MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”

Facultatea de Psihologie și Psihopedagogie Specială
Catedra Psihopedagogie și Psihopedagogie Specială

Domeniul general de studii: Științe ale Educației

Programul de studii: Psihopedagogie
Disciplina: Dezvoltarea creativităţii

PORTOFOLIU

Elaborat: Andrievici Cristina, gr. 402

Coordonator: BUZENCO Aurica
dr., conf. univ.,

Chişinău, 2023
 Cuprins:

1. Prezentare "Motivaţia şi creativitatea"...........................................1

2. Povestea băieţelului care ştia
să deseneze o floare.............................................................................6

3. Povestea ceştilor de cafea...............................................................8

4. Povestea clopoţeilor de argint........................................................9
5. Metoda „Declar lumii întregi”.......................................................10
6. Metoda „Portofoliul”.....................................................................11
7. Metoda (GPP)................................................................................11
8. Metoda: Brainstorming..................................................................12
9. Proiect didactic „Preadolescenţa între incertitudine şi
îngrijorare”..........................................................................................14
10.Proiect didactic „Drepturile mele”..................................................19
 Motivaţia şi creativitatea
(activitate individuală)

Cum să fim creativi? Cum formăm o imagine despre o persoană creativă, ca fiind o
persoană oarecum nebună, ușor dezechilibrată, pierdută în propria-i minte? Atunci vestea bună
este că, toţi putem fi unul dintre ei! Toată lumea - adulți și copii deopotrivă - au o tendință
creativă. Dar, deși cei mai mulți dintre noi au un spirit de ingeniozitate, mai mare sau mai mic,
prea mulți dintre noi îl au în stare latentă, chiar dacă poate fi trezit prin cele mai simple acțiuni.
Primul pas pentru a dezvolta creativitatea interioară este să ne întoarcem la gândurile, visele și
imaginația noastră. Urmând acești pași putem găsi scriitorul din noi, compozitorul, pictorul,
bucătarul, textierul, antreprenorul, regizorul, comediantul, politicianul sau tweeterul profesionist,
etc. [7]
Toate acestea par evidente pentru cei care au descifrat codul creativității. De multe ori
oamenii se întreabă cum să scrie o carte, un cântec sau o bandă desenată, dar de fapt întrebare
poate fi mult mai profundă: "Pot să creez, oare ceva?" Răspunsul la această întrebare ar trebui să
fie întotdeauna: "Da, dă-ți permisiunea de a vedea semințele pentru ceea ce simţi". Acele rătăciri
ale minții de dinainte de culcare pe care le avem sunt la fel de valabile ca și a celor mai mari
artiști ai lumii: Ele sunt impulsurile naturale, lucrurile care te fac să fii cine ești și sunt creatorul
tău interior care vorbește. [5]
Literatura de specialitate specifică că componenta principală a creativităţii o constituie
imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva
nou, ceva deosebit. [1, p. 154]
Noi însă vom analiza relaţia dintre motivaţie şi creativitate care este considerată
indispensabilă, deoarece la baza unui proces sau produs creativ stă motivaţia stimulată de
tendinţe, trebuinţe, necesităţi şi impulsuri ce au funcţia de a echilibra psihicul uman.
În accepţiunea cea mai largă, motivaţia reprezintă “ansamblul factorilor dinamici, care
determina conduita unui individ”.
Cosmovici însă ne specifică că motivul este un fenomen psihic ce are un rol esenţial în
declanşarea, orientarea şi modificarea conduitei, iar motivaţia e constituită din ansamblul
motivelor. [1, p. 198] Încă de la începuturile cercetărilor privind creativitatea, s-a considerat că

1
implicarea într-o sarcină de dragul sarcinii, de fapt este crucială pentru creativitate (Crutchfield,
1962; Osborn, 1963; Rogers, 1954). În consecință, în măsura în care motivația implicată în
sarcină este subminată, s-a considerat, de asemenea, că motivația care apare din cauza presiunii
sau controlului extern este în detrimentul creativității (Crutchfield, 1962).
O mare parte din cercetările privind motivația și creativitatea s-au axat pe motivația
intrinsecă, despre care s-a presupus că joacă un rol vital în motivarea performanței creative.
Într-adevăr, se consideră în general că motivația intrinsecă este mecanismul central de
mediere prin care factorii personali și contextuali influențează creativitatea. [3, p. 100]
De unde a apărut această idee? Și ce dovezi de susținere există? În literatura de
specialitate găsim diverse analize care se referă la relația dintre motivația intrinsecă și
creativitate. În sens larg, motivația se referă la un set de forțe interne care stau la baza direcției,
intensității și persistenței unui comportament sau a unei gândiri (Pinder, 2008). [3, p. 102]
Deci un rol important în realizarea unui comportament creativ îl are motivaţia intrinsecă,
care acţionează prin mecanisme cognitive şi trăiri afective pozitive. Nu putem omite şi părerea
cercetătorilor care evidenţiază şi importanţa motivaţiei extrinseci ce acţionează mai ales asupra
subiecţilor proveniţi dintr-un mediu social defavorizat din punct de vedere economic. Aprecierile
şi recompensele verbale şi ale grupului în care individul îşi desfăşoară activitatea sunt
stimulative. Amabile 1983 pornind de la aceste cercetări, a determinat spre existenţă două
elemente ale motivației:
1) atitudinea de bază față de sarcină;
2) percepția motivelor pentru care se întreprinde sarcina.
Primul element se formează pe baza unei aprecieri a gradului de apropiere a sarcinii de
interesele proprii. Al doilea element, în schimb, se bazează în mare măsură pe factori sociali și
de mediu. Ca o combinație a acestor elemente, motivația pentru sarcină variază de la nivelul de
bază în funcție de nivelul de percepție a motivelor pentru care se întreprinde sarcina. [3, p. 102]
Fiind motivaṭia acceptată ca fundamentală, pentru creativitate, cei mai importanṭi factori
motivanți determinaţi sunt auto-motivația și interesul de a efectua lucrarea (obiectul creației).
Persoanele creative sunt la discreția propriilor valori și motivații și se ocupă de problemele,
pentru care au o puternică apropiere emoțională. Această abilitate ar trebui să fie stimulată încă
din primii ani de viaţă ai unui copil, deoarece creativitatea poate juca un rol esenţial în procesul

