C5/1.01.

2019

AN I, SEM I, 2019-2020

VOINȚA, INTELIGENȚA, EGO, SINE

Aceste 3 noțiuni sunt diacronice, se formează, se modifică de-a lungul existenței și acompaniază
orice moment al conștiinței.

VOINȚA

Afectivitatea nu e ceva static, nu e ca un lac liniștit, ci ea se constituie în VOINȚĂ, adică într-o

FORȚĂ DINAMICĂ, MOTORUL care împinge întreg psihicul. Dacă e singură e pur și simplu o
ambiție prostească.

VOINȚA, ca să aibă success, trebuie să se combine cu CUNOAȘTEREA și are mereu un SCOP,

o ȚINTĂ, se FOCUSEAZĂ pe ceva. De fapt, ea este generatorul atenției și care nu poate să
cuprindă totul.

VOINȚA nu trebuie judecată după obiectivele pe care și le realizează, ci după REALIZĂRI în

planul activității. (nu e de ajuns eu vreau să devin…)

Din acest punct de vedere patologia e variată:

Ø Nu știi ce vrei
Ø Ba vrei aia, ba vrei aia
Ø Nu vrei
Acum toți vor să urce cât mai sus, evident, însă că nu încap toți sus.

Așadar VOINȚA vine din adaptarea la un scop exact.

Calitatea principală este PERSEVERENȚA.
Ø Când e patologică e ÎNCĂPĂȚÂNAREA, AMBIȚIA.
Ø Dacă e rezonabilă, e VALABILĂ.

După ce ajungi să ai un SCOP POTRIVIT, trebuie să ne facem un PLAN, un PROGRAM, un

PROIECT, dar nu prea multe. Concepem cam ce va fi, nu putem prevedea chiar tot. Din asta a
apărut știința actuală a managementului, cum să îți faci programul.

Scopul apare în adolescență. Voința trebuie să se combine cu APTITUDINILE, care nu sunt egale.

Nicio etapă de viață nu merge fără ca voința să dea piept cu obstacole. Din acest pun ct de vedere
vorbim de:
v TARI – unde maximum e reprezentat de formula “trec peste cadaver”
v SLABI

Mai departe, trebuie să ne cream MIJLOACELE. În ziua de astăzi înseamnă să fim sponsorizați
(chiar și statul). Trebuie să ne întindem cât e plapuma.

Mijloacele:
• Materiale

1
 • Pregătirile
• Mijloacele omenești

Ca să ai rezultate, americanii au inventat 2 noțiuni:

v Formal
v Informal – să îi tratezi pe ceilalți omenește.
Noi ne găsim în faza asta de imitare americană. Au început și la noi bonusuri, avansări, niște chestii
pe care nu le știe toată lumea. Trebuie să știi să te miști.

Trebuie să ținem cont de modul de formare a personalității actuale. Toate mamele vor copii cu
voință. Se dă o luptă pedagogică de afirmare, de întărire, de psihoterapia voinței. Din punct de
vedere al doctrinei, adlerismul a subliniat această treabă. În Austria aceasta a devenit aproape o
dogmă – să ai voința de a deveni. Este o politică pozitivă, de viață , este o politică antisuicid.

O VOINȚĂ este susținută de MOTIVARE, o bună motivare și toate forțele mobilizate.

Acum nu se pune numai problema că vrei, ci se pune problema SINERGIEI VOINȚELOR.

Românul are voință, dar când vrei să îl bagi într-o sinergie, devine convergent și vectorul central,
convergent nu există, e foarte greu să existe. Vectorul de astăzi este statistic.

Ne-am obișnuit ca în cadrul libertății să avem o diversitate de voințe, din păcate cele mai multe
divergente. Convergențele au rămas doar la nivel de cântec (să ne unim forțele).

Voința e Dinamo București, care ne SUSȚINE moralul, dispoziția, LIPEȘTE faptele,

evenimentele, te obsedează, ești cu gândul la obiectiv.

Toată povestea obiectivelor parțiale, finale se obiectivează în toate jocurile financiare, anonime, pe
care nu le cunoaștem, care nu mai intră în psihologie. Dar asta e exact toată viața ta. În secret sunt
numai jocuri de carduri.

E o luptă a voinței cu obstacolele. În lumea joasă socială, reală e o luptă teribilă între voințe, între
intenții; ele se cheamă conflict de interes. În subsolul acestei noțiuni affective de voință, conținutul
afectiv sunt interesele, și toate se unesc în realitate. Îți aperi interesele ai voință, nu ți le aperi, ai
voință slabă.

