic si trainic
Deopotriva si dimpotriva
Si e purul adevar ,
Mandarine ca desert ,
SINONIME
Sinonimele sunt cuvinte care se scriu diferit si au inteles identic sau aproape identic
.
Lift = ascensor
Amic = prieten
Etate = varsta
Est = rasarit
Vest = apus
Linie - rigla
Mandru = fudul
Defavorabil = nefavorabil
Incoruptibil = necoruptibil
Linioara = liniuta
Sinonime gramaticale sunt cuvinte care se scriu diferit,dar care au aceeasi valoare
morfologica: Dar = insa = iar ; nimeni =nici unul ;
Nota ! Daca sarcina didactica solicita elevului sinonime si / sau antonime contextuale ,
atunci elevul trebuie sa fie atent si sa tina cont de enuntul caruia apartine cuvantul .
C . JOCUL RIMELOR
Dialoguri pe roluri :
- Iepuras , iepuras ,
- Unde - ai fost ?
- La oras .
- Un - te duci ?
- La padure .
- Ce mananci ?
- Fragi si mure .
- Unde dormi ?
- In culcus .
- Cum te cheama ?
- Marius .
- Niciodata , copilas .
- Limpede e apa ta .
- Ia si tu din ea si bea !
Canta greierul : . . . . . .
Dar asculta si ii . . . . . . .
Ia gandeste , cum ar fi ,
Daca nu ai ..
Orchestra de ...
Completati :
Canta , canta cu . . . . . . . !
Eu , alaturi de Dulau ,
Ascult cantecelul . . . . .
El canta pe la fereastra ,
Ba vine si - n casa . . . . .
D. GHICITORI
,, Ghici ?
,, Punguta cu doi bani " ,,Capra cu trei iezi " ; ,,Soacra cu trei nurori",,Cinci
paini"I.Creanga
Proverbe :
Compuneri cu titlu dat sau dupa imagini :
Jocuri de ghicire :
Jocuri de rol :
F . Povestea gramaticala
Compunerea gramaticala
,,
Odihna si joaca nu sunt placute decat pentru acela care a muncit si a dus pana
la capat tot ce a avut de facut ! " ( C . Usinski )
8 .LIMBAJUL VERBAL:FUNCTII SI FORME
2.limbajul nonverbal , prin imagini (limbaj pictural ) , sunete muzicale ( limbaj muzical ) ,
miscari si gesturi ( limbaj coreografic ).
c) functia simbolica de reprezentare ,gratie careia cuvantul sau formulele verbale pot
substitui , in anumite situatii , obiecte , fenomene si relatii concrete ;
d) functia expresiva , care consta in facilitarea exteriorizarii si transmiterii unor idei si trairi
subiective complexe prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente;
e) functia de reglare , care consta in comenzi de optimizare a propriilor stari interne si acte
comportamentale , si in mesaje specifice adresate celor din jur ;
In ontogeneza , limbajul oral este primul care se constituie si va sta la baza limbajului
scris .
Maniera de a vorbi - controlat sau liber , acurat sau neglijent,corect sau cu erori suparatoare ,
fluent sau poticnit , expresiv sau monoton - reflecta intregul profil al personalitatii de la
componenta intelectuala la cea caracterial - atitudinala . De aceea , observarea si analiza
vorbirii cuiva este o cale eficienta de cunoastere a personalitatii lui . In functie de modul
cum este structurata reteaua de comunicare , limbajul oral ia forma
: Monologului ; Dialogului .
Limbajul scris apare si se dezvolta mai tarziu in ontogeneza decat cel oral si aceasta numai
prin proces de invatare . El se structureaza cand copilul intra in scoala , invatand in
mod organizat sa scrie si sa citeasca . Limbajul scris trebuie sa fie corect alcatuit
structural - logic , sa fie explicit , sa fie complet , sa fie accesibil . El permite o mai fidela
manifestare a gandirii si a capacitatilor intelectuale ale subiectului .
Pe baza lor se poate stabili coeficientul de inteligenta ( Q I )un numar care exprima
raportul dintre varsta mintala ( numarul de probe rezolvate dintr - un test de inteligenta ) si
varsta cronologica a subiectului .
BIBLIOGRAFIE
Mioara Avram , Probleme ale exprimarii corecte , Editura Academiei , Bucuresti , 1987;
Ion Coteanu , Gramatica de baza a limbii romane ,Editura Albatros , Bucuresti , 1992 ;
Mona Cotofan si Mihaela Dobos , Literatura romana BAC - repere tematice ,Polirom, 2002;
Ion Serdean si Eugen Blideanu , Orientari noi in metodologia studierii limbii romane la
ciclul primar , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1981;
2004 ;
DICTIONARE