2
de învăţare. „O gândire creativă permite copiilor să facă legături între o arie a învăţării şi alta,
extinzându-şi astfel înţelegerea. [6].
Creativitatea există în fiecare dintre noi. Toţi suntem creativi, însă educaţia pe care o
primeşte un individ şi metodele pe care acesta le foloseşte zi de zi, ca să îşi stimuleze gândirea,
fac din unii oameni să fie mai creativi decât ceilalţi.
Definită ca fiind producerea de idei noi și utile (Barron, 1955; Runco & Jaeger, 2012),
creativitatea a fost mult timp considerată a fi precedată de un interes profund și de implicarea
într-o sarcină. Arthur Schawlow, fizician laureat al Premiului Nobel, a spus “Aspectul muncii din
dragoste este important”. Cei mai de succes oameni de știință de multe ori nu sunt cei mai
talentați. Dar ei sunt cei care sunt împinși de curiozitate. Ei trebuie să știe care este răspunsul"
(Schawlow, 1982). [3, p. 102]
Deci creativitatea este definită ca un proces interpersonal al cărui rezultat sunt produse
originale, semnificative şi de o înaltă calitate.
Totodată creativitatea reprezintă şi forma specială a gândirii, capacitatea proprie spiritului
omenesc de a depăşi prezentul şi faptele liniar constituite şi de a descoperi printre ele adevăruri şi
relaţii noi, printr-o activitate combinatorie de plasare a lucrurilor în noi perspective, interacţiuni,
ipostaze. Acest mod de gândire permite a introduce în lume ceva nou. [6]
Mîsliţchi V defineşte creativitatea ca un proces complex la care participă întreaga
personalitate, pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi, de personalitate şi sociali; este o
modalitate integrativă a personalităţii umane care exprimă ansamblul de calităţi care duc la
generarea noului, la originalitate. [4]
O altă accepţiune defineşte creativitatea - un fenomen care a suscitat multe controverse
cu privire la descrierea lui completă și a măsurării lui sigure, fiind asociat cu comportamentul
creativ și cu procesele mintale implicate. Termenul a fost introdus de G.W. Allport și definea,
inițial, o formațiune de personalitate. [7]
Fiind o capacitate şi o aptitudine a personalităţii, creativitatea este considerată, totodată,
un produs şi un proces. Este un produs pentru că se dobândeşte ca abilitate de a realiza ceva nou
printr-o activitate sau printr-o experienţă, necesitând foarte multă muncă. Este şi un proces,
întrucât necesită evoluţie în timp. [7]
Creativitatea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un
progres în planul social. [1, p. 154]

3
 Amabile a realizat un model structural al creativității care include trei componente
necesare. Acestea sunt reprezentate prin motivația intrinsecă, abilitățile creative relevante și
gradul de specializare în domeniul respectiv. [3, p. 103]
Wallas (1926), unul dintre primii teoreticieni ai creativității, a sugerat că primul pas în
procesul creativ este cunoașterea domeniului în cauză. O idee nouă nu poate veni de nicăieri; o
idee nouă se bazează pe informațiile disponibile care au fost combinate cu alte informații și
reorganizate. Astfel, cu cât o persoană are mai multe cunoștințe și cu cât înțelege mai bine
relațiile dintre elementele de informație, cu atât mai mare este probabilitatea de a veni cu o idee
creativă. Profunzimea înțelegerii informației este un marker critic al expertizei. Odată cu
expertiza apar o serie de beneficii pentru creativitate. De exemplu, experții sunt mai capabili să
extragă principii abstracte pentru rezolvarea unei probleme decât să se bazeze pe abordări de
rutină. S-a constatat că utilizarea acestor principii abstracte facilitează rezolvarea creativă a
problemelor. [3, p. 101]
Preşcolaritatea reprezintă perioada cea mai importantă, pentru conturarea creativităṭii. La
această vârstă se cristalizează trebuinṭele de cunoaştere, de informaṭie, de independenṭă, de
autoexprimare, se contureazã percepṭia de sine. [7]
Desenul, pictura, modelajul, muzica, dansul, diferitele jocuri în aer liber sau acasă, au
darul de a-i ajuta să-şi exprime emoṭiile, gândurile şi sentimentele. Cadrul cel mai important de
manifestare, dar şi de stimulare a potenṭialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale. Prin joc,
copilul poate fi oricine îşi doreşte, poate inventa jocuri de rol, poate crea personaje. Creativitatea
poate fi considerată şi ca aptitudine. Existenţa creativităṭii se constată prin flexibilitatea,
noutatea, originalitatea, fluenṭa, senzitivitatea, ingeniozitatea elevului.
Nu există reţete miraculoase prin care să putem realiza stimularea creativităţii copiilor.
Predarea orientată spre creativitate implică un set de condiţii favorabile, iar hotărâtoare este
încurajarea copiilor să lucreze şi să gândească independent, să-şi elaboreze propriile proiecte şi
să se debaraseze de ideea că, într-o instituţie, orice activitate trebuie să fie strict dirijată şi
controlată de profesor. [7]
Pentru a dezvolta creativitatea trebuie să fim motivaţi de a face-o. Rapotul acestor două
fenomene sunt fundamentale, în deosebi motivaţi pentru creativitate. Deoarece dezvoltarea
potenṭialului creativ, nu se realizează de la sine. Sunt necesare acṭiuni continue şi organizate, de
stimulare şi activare a implusurilor şi intenţiilor. Educaţia şi metodele folosite joacă un rol

4
important în stimularea creativităţii şi fără dezvoltarea lor, nu putem să transformăm, să realizăm
necesităţile şi nevoile care echilibrează întreaga noastră persaonalitate. Este important să
evaluăm şi să dezvoltăm potențialul creativ al copilului în concordanță cu stadiul de dezvoltare în
care se află și ţinând cont de particularităţile individuale ale acestuia.