Voința are un procent variabil, personal, inconștient. Vine poate chiar din gene deosebite și e
educate deosebit. Sunt mai degrabă educate deosebit. Conflictul real între voințe e mult modificat
prin educație, prin atitudini. Se fac continuu discriminări, e la modă. Noi toți trebuie să fim atenți să
nu discrimină, să îi acordăm fiecărei voințe drumul ei posibil. E o luptă à la Darwin între existențe,
care devine o luptă de voințe, pe care dacă o tratezi sportiv, e un meci, dacă nu, e ratare.

E un fenomen al scurgerii inteligenței din toată lumea către America, pentru că ei plătesc.

Această luptă explică toate NEVROZELE, dacă nu chiar TOATE BOLILE MENTALE.

SĂ AI VOINȚĂ, indicat de mama în copilărie, de la adolescență încolo devine SĂ AI PROGRAM.

Acest program e minat de distracție. Trebuie să nu ne ducem spre hiperprogram, să nu ne ducem
spre burn out, ci să avem program cu măsură.

Legat de noțiunea de voință, mari gânditori au spus:

• e, în primul rând, o VOINȚĂ DE VIAȚĂ (vrem să trăim)
• FREUD - o VOINȚĂ DE PLĂCERE/SEX, intrepretată grești astăzi doar pură distracție

2
 • NIETZSCHE - VOINȚA de PUTERE, care se pare că anima poporul german, dar și pe
noi, dar nu de puteri egale. Este o enormă lipsă de character și de fidelitate în lumea politică
de astăzi.
Noi, psihologii, suntem niște observatory din subsol a unor fenomene de deasupra, care sunt
extreme de vii, pe care trebuie să le înțelegem

VOINȚA câștigă enorm dacă se unește cu INTELIGENȚA.

INTELIGENȚA

O noțiune îndrăgită de mămici. Cum îl vede că e deștep, începe să îi ierte toate prostiile.

INTELIGENȚA este ALEGEREA VARIANTEI OPTIME.

Când ești foțat să faci un singur lucru, nu vorbim de inteligență, o poți manifesta doar când ai
libertatea de alegere. Dacă se va dovedi faptic și indirect, atunci ești inteligent, nu trebuie doar să te
dai tu inteligent. Trebuie să judecăm după fapte și rezultate, nu după “voi face”.

Chestiunea inteligenței e o funcție care trebuie MEREU DEMONSTRATĂ. Nu trebuie să fii nici
extrem de hotărât, impulsiv, brutal. Cere răbdare, argumentare și, mai ales, comparare.

Extrema slabă este NEHOTĂRÂREA.

Acest moment de inteligență este un lucru foarte fin. Nu trebuie să fii presAt de emoții foarte tare,
pentru că vei greși în alegeri.

Inversul inteligenței este cuvântul cel mai frecvent pe care îl găsesști în circulație: BĂ, BOULE!
Relația este atât de emoțională că este contra modului de a raționa. Se trece peste psihologie și o
judecată inteligentă pentrua scăpa de agresiunea care nu permite inteligenței să se desfășoare.

Inteligența are niște MECANISME.

Cele mai durabile și frumoase ni le-a dat DESCARTES: IDEEA INTELIGENTĂ este CLARĂ și
DISTINCTĂ
A doua este logica lui HEGEL – o minte inteligentă știe să SIMPLIFICE, FĂRĂ SĂ
REDUCĂ.

Ø CLARITATE
Ø DISTINCȚIE
Ø ORDINE
LOGICĂ
Ø DEMONSTRAȚIE
Ø ARGUMENTARE

Este un campionat mondial de inteligențe și se fac tot felul de clasamente. Clasamentele se fac pe
baza “care e mai deștept”. Există destule forțe în lume care se cred mai deștepți chiar decât
americanii, de pildă indienii.
Ca să fii deasupra tuturor inteligențelor trebuie să fii degajat și nefrânat de ele – vezi Einstein.
Ca și la voință, și la inteligență avem o rădăcină inconștientă și dacă Dumnezeu a vrut să ne dea
un copil cu minte clară, la el nutrebuie să mai facem dihotomii și alte lucruri, că el gândește. Să ne
rugăm să avem copii cu minimă voință, nu psihopați (voi ce ați făcut că ați muncit), cu o filosofie
negativistă, nihilistă.

