ȘCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE CĂLINESCU, IAȘI

COMISIA METODICĂ A ÎNVĂȚĂTORILOR

AN ȘCOLAR 2017-2018

REFERAT

RECEPTAREA ŞI REDACTAREA
MESAJELOR SCRISE ÎN DIVERSE SITUAŢII DE COMUNICARE
LA ELEVII DE CLASA A II-A-COMPETENŢE ALE COMUNICĂRII ÎN
LIMBA ROMÂNĂ

Prof. Kehlaoui Carmen

1
 Motto: „Limba română este o comoară fără cheie.”
Ioan Slavici

Receptarea şi redactarea
mesajelor scrise în diverse situații de comunicare
la elevii de clasa a II-a-competențe ale comunicării în limba română

Comunicarea în limba română, disciplină cu o programă centrată pe competenţe, adică

ansambluri structurale de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, debutează în clasa
pregătitoare şi continuă pe tot parcursul ciclului de achiziţii. Se asigură de la un an la altul, progresiv,
dezvoltarea competenţelor specifice acestei discipline prin valorificarea experienţei corespunzătoare
vârstei copiilor.
Competenţele generale ale Comunicării în limba română sunt reper pentru achiziţiile elevului pe
întreg ciclul de învăţare, iar cele specifice sunt etape ale acestora şi se formează pe durata unui an
şcolar.
Curriculumul disciplinei Comunicare în limba română ţinteşte dezvoltarea competenţelor de
comunicare orală şi scrisă, incluzând receptarea mesajelor şi exprimarea în cele două forme.
Comunicarea scrisă, mai precis receptarea mesajelor scrise şi redactarea lor presupune luarea în
consideraţie a varietăţii contextelor în care se realizează.
Modelul comunicativ-funcţional avut în vedere porneşte de la o comunicare orală în strânsă
interdependenţă cu cea scrisă. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise se realizează la clasa a II-a în
contexte de comunicare cunoscute, iar redactarea mesajelor scrise trebuie făcută în variate situaţii de
comunicare.
Receptarea mesajelor scrise presupune ca emiţătorul să codifice mesajul astfel încât receptorul,
elev în clasa a II-a, să reuşească decodificarea. Trebuie ţinut cont de experienţă, stare psihică, contextul
mesajului, timpul şi locul livrării şi alţi factori. Calitatea codificării va asigura transmiterea cu succes a
mesajului scris. Canalele de comunicare trebuie bine selectate şi este necesar feedback-ul pentru
reglare.
Una dintre competenţele specifice privind receptarea mesajelor scrise este citirea unor mesaje
întâlnite în mediul cunoscut. Mesajele scrise pot apărea în forme variate ale enunţurilor şi a textelor de

2
mică întindere. Textele ar trebui însoţite de imagini, ilustraţii care să faciliteze înţelegerea. Citirea se
poate face în toate variantele: cu voce tare, în gând, în şoaptă, în lanţ, pe roluri, selectiv, model, în cor
etc.
Citirea se face în ritm propriu, cu respectarea calităţilor cititului (corect, coerent, conştient,
expresiv). Textul trebuie să fie scurt la această vârstă (cel mult 120 de cuvinte) şi să se citească
ţinându-se cont de semnele de punctuaţie. Elevii trebuie să fie capabili a identifica titlul şi autorul
textului, alineatele, paragrafele. Nu doar scurte texte sau enunţuri din mediul cunoscut se pot citi, ci şi
reclame, anunţuri, afişe etc. Trebuie acordată atenţie corectării şi mai ales autocorectării greşelilor de
citire.
Orientarea în paginile unei cărţi este importantă la această vârstă, astfel că folosirea cuprinsului
trebuie să fie o abilitate formată prin exersare. Cărţile din care elevii citesc pot fi împrumutate de la
biblioteca clasei, a şcolii sau de la bibliotecile comunităţii, dar se pot face schimburi de cărţi personale
şi între copii. Căutarea cărţilor dorite este o provocare pentru ei, dar trebuie învăţaţi de mici cu
aranjarea pe domenii, alfabetic (în funcţie de numele şi prenumele autorilor), pe categorii de vârstă sau
importanţa volumelor dintr-o bibliotecă. Toate acestea trebuie făcute cu respect faţă de ceilalţi cititori,
bibliotecari şi pentru cei care au muncit la realizarea cărţilor cu poezii, poveşti sau povestiri, a
revistelor, auxiliarelor, atlaselor, dicţionarelor etc. O variantă este citirea mesajelor scrise electronic
folosind SMS-ul, email-ul, cărţile electronice, CD-urile educaţionale sau mesaje care folosesc
Internetul ca şi canal de transmitere. Minibiblioteca clasei precum şi conectarea la Internet menţin
copilul într-un mediu de învăţare cu variate oportunităţi şi deschidere culturală.
Tot din universul cunoscut trebuie să fie întâmplările sau fenomenele dintr-un text al cărui mesaj
trebuie identificat. Învăţătura sau mesajul desprins poate fi formulat oral sau scris. În sprijin trebuie ca
textul citit să fie explicat pas cu pas, pornind de la cuvinte sau expresii cunoscute spre cele noi, mai
complicate, ajutându-ne de ilustraţiile care vin în susţinerea unei mai bune înţelegeri.
Elevii de clasa a II-a trebuie să ştie să răspundă la întrebări în legătură cu textul citit. Întrebările
pot fi adresate de către profesor sau de alţi elevi. Pot fi deasemenea căutate întrebări ale unor
răspunsuri date. Cu sprijin, elevii sunt apoi capabili să redea fragmente folosind cuvinte proprii. Se
poate cere elevilor să anticipeze ce urmează în desfăşurarea firului narativ, dovedind capacitatea de
predicţie în legătură cu textul. Se pot face şi exerciţii de ordonare a ideilor respectând cronologia
evenimentelor din textul lecturat.
O altă competenţă specifică este identificarea semnificaţiei unor simboluri în contexte
cunoscute, fie că e vorba despre asocierea unor fapte, evenimente sau lucruri din mediul apropiat
copilului cu fragmente din text, simboluri, desene, gesturi, fie că vorbim despre decodarea unor
informaţii sau simboluri. În toate situaţiile se face apel la experienţa personală a copiilor. Pot fi
decodate simboluri întâlnite pe stradă, în reclame etc. sau informaţii conţinute de manualele şcolare.
Alternative sunt parcurgerea unor trasee ce conţin simboluri convenţionale sau inventate ori
transmiterea unor mesaje prin intermediul unor simboluri sau coduri date/create.
Exprimarea interesului pentru lectură este condiţionat de atenta selectare a textelor de citit, în
concordanţă cu vârsta elevilor. Pe lângă biblioteca clasei, la îndemână, elevii ar trebui să aibă şi
biblioteca individuală, care ţine de atribuţiile părinţilor. Coordonat sau nu, un club al cititorilor ar
funcţiona cu următoarele tipuri de activităţi: completarea unor grafice sau fişe cu nume de autori, titluri
de cărţi sau personaje, prezentarea orală a unor cărţi citite individual, pe echipe, realizarea unor desene
după textele citite şi expunerea lor, crearea unor albume cu fragmente, desene, însemnări, memorarea