Bibliografie:
1. COSMOVICI, A. Psihologie generală, Editura POLIROM, Iaşi, România, 2005, 253 p.,
ISBN: 973-9248-27.6.
2. ROTARU, Ramona Elena. Creativitatea și motivația în procesul instructiv-educativ. In:
Integrare prin cercetare si inovare. Științe sociale. Rezumate ale comunicărilor. Vol. 1, 7-
8 noiembrie 2019, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2019, pp. 105-
108. ISBN 978-9975-149-50-1.
3. LOGAN, M. Steele, MCINTOSH, T., HIGGS, C. Intrinsic motivation and creativity:
Opening up a black box, In book: Handbook of Research on Creativity and Leadership
(pp.100-130).
https://www.researchgate.net/publication/297762892_Intrinsic_motivation_and_creativit
y_Opening_up_a_black_box
4. MÎSLIȚCHI, V. Dezvoltarea potenţialului creativ al personalității în devenire. În:
Psihologia în mileniul III: provocări și soluții / Psychology in the 3 rd millennium:
challenges and sollutions. Materialele Conferinţei Științifice Internaţionale, 25 octombrie
2019, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Vol. 1. Bălți: Universitatea de Stat
„Alecu Russo” din Bălți, 2020, pp. 89-93. ISBN 978-9975-50-247-4.
5. https://ultrapsihologie.ro/2015/06/11/stimularea-creativitatii/
6. https://www.nytimes.com/guides/year-of-living-better/how-to-be-creative
7. https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-valahia-din-targoviste/
psihopedagogie/creativitatea-ca-proces-produs-si-dimensiune-a-personalitatii/8611963

5
 Povestea băieţelului care ştia să deseneze o floare

Într-o zi un băieţel s-a dus la şcoală. Băieţelul era mic, iar şcoala era mare. Dar când băieţelul
a văzut că intrarea în clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte fericit, iar şcoala
nu i s-a mai părut atât de mare ca la început.
Într-o dimineaţă când băieţelul se afla în clasă, profesoara le-a spus copiilor:
- „Astăzi o sa facem un desen.”
- „Grozav”, s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea mult să deseneze. Ştia să deseneze o
mulţime de lucruri: lei şi tigri, pui şi vaci, trenuri şi vapoare. Şi Şi-a scos cutia cu
creioane colorate Şi a Început să deseneze…
Dar profesoara le- a spus copiilor:
- „Aşteptaţi, nu începeţi încă !” Şi a asteptat până i s-a părut ca toţi copiii sunt pregătiţi.
- „Acum o să desenăm flori”, a zis profesoara.
-„Grozav”, s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să deseneze flori. Şi a început să deseneze flori
frumoase, şi le-a colorat în roşu, portocaliu şi albastru.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
-„Aşteptaţi ! Vă voi arăta eu cum să coloraţi.” Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde.
-„Acum puteţi începe”, a zis profesoara.
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea lui. A lui era mai
frumoasă decât a profesoarei, dar n-a mai spus nimic. A întors doar foaia şi a desenat o floare ca
a profesoarei. Era roşie cu tulpina verde.
Într-o altă zi, când băieţelul intrase în clasă prin uşa din curte, profesoara le-a spus
copiilor:
-„Azi o să facem ceva din argilă.”
-„Grozav”, a spus băieţelul, căci îi plăcea să lucreze cu argila. Ştia să facă tot felul de lucruri din
argilă: şerpi şi oameni de zapadă, elefanţi şi camioane…..şi a început să framânte bucata de
argilă.
Dar profesoara a zis:
-„Staţi ! Nu sunteţi gata să începeţi “……şi a aşteptat până când toţi copiii au fost gata.
-„Acum o sa facem o farfurie”, a zis profesoara.

6
-„Grozav”, s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să facă farfurii. Şi a început să facă farfurii de toate
formele şi mărimile.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
-„Aşteptaţi, vă arăt eu cum să faceţi !” Şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă.
-„Aşa, acum puteţi începe”, a zis profesoara.
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei, şi apoi la ale sale. Îi plăceau mai mult farfuriile lui,
decât farfuria adâncă făcută de profesoară. Dar n-a spus un cuvânt şi a transformat farfuriile lui
într-o bilă mare de argilă din care a facut o farfurie adâncă şi mare ca şi cea facută de profesoară.
Foarte curând, băieţelul a învăţat să aştepte şi să privească, şi să facă lucruri ca şi cele făcute
de profesoară. Şi foarte curând n-a mai făcut nimic de unul singur.
S-a întâmplat într-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat într-o altă casă, într-un alt oraş.
Băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală. Şcoala nouă era şi mai mare, şi nu avea nici o uşă
prin care să intre direct din curte în clasa lui. Trebuia să urce nişte trepte înalte şi să meargă de-a
lungul unui coridor lung până ajungea la clasa lui.
În prima zi de şcoală,profesoara le-a spus copiilor:
- „Astăzi o să facem un desen”.
- „Grozav”, şi-a zis băieţelul, şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă. Dar ea n-a spus
nimic, s-a plimbat doar prin clasă. Când a ajuns lângă băieţel, i-a spus:
- „Tu nu ştii să desenezi ?”
- „Ba da”, a zis băieţelul, „ce desen să facem ?”
- „Nu ştiu până nu-l faci”, a zis profesoara.
- „Cum să-l fac ?”, zise băieţelul.
- „Cum vrei tu”, a fost răspunsul ei.
- „Dacă toţi aţi face acelaşi desen, şi l-aţi colora la fel, cum să ştiu cine l-a făcut?”
- „Nu ştiu”, zise băieţelul. Şi a început să deseneze o floare roşie cu tulpina verde …
Morala:
Aşa suntem cu toţii la început: suntem creativi şi ştim să desenăm orice, foarte frumos şi
cu măiestrie în felul nostru propriu, până când…suntem inregimentaţi în sistemul de învăţământ
unde ni se şterge individualitatea şi ne sunt inoculate modalităţile în care “trebuie” să vedem
realitatea…unde o floare este întotdeauna roşie cu tulpina verde!