3
Psihologia e construită cvasipoetic, căci sunt premise anumite fluctuații între noțiuni

EGO-ul

Din fuziunea VOINȚEI cu INTELIGENȚA rezultă a treia dimensiune universală, EGO.

EGO-ul este o funcție de sinteză necesară, ca să armonizeze voința cu inteligența, ca să

realizeze obiectivul final.

EGO-ul este SUBIECTUL, MANAGERUL, ORGANIZATORUL, el dă fondurile, proporțiile,

el stimulează sau frânează voința, clarifică sau nu inteligența, nu o lasă în confuzie. Dacă
reușește cest lucru este EGO PUTERNIC (strong).

EGO-ul este ȘEF, CONTROLOR, BOSS, RESPONSABIL, SPIRIT CRITIC, CU

DISCERNĂMÂNT, cu o parte conștientă, mică, dar existentă, care se opune imensei părți a
omului care se cheamă inconștient, și având vreo 14 mecanisme de apărare, după Anna Freud.

Lupta EGO-ului este cu inconștientul, cu instinctele.

Cum ne apărăm? Cum se apără EGO-ul?

MECANISME DE APĂRARE:

1. REFULARE (REPRESSION) – apărarea apărărilor, adică punem o pătură pe foc. Nu trebuie

să fim nici prea refulați (nevroticii vin la noi și spun: știți, eu sunt o mare refulată). Aplicarea
mecanismului de refulare este variabil după caracterul, educația fiecăruia și după epocă.
Există fenomenul de HIPERREFULARE, dar și momentul când ai făcut păcatul și se cheamă
DEFULARE.
Prin REFULARE MODERATĂ omul capătă niște caracteristici umane, civilizate. Nu le
respectă, îl internăm. Refularea explică lupta cu diavolul din noi, cu sexul din noi. Nivelul de
civilizație actuală a ajuns la așa un rafinament ca refularea să nu doară. Așa putem coexista unul
cu altul fără să ne fie frică.

2. PROIECȚIA – noi ne naștem fără să avem o unitate a obiectului, ci suntem fragmentari.

Primul obiect, care ne este în apropiere, este sânul mamei Și noi proiectăm totul pe sânul mamei
și asta e o proiecție pozitivă. Dacă nu o avem, ne-am împrăștia. În timpul dezvoltării, încet
încet ne grupăm, devenim un întreg, ne detașăm de obiect și ajungem la un Nicușor.
În psihoză ne pierdem unitatea, ne fragmentăm și investim în obiecte separate. Când ne scade
voința nu ne mai putem concentra bine și nu mai poti să te ocupi de tem ape care o ai și te apuci
de alte lucruri (te speli pe cap) asta e o fragmentare.
Ne luptăm pentru unitate și concentrare și tot anulăm, pentru că o stare optima și maximă nu
atingem.
PROIECTAREA este IDENTIFICAREA CU FRAGMENTELE. Poate merge chiar mai
departe și fragmentul poate deveni dușmănos și atunci ești schizofren, nu întelegi că obiectul
este neutru.

3. REGRESIA – de aceea nu suntem toți normali. Dacă vedem că viața reală e dură, regresăm
către emoție.
BOALA MINTALĂ e o REGRESIE către EMOȚIE, sau o EMOȚIE care INVADEAZĂ
RAȚIONALUL.

4
 O primă regresie, gigiuleala bilaterală, ar trebui admisă. Dacă această regresie avansează și cade
prea mult în jos, vin bolile psihice, oboselile, nehotărârile, anxietatea, depresia.
H. Ey – REGRESIA este inversul PSIHOLOGIEI.
REGRESIA este inversul NORMALITĂȚII. Unde ajungem? Redevenim copii, de aceea se
spune că în Alzheimer redevenim bebeluși. Asta e maxima regresie.

4. SUBLIMAREA – toată problema freudiană a sexului, a plăcerii e convertită, transformată,

ridicată la un nivel înalt, umanist, o plăcere superioară, care sunt arta, teatrul etc.
SUBLIMAREA este mecanismul care duce la CATHARSIS.

Dacă ne invadează emoțiile:

ü Luăm notă mică la examen
ü Facem criză de panică - pentru prima data în viață, vedem ce e moartea. Îți pierzi total
luciditatea. Nimeni nu își poate imagina o criză de panică. Această enormă groapă, această
enormă singurătate, l-a făcut pe JASPERS să considere că aceasta e o situație limită, e o limită
care ne duce la Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ne trebuie numai o inundație de tipul ăsta ca să fim
într-adevăr singuri cu Dumnezeu.

