Creativitatea si cultivarea ei in scoala

CREATIVITATEA consta intr-o structura caracteristica a psihicului, care face posibila realizarea
unor productii, opere noi. Originalitatea produsului creat e foarte variata

Cultivarea spiritului inovator constituie una din sarcinile scolii de azi, cand operatiile stereotipe din
productie sunt efectuate de masini automate conduse de calculatoare.

Functia psihica esentiala procesului de creatie este imaginatia, proces de sinteza a unor reactii
fenomene psihice noi. Insusirile ei definesc particularitatile actului creator, fluiditatea,plasticitatea si
originalitatea.

Imaginatia constituie o aptitudine, deci factorul ereditar are o influenta,mai mult sau mai putin
inportanta.Totusi fara experienta, fara munca sustinuta, nu se realizeaza nimic original.

Cunostintele dobandite prin munca au un rol esential . Experienta poate fi directa sau indirecta. In
ambele situatii varietatea informatiilor este deosebit de importanta. Scoala poate contribui din plin la
dezvoltarea creativitatii.

Inteligenta – gandirea influenteaza si ea creatia.Ea inlesneste analiza si stabilirea de noi relatii si

mai ales contribuie la aprecierea critica a produselor create. Indicii de corelatie intre testele de
inteligenta si cele de creativitate nu sunt prea mari.Cotele mari de creativitate presupun un nivel de
inteligenta cel putin mijlociu .Invers insa , un nivel ridicat de inteligenta poate coincide cu slabe
posibilitati creatoare. Creatia presupune anumite insusiri de caracter o motivatie adecvata, interesul,
aspiratia de a descoperi sau a crea ceva nou ; o vointa ferma, perseverenta pentru a birui dificultatile
mari ce stau in calea obtinerii unor produse originale , valoroase.

Societatea influenteaza mult activitatile creatoare prin :

cerintele sociale-dezvoltarea impetuoasa a tehnicii in secolul nostru a izvorat din cerintele de progres
continuu ale productiei moderne ;

orice descoperire, orice teorie se concep pornind de la stadiul actual al stiintei, tehnicii sau artei ;

predecesorii, profesorii savantilor ori ai artistilor influenteaza profund creatia elevilor ;

societatea poate fi uneori o frana in calea dezvoltarii cunoasterii.

In calea stimularii elanului creator, pe langa factori favorizanti exista si numeroase piedici pe care le
numim blocaje. Acestea pot fi:

Blocaje sociale – conformismul este unul din ele ; dorinta oamenilorca toti cetatenii sa se poarte si sa
gandeasca in mod obisnuit. Persoanele cu idei neobisnuite sunt privite cu suspiciune si chiar cu
dezaprobare,ceea ce constitue o descurajare a gandirii inovatoare. De asemenea exista o ne incredere in
fantezie si o pretuire exagerata a rationamentului strict logic si a judecatii critice.
Blocaje metodologice – exista o rezistenta la schimbare, o rigiditate a algoritmilor anteriori.

Alt blocaj este critica prematura .

Blocaje creative- teama de a nu gresi, de a nu face de ras sau graba dea accepta prima idee. Alta eroare
este descurajarea rapida, dat fiind ca munca inovare este dificila, solicita eforturi de lunga durata.

METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITATII

Pentru a se utiliza la maxim resursele inconstientului, care are un rol important in procesul de
creatie, s-au precizat metode avand in centru « asocierea libera », adica consemnarea acelor idei care ne
vin spontan in minte, fara un efort special de memorie sau rationament. Cea mai raspandita este asa
numitul brainstorming(asaltul de idei), cand un grup de 10-12 persoane isi exprima pe rand si in mod
liber tot ce le vine in minte in relatie cu o anumita problema propusa. Alti specialisti analizeaza apoi ce
sugestii benefice pot oferi una sau alta din ideile experimentate. O alta metoda asociativa este si
sinectica. In acest caz, se cauta metafore comparatii, in relatie cu dificultatea aflata in discutie. Apoi
aceleasi persoane descifreaza consecintele consecintele imaginilor evocate.