7
 - Daca tu ai desena o floare, cum ar fi ea? [https://abhedayoga.ro/povestea-baietelului-care-
stia-sa-deseneze-o-floare/].

Povestea ceştilor de cafea

Timp: 2 minute
Desfăşurare:
Partea I
Un grup de oameni de succes, în apogeul carierei lor, toţi având joburi şi poziţii sociale
de invidiat, maşini şi case, au făcut o vizită unui fost profesor din facultate. Discuţia a alunecat
treptat spre cât de stresantă şi obositoare e viaţa zi cu zi.
Profesorul i-a întrebat dacă vor să bea o cafea bună şi s-a întors din bucătărie cu un vas mare plin
cu cafea şi o mulţime de ceşti. Unele erau din porţelan fin, altele din sticlă, plastic, unele arătând
normal, altele foarte delicate şi scumpe, unele cu inserţii aurite, altele cu toarta ciobită, şi i-a
rugat pe fiecare să se servească.
Când toţi aveau câte o ceaşcă de cafea în mână, profesorul le-a zis: „Dacă aţi observat,
fiecare dintre voi a pus cafea în câte o ceaşcă scumpă şi fină, lăsând ceştile simple şi ieftine goale
pe masă. E normal să vreţi ceea ce e mai bun în viaţă, dar tocmai asta e sursa problemelor şi a
stresului pe care îl aveţi zi de zi.
Partea II
Nu contează ce ceaşcă ai ales, cafeaua are acelaşi gust. Ceaşca nu adaugă nici o calitate
cafelei. În cele mai multe cazuri o face doar să fie mai scumpă sau, în alte cazuri, nu putem
vedea ce e de fapt înăuntru. Ceea ce aţi vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceaşca, şi totuşi,
inconştient, aţi ales cele mai scumpe şi bune ceşti. Şi apoi aţi început să vă uitaţi la ceaşca
celuilalt gândindu-vă că e mai frumoasă decât a voastră.
Viaţa e ca o cafea bună! Jobul, banii, cariera, maşina, casa, hainele, poziţia în societate
sunt ceştile. Doar ne ajută să ne trăim viaţa, dar nu sunt viaţa. Hainele pe care le avem, poziţia în
societate şi banii nu înseamnă viaţa. Nu definesc ceea ce înseamnă viaţa. Din contră, majoritatea
oamenilor care au mult sunt invidioşi pe alţii care au mai mult şi nu reuşesc să se bucure de ceea
ce au.

8
 Câteodată, concentrându-ne doar pe ceaşcă, uităm să savurăm cafeaua. Savuraţi cafeaua,
nu ceştile! Cei mai fericiţi oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai fericiţi
oameni ştiu să se bucure cât mai mult de ceea ce au, acolo unde au, în momentul prezent. Ei fac
viaţa să fie frumoasă“.

Povestea clopoţeilor de argint

Timp: 2 minute
Se povesteşte că odată, demult, trăia retras în munţi un maestru. Era vesel tot timpul şi le
zâmbea tuturor celor care îi ieşeau în cale. Unul dintre elevii lui, curios fiind să afle cum de
maestrul este tot timpul fericit, l-a întrebat într-o zi:
- "Maestre, de unde acest zâmbet continuu pe chipul tău?"
- "De la clopoţeii de vânt." răspunse maestrul.
- "Cum aşa?"
- "De fiecare dată când sună clopoţeii de argint de la poarta mea, mă cuprinde o bucurie fără
margini! Înseamnă că vine cineva... Şi sosirea cuiva, fie şi doar a vântului, mă umple de fiecare
dată de fericire."
Gândind că ar avea în ei ceva magic, într-o noapte elevul hotărî să fure clopoţeii. Îi duse
în casa lui, îi aşeză la poartă şi aştepta ca miracolul să se producă. Dar nu simţi nimic când
aceştia sunară. Ba mai mult, după o săptămână, sunetul clopoţeilor începu să îl enerveze din cale
afară.
Când totul deveni insuportabil, cuprins de remuşcări, se duse înapoi la maestrul său să-i
înapoieze clopoţeii. Îşi ceru de nenumarate ori iertare şi, când fu sigur că maestrul l-a iertat, îi
puse întrebarea care îl frământa:

- "De ce la mine nu se întâmplă nimic atunci când sună clopoţeii? De ce nu apare bucuria pe care
o văd la tine?"

- "Dragul meu," îi răspunse maestrul, "unde ai aşezat tu clopoţeii?"

- "La poarta casei mele, maestre!"

- "Ei, vezi? Trebuia să-i aşezi la poarta sufletului tău..." [https://abhedayoga.ro/povestea-

clopoteilor-de-argint/]

9
Morala: Nu tot cei vine cuiva îţi va veni şi ţie; Fericirea e construită din lucruri mărunte; Nu
există lucruri şi oameni mai importanţi ori mai puţin importanţi, toate şi toţi îşi au locul lor sub
soare;

10
METODE:
„DECLAR LUMII ÎNTREGI!”
Demersul metodic. Se va plasa în faţa clasei un scaun şi un microfon improvizat. Se vor invita,
pe rând, câte un elev să ia loc pe acest scaun şi să rostească un discurs, pornind de la enunţul
„Declar lumii întregi!”
Valoarea formativă: metoda respectivă va stimula încrederea în forţele proprii, va crea condiţii
pentru autoafirmare de sine şi pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare orală.