3
unor versuri, proverbe, zicători, ghicitori, citate celebre, exerciţii de autodictare, alcătuirea unui jurnal
personal de lectură, întâlniri ale clubului de lectură, recomandarea unor cărţi colegilor, repovestirea
unui text citit, vizite la muzee sau case memoriale, la biblioteci.
Recomandarea textelor care pot fi citite de copii poate fi făcută de către profesori, bibliotecari,
colegi, părinţi, bunici sau alţi adulţi responsabili de educaţia copiilor. Înţelegerea în manieră proprie a
mesajului literar poate fi comparată cu viziunea regizorilor de film sau de teatru, cu interpretarea
actorilor în prezenţa decorurilor şi a costumaţiilor, astfel că secvenţe de film sau piese de teatru pentru
copii pot veni în completare sau ca şi provocare pentru lectura textului. Spaţiul în care lectura textului
şi alte aplicaţii pentru exersare propuse se realizează poate fi variat, dincolo de sala de clasă: locul
propriu de desfăşurare a acţiunii, un muzeu, bibliotecă, un magazin sau o fabrică pentru descifrarea sau
crearea unor reclame, în natură pentru optimizare şi altele.
A doua competenţă generală privind comunicarea în limba română este redactarea mesajelor în
diverse situaţii de comunicare.
Din aceasta se desprinde competenţa specifică privind scrierea mesajelor, prin copieri şi
transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte şi autocorectarea prin compararea cu modelul sau
corectarea între colegii de bancă. La copierea sau transcrierea mesajelor, a secvenţelor dintr-un text sau
a unui text de mică întindere în întregime trebuie să se ţină cont de aşezarea corectă în spaţiul paginii
(fie că este caiet tip II, dictando sau cu foaie velină), de respectarea distanţei dintre cuvinte şi a
proporţiei între litere.
Folosind mesaje scrise şi desene se pot realiza afişe, postere, reclame, etichete, lucrând
individual sau pe grupe. Combinând moduri variate de expunere, copiii pot participa şi prezenta
proiecte pe teme familiare lor.
O altă competenţă specifică se referă la redactarea unor mesaje simple. Se porneşte de la
completarea uneia sau a mai multor silabe în cuvinte, de la ordonarea silabelor pentru a forma cuvinte,
trecând apoi la nivelul propoziţiilor lacunare sau a enunţurilor cu cuvinte amestecate şi terminând cu
ordonarea enunţurilor într-un text.
În orice context al exprimării scrise trebuie insistat pentru o scriere care respectă convenţiile
limbajului scris, adică respectarea alineatelor, a scrierii cu majusculă atunci când este necesar,
folosirea corectă a semnelor de punctuaţie. Prin exerciţii de identificare şi completare a semnelor de
punctuaţie într-un text se ajunge cu succes mai târziu la scrierea corectă din punctul de vedere al
punctuaţiei.
În clasa a II-a elevii învaţă şi consolidează citirea şi scrierea literelor mici şi mari ale alfabetului
limbii române, a grupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, scrierea corectă a cuvintelor care
conţin grupurile de sunete oa, ea, ia, ie, ua, uă, literele â, î şi x şi diferenţiază vocalele de consoane.
Copiii mai învaţă şi scrierea corectă a cuvintelor într-un şi într-o, dintr-un şi dintr-o, sau şi s-au,
sa şi s-a, despărţirea corespunzătoare a cuvintelor la capăt de rând, iar ca semne de punctuaţie:
folosirea corectă a semnului exclamării, a virgulei în cazul enumerării sau strigării şi a semnului două
puncte.
În domeniul vocabularului elevii învaţă cuvinte cu sens asemănător, înţeles opus sau cuvinte
care au aceeaşi formă şi înţeles diferit.
Mesajele scrise la clasa a II-a se concretizează prin: copieri (maxim 50 de cuvinte), transcrieri
(maxim 50 de cuvinte), dictări (maxim 40 de cuvinte), formulări de întrebări şi răspunsuri pe baza unui
text, scrierea unor păreri sau concluzii, idei principale sub formă de enunţuri, alcătuirea unor texte

