MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

Facultatea Pedagogică
CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE ȘI EDUCAȚIE PREȘCOLARĂ

Domeniul general de studii: Științe ale Educației

Programul de studiu: Psihopedagogie
Disciplina: Didactica funcțională

Proiectul activității extradidactice:

”Cîntecul de joc și dansul popular”

( general)

Autor: Studenta ciclu I, gr. 12 A

Andrievici Cristina
dr., conf. univ.
Coordonator: Mîslițchi Valentina

CHIȘINĂU, 2020
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRADIDACTIC
 DATA : 05.06. 2020
Disciplina : Educaţie muzicală
Clasa : a VI-a
TEMA LECȚIEI: Cântecul de joc și dansul popular (general)
TIPUL LECȚIEI: Lecție mixtă - verificare Moduri populare - predare - Cântecul de joc și
dansul popular
DURATA : 50 minute
Obiective generale:
1. Dezvoltarea capacității de interpretare vocală și instrumentală
2. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

Obiective de referință:
1. Interpretarea cu acuratețe a unui repertoriu divers de cântece și de teme muzicale
2. Identificarea în lucrările interpretate sau audiate a elementelor de limbaj muzical învățate
3. Audierea cu atenție a lucrărilor muzicale propuse și identificarea elementelor de limbaj
muzical.
Obiective operaționale:
De ordin cognitiv:
OOC1. să-și însușească genul muzical popular;
OOC2. să descifreze cântece noi;
OOC3. să folosească noțiunile învățate în interpretatrea muzicală;
OOC4. să definească și să recunoască genuri ale folclorului muzical;
OOC5. să intoneze corect și cu expresivitate cântece de joc.

De ordin afectiv:
OOA1. să cânte cu particpare afectivă;
OOA2. să manifeste interes față de noutățile aduse în lecție.

De ordin psiho-motor:
OOP1. să mențină o ținută corectă în timpul cântării.

Metode și procedee: metoda cubului, învățarea prin descoperire, conversația,

demonstraţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda lucrului cu manualul( și alte materiale),
jocul didactic.

Mijloace de învățământ:
 cântece: - verificare: „Colea-n vale la fântână” (anexa 1)
 „ Mărie și Mărioară” (anexa2)
 audiție:- moment aperceptiv: „Hora de la Mărgineni”
 predare: Maria Tănase „Dragi mi-s cântecele mele”- video-audiție
materiale didactice: manualul, CD-playerul, Video-proiectorul, caietul de muzică, tabla.

Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.

Bibliografie: - manualul clasei a-VI-a;autori Regeni Rausch , Simona Ciurumelescu,

coord.sef Dragos Alexandrescu editura Didactica si pedagogica r.a. ,Bucuresti 2005. -Îndrumar
Metodologic si Metodica Predării ed. Muzicii în gimnaziu și liceu. -Vasile Vasile – Metodica
educației muzicale, București, Editura Muzicală 2004.

Etapele Desfășurarea secvențelor didactice Metode Mijloace Aprox - Forma de Evaluare

lecției timp organizare
1. ACTIVITĂ Activitatea Activitata elevului Conversa
ȚI profesorului ția
INTRODU
-creează condiţii -se pregăteşte pentru 3 min. Frontal Observar
CTIVE
optime pentru oră asigurând: - ea
a)momentul
desfăşurarea orei de disciplina -pregătirea sistemati
organizatori
educaţie muzicală caietelor şi a că a
c
- organizează manualelor elevilor
colectivul de elevi
- pregăteşte materialul
didactic
Exercițiul
- anunţă scopul şi
obiectivele lecţiei -intonează exerciţii de
- pune absente cultură vocală -
- face liniște intoneaza cu
profesorul,exercitii de
-Intonează exerciţii de emisie,respiratie,etc.
emisie, respiraţie,
omogenizare pe -se pregatesc pentru
b)moment sunetele gamei Do ascultare si verificare.
muzical de Major
încălzire a -intonează cu elevii - poate fi gama DO, Urmărire
vocilor cantecul ,, Coborâi din dar poate fi si un mod a
deal in vale ,, cântec popular. intonației
din Maramureș, corecte
arpegiul şi tonica
gamei Do
Propune
-verifica lectia Metoda
precedenta - modul popular este o cubului
-pune câteva întrebări succesiune a șapte care este
legate de problema sunete naturale. -exista prezentat 10 min. Grup
teoretica anume: sapte moduri naturale elevilor
- ce reprezintă această ce se formeaza pe cu cele 6
succesiune de sunete fiecare dintre cele fațete pe
pe care am intonat-o? sapte sunete naturale. - care sunt
VERIFICA - ce este acela un mod denumirile provin din notate
REA popular? limba greaca si latina. întrebări
CUNOȘTI -cate moduri naturale -eolic pe Do; doric pe le gate de
NȚELOR, exista? Re; frigic pe Mi; lidic modurile
REACTUA pe Fa; naturale
LIZAREA - din ce limba provin
denumirile acestora?
-enumerati modurile
populare naturale !
2.