PORTOFOLIUL
Demersul metodic: Elevilor li se propune să colecteze şi să structureze un ansamblu de
informaţii referitoare la prestaţia, performanţele, competenţele teoretice şi practice, care
determină progresul şcolar.
De asemenea, în portofoliu se pot include şi informaţii obţinute în urma autoevaluării
propriei prestaţii şcolare.
Important este faptul ca profesorul să determine din timp structura portofoliului, precum
şi criteriile de evaluare a acestuia. Poate implica în acest proces şi elevii pentru a asigura
succesul lor, dar şi pentru centrarea activităţii pe necesităţile celui ce învaţă.
Proiectarea portofoliului este condiţionată/ determinată de urmă-toarele trei aspecte/
elemente:
1. Scopul pentru care este proiectat portofoliul. Acesta va determina structura portofoliului.
2. Contextul. Când vorbim despre context ne raportăm la: vârsta elevilor, specificul disciplinei de
studiu, cerinţele, abilităţile şi interesele elevilor etc.
3. Conţinutul reprezintă cel mai important element în proiectarea portofoliului. Portofoliul nu
vizează numai valorizarea competenţelor elevilor, ci prezintă o selecţie a sarcinilor care arată
progresul elevului în învăţare. Evaluarea portofoliului elevului - portofoliul, ca metodă
alternative de evaluare şi instrument euristic, permite punerea în evidenţă a următoarelor
capacităţi:
 capacitatea de a observa şi de a gestiona informaţia;
 capacitatea de a observa şi de a alege metodele de lucru;
 capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele;
 capacitatea de a investiga şi de a analiza;

11
  capacitatea de a utiliza corespunzător sursele bibliografice;
 capacitatea de a sintetiza şi de a organiza materialul;
 capacitatea de a realiza un produs.
Cu ajutorul portofoliului putem evalua:
• fiecare element în parte, utilizând metodele obişnuite de evaluare;
• nivelul de competenţă al elevului, prin raportarea produselor sale la scopul propus;
• progresul realizat pe parcursul colectării produselor.
Valoarea formativă: această metodă pune în evidenţă progresele elevului în învăţarea şcolară,
în funcţie de obiectivele din planul de studiu; elevul este participant activ atât în procesul de
elaborare, cât şi în cel de evaluare, reflectând asupra propriilor achiziţii.

GÎNDEȘTE – PERECHI – PREZINTĂ (GPP)

Demersul metodic. Se propune spre lecturare un text. Apoi elevii vor fi împărţiţi în perechi
discutând întrebarea: Cum credeţi, ce sentimente a trăit ... atunci când ...? Fiecare elev va fi rugat
să refl ecteze 3-5 minute asupra sarcinii şi să-şi formuleze în scris opinia. Timp de 3-5 minute
partenerii își vor prezenta reciproc informaţia şi vor discuta opiniile, convenind asupra variantei
optime. În fi nal se va prezenta opinia comună.

Valoarea formativă: aplicarea metodei va conduce la stimularea relaţiilor de cooperare, la

dezvoltarea competenţelor de comunicare, elevii fi ind puşi în situaţia de a-şi expune opinia atât
în formă orală, cât şi în formă scrisă.

12
 Metoda: Brainstorming
(asalt de idei, cascada ideilor)

Demersul metodic. Se va citi informaţia selectată la temă. Apoi se va solicita să enunţe idei,
sentimente, evenimente asociate cu situaţia descrisă în text. Concomitent, se vor sintetiza ideile
expuse într-un ciorchine.
Valoarea formativă: prin această metodă se va stimula gândirea elevilor, creativitatea, limbajul,
imaginaţia etc.

Disciplina: Dezvoltare personală

Clasa: a V-a
Timp: 20-45 min.
TEMA: FENOMENUL BULLYING
Scopul: Enunţarea spontană a cât mai multe idei pentru a elucida noţiunea de bullying.
Materiale necesare: proiector, computer, prezentare PPT.
Regulile brainstormingului:
Solicitarea de exprimare a ideilor în cuvinte scurte şi concrete fără cenzură;
Nimeni nu are voie să facă observaţii negative, să conteste, să se mire, să aibă îndoieli asupra
valabilităţii ideilor propuse;
Se încurajează combinaţiile de idei;
Se accepta toate solutiile;
Nu se omite nimic din ideile enunţate. Sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile,
orice manifestare de acest gen care inhibă imaginaţia participanţilor;
Sunt încurajate asociaţiile neobişnuite de idei, combinările şi ameliorările soluţiilor propuse de
ceilalţi;
Imaginaţia trebuie să fie liberă, exprimându-se orice idee îi vin elevului în minte, toţi elevii
trebuie să comunice o idée;

13
Regulile activităţii de brainstorming vor fi afişate într-un loc de unde să poată fi văzute de către
toţi participanţii.
Ideile elevilor Stabilirea noţiunilor corecte:
Joc Intimidare
Origine străină Hărțuire
Bătaie Tachinare
Are legătură cu şcoala Umilire
Izolare Comportament agresiv
Moarte Violență
Colegi A speria
Răutate A domina
Lăcomie Comportament ostil
Format din două cuvinte Terorizare
Rău Brutalizarere
Luare în derâdere
Lovire
Ignorare
Excludere
Marginalizare, etc.

Avantaje ale metodei:

stimularea creativităţii;
dezvoltarea gândirii critice şi a capacităţii de argumentare;
dezvoltarea competenţelor de comunicare;
formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective;
participarea activă a tuturor elevilor/cursanţilor;
sporirea încrederii în sine şi a spiritului de iniţiativă;
dezvoltarea unui climat educaţional pozitiv;
Limite:
consum mare de timp;
reuşita metodei depinde de calităţile moderatorului de a conduce discuţia în direcţia dorită;
poate fi obositoare şi solicitantă pentru participanţi;
propune soluţii posibile de rezolvare a problemei, nu şi o rezolvare efectivă a acesteia.