4
funcţionale precum biletul, afişul sau felicitarea, completarea sau crearea unor rebusuri, alcătuirea de
texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme date, cu imagini, benzi desenate sau întrebări de sprijin.
O exigenţă justificată este respectarea convenţiilor limbajului scris în redactarea biletelor de
orice fel (de mulţumire, de solicitare, de informare). Formulele specifice şi aşezarea corectă în pagină
sunt obligatorii. În cazul felicitărilor trebuie să existe o concordanţă între evenimentul sau prilejul cu
care se scrie felicitarea şi mesajul transmis prin aceasta, însoţit de creaţii plastice de orice fel.
Scrierea poate fi exersată folosind nu numai instrumentele de scris recomandate (stilou cu
cerneală albastră), ci şi utilizând creioane, carioci, markere etc. în contextul confecţionării felicitărilor,
afişelor şi a posterelor.
Scrierea electronică poate fi o alternativă în transmiterea mesajelor, iar bilete sau texte de
felicitare ar putea fi redactate şi trimise în emailuri sau folosind reţele de comunicare variate. Copiii
pot fi învăţaţi cum să folosească cuvinte cheie pentru a accesa informaţii şi pot afla care sunt site-urile
utile pentru învăţare, educative.
Elevii de clasa a II-a învaţă a selecta ceea ce este semnificativ prin subliniere sau marcare,
conform sarcinii (definiţii, formule, mesaje, cuvinte-cheie etc.). Aceste procedee ajută în organizarea
învăţării individuale, valabile pe tot parcursul educaţional al copilului.
Este recomandat să existe în clasă „un colţ al creaţiei”, unde imaginaţia copiilor să se poată
exprima prin cuvinte sau plastic. De la potrivire de rime la crearea de versuri, de la identificarea
expresiilor artistice la construirea lor şi includerea în scurte poveşti, povestiri, legende sau descrieri,
copiii pot arăta cu sensibilitate talentul lor. Creaţiile pot fi incluse într-o carte sau un album al clasei,
într-o revistă a clasei sau a şcolii, unde elevii pot fi colaboratori.
Nu trebuie uitat că e încă vârsta când latura ludică nu trebuie neglijată, iar diversificarea
jocurilor poate porni chiar de la faptul că pot fi utilizate mesajele scrise (scrierea sarcinilor, citirea
regulilor, ţinerea scorului, notarea ideilor etc.).
Libertatea, independenţa, imaginaţia şi creativitatea sunt vizate printr-o altă competenţă
specifică, cea a exprimării unor idei, sentimente sau păreri prin intermediul limbajelor convenţionale.
Este bine ca invitaţii la discuţii, proiecte, propuneri, creaţii, mesaje să fie formulate prin mesaje scrise
de către copii şi expuse pe un panou special sau într-un colţ al clasei cu această destinaţie. Jurnalul
clasei sau jurnalul individual este eficient în exprimarea părerilor sau a ideilor.
Iniţiativa pentru exprimarea scrisă poate combina diverse surse de inspiraţie, pornind de la ceea
ce copiii percep pe calea senzorială. Ideile pot fi despre filme sau piese de teatru vizionate, despre
personaje, situaţii, despre o melodie, o trăire, un vis etc.
Deoarece această etapă a şcolarităţii este centrată pe achiziţiile elevilor, trebuie avute în vedere
metode de predare specifice vârstei copiilor, active, centrate pe elev, iar contextele să fie semnificative
pentru învăţarea pentru viaţa reală, să fie valorizat potenţialul fiecărui copil. De cadrele didactice ţine
dezvoltarea flexibilităţii gândirii şi a creativităţii elevilor în contextele de învăţare integrată.