Clasa
este

-la baza căror mixolidic pe Sol; împărțită Cântecele

eolic pe La; locric pe în 6 „Colea-n
cântece stau si. grupe, vale la
- modurile naturale fiecare fântână”
modurile stau la baza cântecului discutând
populare? popular românesc pe baza
denumit si cântec uneia din
propru-zis de catre îtrebările
marele folclorist de pe cub.
Constantin Brăiloiu.

-am avut de pregatit Aprecierea

cantecele: ,, Colea-n răspunsurilo
-ce cântece ați avut de vale la fantana” . r
pregatit? -modul ionic pe Do.
Individu
- se intoneaza melodia al
“Colea-n vale la
fantana” mai intai
impreuna, iar apoi 4 min.
canta individual, fiind
notati in functie de
interpretare. -are la Conversaț
EVALUAR baza modul eolic pe ia
-ce mod sta la baza La.
EA
 melodiei “Colean
vale la fântână”? -sa
cantam prima
melodie!

Observarea
sistematică
a elevilor

- în tempo de joc
- măsura de 2 patrimi
-elevii mai inâai
- elevii vor viziona
asculta dupa care vor
un material în care se
interpreta pe cuvinte
va cânta şi dansa o
mai intai impreuna cu
hora, numita “Hora
profesorul dupa care
de la Paltinoasa”
in grupuri dar si Video-
- unde interpreta, o
idividual. audiție
fetita din zona
- este un cantec de „Hora de la
Sucevei, va fi insotita
joc. Păltinoasa”
si de un grup de
dansatori. Copiii vor
- copiii notează în
intui astfel,subiectul
caiete
lectiei noi.

-Se va scrie titlul

- copiii ascultă şi
lectiei noi:
notează
CANTECUL DE
JOC si DANSUL
POPULAR
Observarea
Haideti sa cantam si sistematică
noi o melodie numita aelevilor
-asculta şi notează
“Trageti hora”
-in ce tempo este
scrisa? Învățarea
-in ce masura? prin
- se va interpreta descoperi
cantecul dupa auz, re
dar,nu inainte de o
exemplificare model
expresiva si corecta a
profesorului.
-ce ati observat cum
este aceast cantec?
-Deschideti acum
caietele si scrieti :
Definire : cantecul
de joc este o specie a Frontal
cantecului propriu
zis a carui melodie
are ritm de dans dar
nu se danseaza( cu Conversa
unele exceptii). ția
Urmărirea
- cântecele de joc, se intonației
întâlnesc adesea la corecte
petrceri, trecând cu
PREZENTA uşurinţă de la cele cu
3. -REA text la cele
MATERIAL instrumentale, adică
ULUI jocul popular. -dupa
STIMUL raspandirea
(moment geografica, avem
aperceptiv doua categorii de
20 min.
dansuri :
1. Generale :
frecvente in aproape
toata tara (HORA,
SARBA, BRAUL)
2. Locale : specifice
anumitor zone.
PREZENTA Jocurile pot fi : mixte,
REA de barbati ,de femei ;
NOULUI se danseaza in
CONȚINUT grup( cerc, semicerc,
linie) sau in perechi
4.
(coloana sau
APLICAŢIE neorgnizat) .
PENTRU - trăsături:
MATERIAL - au un ritm constant,
UL NOU cu accente puternice
pentru a marca paşii;
- are formă strofică
pătrată, compus din
patru rânduri
melodice; Copiii asculta si
- forma este adesea de noteaza
tipul,,strofă – refren’’,
dar întâlnim şi ,,rând
melodic – refren’’ -
de multe ori refrenul
poate fi monosilabic:
la, la;
- Dansuri ca: hora,
sârba si braul au o
mare varietate în
alternarea formulelor
ritmice, impunând
cântecelor multă
vitalitate,expresivitate
. - textele sunt adesea
impregnate de umor,
înveselind pe cei care
le cântă.
-sincretismul -elevii asculta privind
jocurilor romanesti se si micile imagini din
manifesta prin manual,
impletirea muzicii cu Explicația
dansul si cu strigaturi,
flueraturi batai dn pa-
lme, pocnituri din Manualul
degete; imbinarea a
doua sau mai multe
jocuri cu tempouri
diferite este specifica
in folclorul romanesc.
- compozitorii români
au cules şi prelucrat
cântecul popular cu
măiestrie în lucrările
lor de factură cultă cu
sunt: G. Enescu, T.
Brediceanu, Sabin
Dragoi, D.G.Kiriac,
s.a.
HORA – este cel mi
vechi si raspandit Lucrul cu
dans popular manualul
românesc; se joaca
de femei si bărbați,
in cerc mare,
dansatorii tinandu-
se de maini.Pasii
sunt simpli, inainte
si inapoi, uneori
combinati cu
miscare laterala.
SARBA – este un
dans mixt, foarte
raspandit; re o frontal
miscare rapida,se
executa de obicei in
semicerc, cu pasi
laterali, uneori si cu
figuri de Individu
virtuozitate, al
dansatorii, tinandu-
si mainile pe umerii
vecinilor.
BRAUL- este un
dans romanesc de
virtuozitate, pentru
barbati; melodia
Dirijarea
instrumentala este
învățării
insotita deseori de
strigaturi.(se
danseaza in
semicerc sau linie,
cu bratele prinse de
cingatoarea
vecinului.