14
 Proiect Didactic
„Preadolescenţa între incertitudine şi îngrijorare”

Data: 18.03.2023
Disciplina: Dezvoltarea personală
Clasa: a V-a, vârsta 11-12 ani
Durata lecţiei: 45 min.
Subiectul temei: „Preadolescenţa între incertitudine şi îngrijorare”
Scopul: Stimularea şi dezvoltarea gândirii critice la preadolescenţi prin studiul anxietăţii
şcolare pentru a crește capacitatea de încredere în forţele proprii, de a-şi exprima/argumenta
gândurile clar şi convingător de faţă cu alţii.
Obiective:
 Să cunoască fenomenul de anxietate şcolară prin intermediul implicării active;
 Sa dezvolte gândirea critică, prin construcția de noi idei și conținuturi ale fenomenului de
anxietate şcolară;
 Să proceseze informaţiile cu privire la anxietatea şcolară pentru a identifica propriile
emoții prin care trece și pe cele ale celor din jurul lui;
 Să dezvolte încrederea în sine;
 Să învete să se relaxeze.

Tehnologii didactice:
Metode: Brainstorming, Ştiu/ Vreau să Ştiu/ Am Învăţat, Comunicare, Studiu de caz, Turul
galeriei.
Mijloace: Tabla, Hârtie A4, anexe, calculator, proiector, foi, creioane, stilouri, fişe, panou,
marchere, magneţi, minge.
Forma de organizare: mixtă

Bibliografie:
1. Cartaleanu, T. Cosovan, O. Formarea competențelor profesionale prin dezvoltarea gândirii
critice, Centrul Educaţional Pro didactica Chișinău, 2017
2. https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-
educatiei-incluzive-de-calitate/dezvoltarea-gandirii-critice-in-procesul-instructiv-educativ
3. Read more at: https://minikar.ru/ro/horoscopes/korrekcionnoe-zanyatie-po-snyatiyu-
trevozhnosti-igry-sposobstvuyushchie
4. https://sfaturimedicale.ro/terapia-prin-joc/

15
 5.https://www.academia.edu/38227025/
Scolarii_cu_tuburari_anxioase_T_A_cauze_evaluare_tratament_docx

Demersul metodic
Nr. Etape Desfăşurarea secvenţelor didactice Metode Mijlo Timp Forme de Evalu
le Activitatea Activitatea ace organizar are
profesorului elevului e
Ritualul începerii Elevii fac Brainst Poster 3 min. În grup
şedinţei. Salutul cunoştinţă cu orming Anexa
1. Stabilirea regulilor în lista propusă. nr. 1
grup.
Evoca
re
5 min. În grup,
Să se expună fiecare Tablă frontal
elev cu ce asociază Elevii sunt ŞTIU/
cuvâtul „anxietate” încurajaţi pe VREA
rând să se U SĂ
expună ŞTIU/
printr-un AM
cuvânt, ÎNVĂŢ
Întreabă elevii ce ştiu primul carei AT
despre fenomenul de vine în minte.
anxietate, ce Frică
informaţii au. Tabla 10 Prin
Împreună veţi stabili şi min. întreb
care informaţii sunt Hârtie Individual ări
relativ sigure şi pe A4
acestea le vor trece în Fiecare va
coloana „ştiu”. Dacă scrie o listă
este posibil, ar fi bine de informaţii,
ca acestea să fie indiferent
categorizate. dacă
sunt
adevărate sau
nu, apoi o va
prezenta
colegului.
Comuni Anexa 10 discuţii în Evalu
Prezentarea care nr. 1 min. grup area
informaţiei despre elevil
noţiunea de anxietate, or că
caracterisitici, opinia
simptome şi metode Elevii vor Studiu Anexa În grup lor,
de diminuare a asculta, şi de caz nr. 2 20 adică
2. după care vor min.
16
 anxietăţii. răspunde la propri
Realiz întrebări. a lor
area Va citi o istirioră şi analiz
sensul prin intermediul ă
ui întrebărilor vor critică
discuta. , are
valoar
Anexa e.
Elevii vor
lucra în diade Metoda nr. 3 în diade
la fiecare “cubulu
punct i” 15
min.
Va distribui foi cu
imaginea unui cub în
care vor fi adresate
întrebări
corespunzătoare
subiectului spre
reflexie

3. Refle De format un tabel din Copii îşi ŞTIU/ Foi A 7min. Individual
xia trei coloane unde vom formulează la VREA 4
recapitula tot ce am libera U SĂ
aflat noi astăzi de la imaginaţie ŞTIU/
training acest tabel. AM
ÎNVĂŢ
AT

4. „Ritualul de încheiere Elevi pe rând, Turul 5 min. Frontal Discuţ

a şedinţei” Sunt fiecare vin cu galeriei ii de
acordate întrebări din un enunţ ce a concr
tema lecţiei. reţinut din etizar
tema dată, e.
până răspund
toţi.

17
Anexa 1
Studiu de caz
Alexandra este elevă în clasa a VI-a. În ultima vreme, performanțele ei școlare au scăzut drastic.
Din ceea ce mărturisește ea, cantitatea de informație este foarte mare și consideră că nu poate
învăța zeci de pagini și, în acest caz, mai degrabă se dă bătută și se ocupă cu altceva. Mama îi
spune mereu că are rezultate slabe la învățătură și că nu va reuși niciodată să se descurce. De
asemenea, de fiecare dată când este ascultată la o anumită materie, inima îi bate foarte tare, se
bâlbâie, roşeşte și se gândește că nu va reuși să spună nimic coerent. Mai mult, profesorul o
ridiculizează și o învinovățește pentru acest lucru.
Întrebări de reflecție
Ce forme îmbracă suferința acestei fete?
Cum poate evolua viața ei?
Cum te-ai simți dacă ai fi în locul ei?
Ce fel de sprijin ai avea nevoie să primești?

18
Anexa 2

1. Descrie: Cum este anxietatea ? Cum se manifestă?

2. Compară: Cu ce se aseamănă anxietatea? Prin ce diferă de frică? Asemănări şi deosebiri dintre
anxietate şi frică.
3. Asociază: Găsiţi sinonime ale anxietăţii?
4. Aplică: Cum ar putea fi folosit?
5. Analizează: Care este cauza stării de anxietate? Cum se declanşează ?
6. Argumentează: Cum o consideri? Este benefică sau dăunătoare starea de anxietate şi de ce?

