MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea Pedagogică de Stat ION CREANGĂ
Facultatea Psihologie şi Psihopedagogie specială

Domeniul general de studii: Științe ale Educației

Programul de studiu: Psihopedagogie
Disciplina:Tehnologii educaţionale
Profesor: ILAŞCU Iurie,

METODE DE PREDARE, ÎNVĂŢARE, EVALUARE

Elaborat: studentele gr. 32 A, UST,

Andrievici Cristina, Cricovan Efrosinia
 Metoda: Brainstorming
(asalt de idei, cascada ideilor)
Etimologic, brainstorming provine din limba engleză, din cuvintele “brain”=creier şi
“storm”=furtună, ceea ce înseamna furtună în creier, efervescenţă, aflux de idei, o stare de
intensa activitate imaginativă, un asalt de idei.

Este o metoda prin care se dezvoltă creativitatea elevilor prin exersarea gândirii
divergente şi de stimularea creativităţii, la fel prin solicitarea găsirii unor soluţii proprii
pentru problemele propuse, şi respectiv formarea abilităţilor de a privi subiectul din unghiuri
și perspective diferite. Se aplică la etapa evocării ca prim pas pentru cercetarea unei
probleme, pentru acumularea ideiilor într-o discuţie.
Principiul brainstorming-ului este : cantitatea generează calitatea. Conform
acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o
productivitate creativă cât mai mare.
 Regulile brainstormingului:
 Solicitarea de exprimare a ideilor în cuvinte scurte şi concrete fără cenzură;
 Aprecierile critice sunt interzise;
 Nimeni nu are voie să facă observaţii negative, să conteste, să se mire, să aibă îndoieli asupra
valabilităţii ideilor propuse;
 Se încurajează combinaţiile de idei;
 Se accepta toate solutiile;
 Nu se omite nimic din ideile enunţate. Sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile, orice
manifestare de acest gen care inhibă imaginaţia participanţilor;
 Sunt încurajate asociaţiile neobişnuite de idei, combinările şi ameliorările soluţiilor propuse de
ceilalţi;
 Imaginaţia trebuie să fie liberă, exprimându-se orice idee îi vin elevului în minte, toţi elevii trebuie
să comunice o idée.
 Regulile activităţii de brainstorming vor fi afişate într-un loc de unde să poată fi văzute de către toţi
participanţii;
 Disciplina: Dezvoltare personală
 Clasa: a VII-a
 Timp: 20-45 min.
 TEMA: FENOMENUL BULLYING
 Scopul: Enunţarea spontană a cât mai multe idei pentru a elucida noţiunea de bullying.
 Materiale necesare: proiector, computer, prezentare PPT.

Metoda se parcurge prin derularea următoarelor etape:

Etapa I
Profesorul enunţă tema care urmează să fie pusă spre discuţie, cercetarea noţiunii de BULLYING.
 -Spuneţi tot ce vă trece prin minte !
 - Nu criticaţi ideile celorlalţi !
 - Lansaţi cât mai multe idei !
 - Preluaţi ideile celorlalaţi şi prelucraţi-le !
Etapa II
Se purcede la colectarea de idei. Nu se omite nimic din ideile enunţate. Dacă se crează impresia că
toate ideile sau iepuizat atunci profesorul intervine pentru a scoate grupul din impas prin unul din
procedeele:
 Plasează o ideie proprie;
 Dă cuvântul celor care au tăcut;
 Oferă câteva minute de concentrare individuală.
Bullying
 Etapa III
Evaluarea calităţii ideilor

Ideile colectate de la elevi: Evidenţierea ideilor corecte sau

aproape corecte:
1. Intimidare 9. Comportament ostil
1. Joc 8. Răutate
2. Hărțuire 10. Terorizare
2. Origine străină 9. Lăcomie
3. Tachinare 11. Brutalizarere
3. Bătaie 10. Format din
două cuvinte 4. Umilire 12. Luare în derâdere
4. Are legătură
5. Comportament 13. Lovire
cu şcoala 11. Rău
agresiv 14. Ignorare
5. Izolare
6. Violență 15. Excludere
6. Moarte
7. A speria 16. Marginalizare, etc.
7. Colegi 8. A domina
 Bullying fizic Cyberbullying

Bullying relaţional/social

Bullying verbal

https://www.youtube.com/watch?v=xGyEHNHz_zo
Definiţie:
Evidenţiăm că fenomenul de bullying semnifică:
o dorință de a răni + acțiune dureroasă +
dezechilibru de putere + (tipic) repetiție
+utilizarea nedreaptă a puterii + plăcere
evidentă din partea agresorului + sentiment de
opresiune (asuprire, exploatare) din partea
victimei.”
 Avantaje ale metodei:  Limite:
 stimularea creativităţii;  consum mare de timp; reuşita
 dezvoltarea gândirii critice şi a metodei depinde de calităţile
capacităţii de argumentare; moderatorului de a conduce discuţia
în direcţia dorită;
 dezvoltarea competenţelor de
 poate fi obositoare şi solicitantă
comunicare;
pentru participanţi;
 formarea şi dezvoltarea capacităţii
 propune soluţii posibile de rezolvare
reflective;
a problemei, nu şi o rezolvare
 participarea activă a tuturor efectivă a acesteia.
elevilor/cursanţilor;
 sporirea încrederii în sine şi a
spiritului de iniţiativă;
 dezvoltarea unui climat educaţional
pozitiv;
 METODA R.A.I

Metodă INTERACTIVĂ de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor

dar şi de

evaluarea unei secvenţe-activităţi

constatare – ameliorare
NU sancţionare prin notă sau calificativ.
CÎND?
 la începutul activităţii, cînd se verifică lecţia anterioară;
 pe parcursul lecției;
 la sfîrşitul lecţiei.