Acești 2 factori, voința și inteligența reprezintă frâul între care stă EGO-ul.

SINE (SELF)

Are sinonimia de NATURĂ, în sensul de NATURĂ UMANĂ.

Această noțiune e cea mai la modă pentru că e o noțiune care vrea să explice sintetic forța EGO-
ului, care are nevoie de un SINE ca suport.

Tot sistemul noțiunilor e ca și sistemul teologic, nu se poate arăta, dar trebuie să îl crezi.

SUBIECTIVITATEA noastră ține de SINE. Acesta este BEHIND THE SCENE, adică
BEHIND the EGO (în spatele egoului).

Toate acestea sunt noțiuni postfreudisme.Lumea pretinde că Freud ne-a dat SEX;INCONȘTIENT,
SUPEREGO. Neufreudiștii ne-au dat noțiunea de SINE. Sunt 2 cărți pe piață legat de acest subiect,
ale lui KOHUT.

SINELE este SINTEZA a doi factori: SEX și SPIRIT.

SEXUL este cel care sintetizează toată forța corpului nostru. Mai bine a numit Freud această
foță, libido, forță de viață, în luptă cu o forță de moarte, agresivă.

SEXUL are o bază biologică, genetică, ereditară. E o fatalitate biologică, în fond. Avem baze
ereditare diferite.

Acest corp se exprimă printr-un PSIHIC COMUN, PSIHIC UNIVERSAL (cunoaștere, afectivitate
etc, care servesc un sine, el servește un ego și ego-ul va servi o personalitate și așa suntem noi cine
suntem

SPIRIT – această noțiune are o încărcătură ideological grozavă. Este partea superioară, ultimă
a psihicului și înglobează tot ce avem superior.

5
Noțiunea cea mai populară pentru SPIRIT este cea de CARACTER.

Aproape toată lumea se plânge de caracter. Fără îndoială, boala mondială e o problemă de
caracter, nu schizofrenie. Inteligență fără character e o catastrofă. E o problemă spirituală.

Spiritul este invizibil și superior și se manifestă în DISCERNĂMÂNT, în

RESPONSABILITATE. Oamenii superiori sunt ușor triști, pentru că sunt oameni responsabili.
Titu Maiorescu – mi-e milă de voi. Istoria a demonstrate vorbele sale.

E vorba de un SET DE VALORI și de PRIORITĂȚILE pe care le facem. Toți avem aceste

valori, dar în proporții diferite, toți suntem sexuali, investim, dar nu egal în toate teburile astea, în
fiecare zi luăm plasă cu investiții greșite. E o luptă întreagă pentru valori. Sunt lupte spirituale între
noi.

Când e vorba să ne lăudăm cu valori, toată lumea se laudă, se vede cultă, dar, bineînțeles că fiecare
e în mod personal în relație cu valoarea respectivă.
PROBLEMA SPIRITULUI este o problemă de INTERIORIZARE A VALORILOR LUMII, nu
numai că citim, dar îl asimilăm în ființa noastră. Cum zicea KIERKEGAARD, e o relație
personală a fiecăruia cu Dumnezeu.

SPIRITUL nu este de prim plan, dar el există discret și secundar în fiecare act al nostru. Dacă
spiritul este puternic, el nu lasă egoul să își facă de cap.

Noțiunile populare pentru prezența lui sunt: BUN SIMȚ, BUNĂ CREDINȚĂ și, la minimum, e
personajul comun, CUMSECADE.

Acest personaj model se opune demonstrației, isteriei, primului plan, atenției.

SPIRITUL e un factor de armonie, de superioritate, asta e adevărata civilizație.

Spiritul nu e demonstrabil, nu trebuie să faci caz de el, ci să faci fapte pozitive și care arată că
egoul tău e dirijat de spirit, că nu esti ghidat de cântec de tobe. Cultura noastră are încă foarte multe
lipsuri spirituale. Din această cauză sunt foarte răspândite bârfa, gelozia, invidia.

PERSONALITATE = DISCERNĂMÂNT
__________________________________

CONȘTIINȚĂ
• OBIECTIVĂ
• DE SINE
_________________________________

CONȘTIINȚĂ DE SINE

VOINȚA – EGO – INTELIGENȚĂ

6
 • EGO
• SINE
• COPR PSIHIC (H. EY)
• SPIRIT
• CARACTER
• DISCERNĂMÂNT
• VALORI