19
 Proiect didactic
”Drepturile mele”

Data: 18.09.2023
Clasa: a IV-a
Disciplina: Dirigenţia
Subiectul: ”Drepturile mele”
Durata lecţiei: 45 min.
Scop: Formarea de noi cunoştinţe din domeniu legislativ pentru a ajuta elevii în organizarea
interrelaţiilor atât de grup cât şi cu adulţii.
Obiective de referinţă:
 Identificarea drepturilor şi responsabilităţilor inerente:
 Înţelegerea legăturii dintre drepturi şi responsabilităţi;
Obiective operaţionale:
 O1. Să explice noţiunea de drepturi ale omului:
 O2. Să identifice drepturile şi responsabilităţile omului;
 O3. Să interiorizeze sensul noţiunilor “cinstit” şi “necinstit”, ca pretext de a introduce
ideile de “dreptate” şi “nedreptate”;
 O4. Să exploreze situaţii când drepturile sunt încălcate;
 O5. Să reprezinte drepturile prin desen;
 O6. Să ofere soluţii pentru crearea unor relaţii adecvate între colegi, respectându-le
drepturile.
Tehnologii didactice:
1. Metode şi procedee: “Asaltul de idei”, “Mesajul”, “Metoda numelui”, “Clusteringul”,
“Dicţionarul”, “GPP”, “Scrierea liberă”
2. Mijloace: poster, carioce, anexe, caiet, agenda, DEX.
3. Forme: activităţi frontale, în grup, diade.

20
 Demersul didactic
Desfăşurarea secvenţelor didactice Meto Mijlo Forme
Obiective
Eta de şi ace

Timpul
Activitatea profesorului Activitatea elevului
pele proce
dee

Evo O1 1. Completaţi următorul Răspunsuri posibile: 4 “Mesa Poster Frontal

care mesaj: Picilor; pricepuţilor; min. jul” ,
a Bună dimineaţa puternicilor; Cario
puişorilor………. că
p .
Am drepturi la…., am o
Sunt fericit (ă) astăzi, petru că familie bună, pot
______,_______,_____. învăţa, sunt iubit, am
casă……

Aş dori să dăruiesc _____,

_____,________,_______. Un zâmbet, o floare, un
cuvânt frumos,
De ce?________,_______, plăcut…..
______,________,_____.
Pentru că sunt bucuros,
sun tunic, sunt
Când un copil poate fi împlinit? responsabil de cei din
jurul meu………

Când are părinţi

iubitori, când are
Noutăţi: posibilitatea de a merge
1.________________ la şcoală……
2.________________
3.________________.
3 Anexa
2. Explicaţi următorul citat: min. 1
“A vrea să fii liber, Frontal
înseamnă a vrea să fii tu
însuţi” (E. Cioran)
Ce ne sugerează acest citat?
Elevii oferă diferite
Real
răspunsuri. “Asalt
izare
3. Intuiţi subiectul lecţiei. ul de
a
sens 1 idei”
Ce include în sine Acest citat ne
min.
ului O2 drepturile copilului? sugerează, că şi noi
copiii, avem dreptul la 2
Cuvântul profesorului: multe lucruri. min. “Asalt Anexa

21
 Drepturile tale sunt despre Subiectul temei: ul de 2
ceea ce ai dreptul să faci şi ceea Drepturile mele idei”
ce trebuie să facă oamenii, care 3
au misiunea să te crească. min.
Bineânţeles că ai şi tu
responsabilităţi faţă de alţi copii
şi adulţi, şi anume de a le 4
min. Frontal
asigura realizarea şi respectarea
drepturilor lor.
Legea care stabileşte
drepturilor copilului se numeşte
“Convenţia cu privire la
Drepturile Copilului” (fişa cu
subiectul lecţiei şi noţiunile Poster
suplimentare se anexează). “Meto Cario
da că
numel
4. Propuneţi adjective ce ui”
caracterizează cuvântul
“dreptul” D emocrat
R eal
E chilibrat Poster
P osibil Cario
T olerant că
U man
L iber 4
min.
“Clust Frontal
familie
bucurie respect eringu
5. Numiţi cuvinte din câmpul l”
asociativ al cuvântului
“dreptul”.

acceptare
fericire
obligaţie 5
min.
6. Formaţi îmbinări de
cuvinte în baza câmpului
asociativ şi a adjectivelor Răspunsuri posibile:
propuse pentru cuvântul Obligaţiune reală, drept
“dreptul”. uman, respect
tolerant……… Poster Activita
6
7. Definiţi noţiunea de te în
min. “Dicţi ,
“drept” în baza îmbinărilor Elevii propun diverse grup
onarul carioc

22
 formate. definiţii. ” e,
DEX
Citiţi definiţia propusă în
DEX. Dreptate – un principiu
O5 moral şi juridic, care În grup
cere să se dea fiecăruia
ceea ce i se cuvine şi să
i se respecte drepturile. 9
min. Anexa
8. Numiţi drepturile care 3-11
le cunoaşteţi. Pe lângă Activita
drepturi mai avem şi Elevii studiază fişa cu te diade
O3 responsabilităţi (fiecare echipă
dreptul propus şi scriu
primeşte câte o planşă cu câte câte o responsabilitate. 5 Anexa
O4 min. 12
un drept şi scrie Fiecare grup
responsabilităţile respective). completează cu încă o
responsabilitate dreptul 3 “Expli Anexa
dat. min. caţia” 13
9. Ascultaţi şi meditaţi Argu
asupra următoarei Discuţii pe marginea menta
O6 istorioare “Tu şi drepturile textului. rea”
tale”.
8
10. Explicaţi şi argumentaţi Explică şi min.
versurile scrise de Iulian argumentează versurile.
Filip
GPP

11. Discutaţi în perechi şi

fixaţi 3 drepturi şi 3
responsabilităţi respectate
în familia voastră. Numiţi
responsabilităţile
părinţilor vizavi de voi.