-Va rog sa urmariti

acum un material
video in care vom
regasi o melodie
populara in tempo de
sarba , interpretata de Internet
MARIA TANASE
una dintre cele mai
mari interprete ale
cantecului popular
Explicația
romanesc.

- se va viziona si
asculta melodia
”MARIE SI
MARIOARA”

- predarea cântecului
“MARIE SI
MARIOARA”; -
analiza cântecului se
face cu elevii:

- în ce măsură este
scris
- ce valori de note
recunoaşteţi ?

- în ce tonalitate este
scris ? şi de ce ?

- profesorul va intona
cântecul pe cuvinte. -
va relua cântecul
împreună cu
clasa ,individual şi în Demonstr
grup ația

-vor viziona un alt

material video ce
contine diferite piese
corale pe ritmul unor
cantece de joc. “IAC-
ASA”; “SAPTE VAI Audiția
SI-O
VALEADANCA”-
interpretate de corul
SONGdirijor IOAN
LUHIAN Exercițiul
MIHALEA. elevii vor urmari cu
“BRAUL atentie melodia si
AMESTECAT” -din imaginile cu
repertoriul MARIEI MARIA TANASE -
TANASE vor mai asculta explicatiile si
asculta “DRAGI MI- scriu in caiete titlul Cântecul
S CANTECELE melodiei noi -raspund „Mărie și
MELE” corect la întrebarile Mărioară”
puse. - în măsură de
Se pun întrebări doi timpi - optimi ,
referitoare la pătrimi ,saisprezecimi
momentele audiate si , doimi,pauze de
se face fixarea patrime si de optime -
cunoștințelor învățate. in tonalitatea la minor Audiția
pt ca se termina cu Dialogul
Evaluarea elevilor. sunetul la. - ascultă -
elevii vor canta pe
De memorat melodia cuvinte, insistand pe
 „Mărie și Mărioară”și pasajele dificile si
de descoperit prin respectand indicatiile
vizionare alte dansuri de tempo .
populare românești.

-elevii vor viziona

imginile ,dar nu
inainte de a cunoaste
cateva lucruri despre
aceste mari
personalitati ale 5 min.
muzicii romanesti.

Elevii primesc note

dar si diferite
abţibilduri pentru
notarea lecţiei in
caiete

5 min.

Observare
sistematică
a elevilr

FIXAREA Frontal
CUNOȘTIN Urmărirea
ȚELOR – intonației
Obținerea corecte
performanței Evaluare

EVALUAR Nota finală

EA 3 min.

Tema pentru Individu

acasă al
5.
6.

7.
Anexa nr.1

Colo-n vale, la fântână,

Colo-n vale, la fântână,

Două fete spălau lână,
Spălau lână și râdeau,
Iar din gură-așa grăiau:

Când a bate vânt de seară

Prin ogorul de secară,
De trei ori să descântăm
Ș-în fântână să cătăm.

Dacă-a fi să ni se prindă,
Om vedea ca-ntr-o oglindă
De-om avea sorți cu noroc
Și ursiți cu ochi de foc.

Cum bătu vântul de seară

Prin ogorul de secară,
De trei ori au descântat,
În fântână au cătat,

Și pe-a sa limpede față,

Ca prin vis de dimineață,
Au văzut ele, zâmbind,
Două chipuri strălucind.

Cele umbre bălăioare,

Cu gurițe zâmbitoare,
Pluteau lin, se legănau
Și pe fete le-ngânau...

Anexa nr.2

Marie și Mărioară

Și-am zis verde sălcioară

Marie si Mărioară
Marie si Mărioară
Ia un par de mă omoară
 
Parul să fie de plop
Să nu mă omori de tot (măi)
Marie și Mărioară
Ia un par de mă omoară
 
Că de trei zile zac in boala
Și nu-mi zice nimeni "scoală"
De trei zile zac in boală
Și nu-mi zice nimeni "scoală"
 
Dar de-i zice dumneata
M-ar mai trage inima
Dar de-i zice dumneata
M-ar mai trage inima (măi)
 
Și-am zis verde sălcioară
Marie si Mărioară
Ia un par de mă omoară
Ia un par de mă omoară
 
Parul sa fie de plop
Să nu mă omori de tot (măi)
Marie si Mărioară
Ia un par de mă omoară

“Hora de la Mărgineni”

Try the interactive tutorial, or download the sheet music here:

https://musescore.com/user/22481556/s...

YouTube- Maria Tanase –“ Dragi mi-s cantecele mele”.mp4