GRUP ŢINTĂ?
 Elevii clasei .

LA CE DISCIPLINĂ?
 Se poate utiliza cu succes la toate disciplinele.
CUM SE APLICĂ METODA?

Metoda R. A. I. are la bază stimularea şi dezvoltarea

capacităţilor elevilor de a comunica (prin întrebări şi
răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat.
Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde
– Aruncă –Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfîrşitul
unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, profesorul,
împreună cu elevii săi, investighează rezultatele obţinute în
urma predării-învăţării, printr-un joc de aruncare a unui
obiect mic şi uşor (ex.: minge) de la un elev la altul.
 Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din
lecţia predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea
răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg,
punînd o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să
cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu
cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din
partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai
arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o întrebare. În
cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu
cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în
favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care
nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns,
conduce treptat la rămînerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Tema: Fenomenul bullying.
 Timp: 10-15 min.
 Scopul: stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin
întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat.
 Materiale necesare: un obiect mic şi uşor (ex.: minge).
Jocul începe prin aruncarea unei mingi mici şi uşoare de la un elev
la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia
predată celui care o prinde. Spre exemplu:
 Știi ce este bullying-ul?
Raspuns posibil: un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva,
de umilire.
 Care sunt consecințele bullying-ului?
Raspuns posibil: - respingerea semenilor, comportament delincvent .
 Care sunt tipurile de bullying?
 Raspuns posibil: Verbal constă în: jigniri, insulte, amenințari, porecle;
Fizic constă în: bătăi, tras de păr, îmbrânciri, loviri;
Emoțional: răspândirea de zvonuri;
Cyberbullying: comentarii negative online.
 Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată „ Bullying„?

Profesorul supraveghează desfăşurarea jocului şi în final lămureşte

problemele la care nu s-au găsit soluţii.
 Avantajele metodei:

 stimularea motivaţiei;
 cultivarea interesului pentru activitatea intelectuală;
 completarea eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor ;
 realizarea unui feedback rapid, într-un mod plăcut,
energizant şi mai puţin stresant;
 exersarea abilităţilor de comunicare interpersonală.
 Dezavantajele metodei:

 elevii sunt tentaţi să-i scoată din „joc” pe unii colegi sau să se răzbune pe
alţii, adresându-le întrebări prea dificile pentru ei;
 se produce haos;
 persistă tensiunea ( nu ştii ce întrebari şi dacă ţi se aruncă mingea).
“Analfabetul de mâine nu va mai fi cel care nu ştie să
citească, ci cel care nu a învăţat cum să înveţe.“

(Herbert Gerjuooy)
Vă mulțumim!
Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova, 86,8% dintre elevii claselor
a VI – XII-a sunt afectați de bullying. Cea mai alarmantă situație este în
instituțiile de învățământ din Chișinău, unde fiecare al patrulea elev a fost
victimă a acestui fenomen sau a asistat la situații de bullying.
Noțiunea de bullying va fi reglementată în legislația Republicii Moldova, astfel încât să se
poată preveni cazurile de intimidare între copii, elev-profesor și chiar părinte-copil. O
decizie în acest sens a fost luată astăzi, 9 decembrie de către deputați, după ce au votat în
prima lectură, în cadrul ședinței plenare un proiect de lege, cu votul a 61 de voturi.
Astfel, prin modificările propuse la Codul educației, fenomenul de bullying va fi
reglementat și recunoscut ca formă de violență psihologică, care are drept rezultat crearea
unei situații de intimidare.
 Chestionar pentru elevi
1. Știi ce este bullying-ul?
 da (dă un exemplu/definește);
 nu.
2. Unde ai auzit de cuvântul bullying
 pe internet;
 la școală;
 acasă;
 între prieteni;
 alte situații.
3. Care ți se pare definiția cea mai corectă?
 un conflict spontan;
 un conflict continuu și întreținut intenționat;
 obiceiul de a batjocori un coleg sau prieten;
 plăcerea de domina și umili o persoană.
4. Ce fac sau ce ar trebui să facă profesorii atunci când observă o situație de bullying? Stabilește, în
colaborare cu alți colegi, câteva reguli de urmat.
5. Ce te aștepți să facă școala ca să te protejeze? Stabilește, în colaborare cu alți colegi, câteva strategii
de urmat.
6. Ai fost vreodată victimă a bullyingului? Când și de ce?
7. Ai avut tentația să fii agresor? Ce anume ai simțit?
8. Explică în câteva cuvinte cât de motivat a fost gestul de a răspunde cu agresivitate.
9. Ce te-a împiedicat să anunți un act de agresivitate sau o manifestare a bullying-ului?
10. Dacă ar fi să alegi între a fi victimă sau agresor ce ai alege, în mod sincer?
11. Care este cea mai sigură ipostază într-un conflict? agresor (bully);
 martor/spectator;
 salvator;
 victimă.
12. Ai libertatea de a-i adresa profesorului cu care lucrezi o întrebare legată de acest subiect.
Colaborează și găsește soluții acolo unde este caz.