Refl Continuaţi gândul din enunţul Elevii scriu enunţuri 5 “Scrie Caiet Frontal
ecţia propus. “Plecând acasă cu re
inormaţia primită astăzi, Apoi citesc ceea ce au liberă
pentru a îmbunătăţi relaţiile scris în enunţurile date. ”
cu membrii familiei mele, voi
schimba în comportamentul
meu………”

23
Tem O5 Să elaboreze un desen care ar Elevii notează tema 2 Agen Frontal
a reprezenta drepturile şi pentru acasă dă
pent responsabilităţile.
ru
acas
ă

Anexa 1

24
“A vrea să fii
liber, înseamnă
a vrea să fii tu
însuţi”

(E. Cioran)
25
Anexa 2

Drepturile tale
sunt depre ceea ce ai voie să faci şi ceea ce
trebuie să facă oamenii, care au răspundere să te
crească.

DREPTURILE MELE
Bineânţeles, ai şi tu responsabilităţi faţă de alţi copii
şi adulţi, de a asigura realizarea şi respectarea
drepturilor lor.

Legea care stabileşte drepturilor tale se numeşte

CONVENŢIA CU PRIVIRE LA
DREPTURILE COPILULUI

26
Anexa 3

Fiecare copil are dreptul la

INTIMITATE
Deaceea nimînui nu i se permite să citească scrisorile tale şi
jurnalul tău personal

Responsabilităţile mele:

27
Anexa 4

Fiecare copil are dreptul la

SĂNĂTATE

Toţi copii au dreptul să primească ajutorul şi

îngrijirea necesară în caz de boală

Responsabilităţile mele:

28
Anexa 5

Fiecare copil are dreptul la

OPINIE
Fiecare copil are dreptul să-şi exprime liber opiniile
şi să fie luat în serios în ceea ce priveşte problemele
care îl afectează

Responsabilităţile mele:

29
Anexa 6

Fiecare copil are dreptul la

NUME ŞI NAŢIONALITATE
Toţi copii au aceeaşi valoare umană, indiferent de:
culoarea pielii, limbă, opinie, aspect exterior, statut
social şi financiar

Responsabilităţile mele:

30
Anexa 7

Fiecare copil are dreptul la

INFORMAŢIE
Toţi copii au dreptul să primească informaţii din diferite
surse prin intermediul dieritor mijloace (internet, mass-
media, reţele de socializare, etc.). Informaţia nu trebuie să
dăuneze ori să afecteze nici cum copii.

Responsabilităţile mele:

31
Anexa 8

Fiecare copil are dreptul la

JOACĂ
Toţi copii au aceleaşi drepturi la joacă în condiţii şi medii
favorabile pentru dezvoltarea lor

Responsabilităţile mele:

32
Anexa 9

Fiecare copil are dreptul la

FAMILIE
Toţi copii au dreptul să fie lângă mama şi tata, chiar dacă
ei nu locuiesc îmreună

Responsabilităţile mele:

33
Anexa 10

Fiecare copil are dreptul la o

VIAŢĂ MAI BUNĂ
Dacă nu te simţi bine sau ai vreo deicienţă, ai dreptul
la susţinere şi îngrijire

Responsabilităţile mele:

34
Anexa 11

Nici un copil nu poate fi supus

ABUZURILOR, MALTRATĂRII, EXPLOATĂRII
SAU MUNCILOR DĂUNĂTOARE
Toţi copii au aceeaşi valoare umană şi merită o atitudine înţeleaptă,
corectă, loială şi plină de dragoste.

Responsabilităţile mele:

35
Anexa 12
Tu şi drepturile tale
Convenţia cu privire la Drepturile Copilului este o legea pe care trebuie s-o respecte
conducători de state, de oraşe, comune, de părinţi, profesori şi alţi parteneri legali ai copilului. Ei
trebuie să procedeze în aşa fel ca toţi copii să se bucure de drepturile lor.

Drepturile din Convenţie trebuie să le respecţi şi tu în relaţiile tale

cu băieţii şi fetele, deoarece drepturile aparţin fiecăriu copil

Nu ştii cum s-o faci?

Să luăm un exemplu dintre cele mai simple:
Să admitem, că tu ai 10 ani, iar frăţiorul tău – numai 5 ani. Aţi rămas ambii acasă. Vă
jucaţi inspirat, doar toţi copii au dreptul la joacă! Pe la amiază, însă, frăţiorul tău a obosit. I se
închid ochii, vrea să se culce. Convenţia spune că fiecare are dreptul şi la odihnă!
Cum procedezi tu?
- Îl sileşti să se joace mai departe cu tine?
- Îl laşi să se culce şi te joci singur cîntând şi strigând în gura mare?
Şi într-un caz, şi în celălalt tu vei încălca drepturile frăţiorului tău la odihnă. El nu va putea să
doarmă, va devein supărăcios, nervos……Mai apoi se va plânge părinţilor. Soluţia este: să
respecţi dreptul ce-l are, fiindcă dreptul tău la joacă ţine până acolo, unde începe dreptul
frăţiorului tău la odihnă. Din moment ce frăţiorul tău s-a culcat, tu poţi să te joci, dar în linişte;
poţi să priveşti un film, dar în linişte; poţi să citeşti o carte, să desenezi, să îţi faci temele, să
alcătuieşti o poiezie.
Oriunde te vei afla, la şcoală, în stradă, într-o sală de spectacol, peste tot trebuie să ţii cont de
drepturile celorlalţi. Fie în familie, fie printre colegi viaţa e plăcută şi frumoasă, doar atunci
cînd drpturile fiecăruia sunt respectate. Iar pentru a respecta drepturie din Convenţie trebuie
să le cunoşti bine!

36
Anexa 13

Copilul vede şi se vrea văzut.

Copilul aude şi se vrea auzit.

Copilul simte şi se vrea desluşit.

Copilul….. e totul şi le vrea pe toate –

întregul.

Orice copil e o poartă întredeschisă

spre ceva.

(Iulian Filip)

37