CULTIVAREA CREATIVITATII IN INVATAMANT

S-a contestat posibilitatea invatamantului de a contribui la dezvoltarea creativitatii, observandu-

se ca el cultiva mai mult gandirea critica, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de libertate
favorabil imaginatiei creatoare. Obiectia nu e decat partial justificata, deoarece mintea umana are o
mare plasticitate ; dupa ora de matematica unde se practica rationamentul riguros, elevii pot avea ora
de literatura, unde exprimarea metaforica , jocurile de cuvinte si imagini situeaza intelectul pe cu totul
alt plan.

Sant necesare unele modificari in invatamantul romanesc :

Printre obiectivele educative , stimularea imaginatiei trebuie sa constituie unul de baza , alaturi de
educarea gandirii ;

In continutul invatamantului , trebuie promovata in continuare cultura generala aceasta favorizand

creativitatea. Programul trebuie sa prevada lectii speciale pentru dezvoltarea imaginatiei;

Profesorul trebuie sa aiba relatii prietenoase cu elevii , sa-i incurajeze sa puna intrebari, sa nu-i
ironizeze cand fac greseli . Elevii trebuie sa-si poata manifesta in voie curiozitatea.

Exista mijloace pentru dezvoltarea creativitatii : le cerem elevilor sa elaboreze o compunere avand in
centru un obiect simplu ; o fraza , un nasture sau un gard de nuiele. Altfel de procedee : le cerem sa
formuleze cat mai multe intrebari in legatura cu elementele cunoscute : « piatra, aer, stele, foc » etc.
Probleme mai complexe pot fi cerinte de a formula morala ce se degaja dintr-o imagine complexa.
Asemenea procedee favorizeaza formarea unei atitudini creative si a aptitudinii de a cauta si a gasi
probleme.
 Mai importante sunt metodele specifice in relatia directa cu aspectele caracteristice fiecarei
materii de invatamant . In totdeauna profesorii valorosi au stimulat elevii sa solutioneze probleme.
Majoritatea problemelor obliga elevul sa gaseasca ceva nou pentru el, ceea ce implica o doza de
creativitate. Aceasta este insa necesara mai ales in problemele ce comporta mai multe solutii. Metodele
active implica eforturi de observare si gandire independenta , fac apel la initiativa elevilor. Cand vorbim
despre probleme , nu ne gandim numai la matematica si fizica , exista tot felul de probleme la orice
disciplina .

Activitatea in afara clasei si cea extrascolara ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginatiei. Se
pot organiza sedinte de brainstorming , intalniri cu oamenii de stiinta si de arta, vizitarea unei expozitii,
excursii care largesc orizontul si reprezinta inepuizabile surse de intrebari.

Cultivarea spiritului inovator necesita si o lupta cu parintii : cu cei care rezolva temele copiilor si
nu-i lasa sa faca eforturi proprii. Trebuie sa-i convingem ca tutelarea excesiva impiedica dezvoltarea
intelectuala. Activitatile in afara clasei si extracurriculare ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea
imaginatiei, creativitatii.

In cercurile de elevi se desfasoara o activitate libera, unde se pot exersa diferite metode de
stimulare a imaginatiei.

Vizitarea expozitiilor, muzeelor, excursiile, drumetiile largesc orizontul, campul fanteziei copiilor
si sunt surse inepuizabile de intrebari.

Preocuparea de formare a independentei in gandire si exprimare implica si o legatura cu

familia. Parintii trebuie convinsi ca tutelarea excesiva impiedica dezvoltarea intelectului, manifestarea
independenta a gandirii si fanteziei lui, factori esentiali in dobandirea viitoare a unei autentice
competente profesionale.

In concluzie, se pot face multe pentru educarea spiritului creativ in scoala. Dar, se vede
necesitatea de a modifica destul de mult modul de gandire si stilul de lucru in clasa, cristalizate in secole
de invatamant traditional, prea putin preocupat de aceasta latura a personalitatii elevului, care capata in
zilele noastre o valoare din ce in ce mai insemnata.

Putem spune asadar ca, creativitatea trebuie incurajata si cultivata prin respectul de sine, ea nu
este doar un har daruit de Dumnezeu unui Eminescu, Enescu, sau Edison, ci este insasi exprimarea de
sine a fiintei umane, in orice domeniu se manifesta.

BIBLIOGRAFIE

1. PIAGET ,J.,1965 PSIHOLOGIA INTELIGENTEI, EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI.

2. CONSTANTIN CUCOS ( COORDONATOR) PSIHOPEDAGOGIE PENTRU

EXAMENELE DE DEFINITIVARE SI GRADE DIDACTICE