Atelier – Alegeti cuvintele, vorbește fără ură!

Argument:

„Violenta psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale,
relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție,
în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință
atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante,
umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și
vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o
anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată
ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoane, etc. ”

Comportamentele de bullying nu dispar de la sine. Pentru eliminarea acestor

comportamenteeste necesară o intervenție directă din partea adulților, în contextul în
care acestea apar, cel mai adesea în mediul școlar.

SCOP: Prevenirea comportamentelor de tip bullying și dezvoltarea competențelor de

cooperare și relaționare interpersonală în râ ndul elevilor;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1: să identifice tră să turile pozitive ale colegilor de clasă ;

O2: să recunoască fenomenele de bullying în mediul școlar pe baza filmului;

O3: să descrie caracteristicile agresorului și a victimei realizâ nd portretul

acestora;

O4: să analizeze diferite tipuri de bullying și modalită țile de manifestare ale

acestora pe baza studiilor de caz;

O5: să distingă sentimentele personajelor implicate în cazurile expuse;

O6: să enumere consecințele unui comportament de tip bullying asupra victimei;

O7: să elaboreze strategii de prevenire/combatere ale bullyingului în mediul

școlar;

O8: să identifice câ t mai multe persoane/instituții diferite pe care le-ar contacta

într-o situație dificilă ;

GRUP ȚINTĂ: câ te 5 reprezentați/clasă

Desfășurarea activității:
1. Spargerea gheții: Activitatea 1. „Complimente“ – 10 minute
Pe spatele fiecă rui elev se lipește o hâ rtie A4. Elevii se plimbă în sală , sarcina lor fiind să
scrie câ te un compliment pe spatele tuturor colegilor în mod anonim, sau să precizeze
un lucru ce apreciază la aceștia. De ex. „Ești un coleg de treabă“ sau „Apreciez la tine
modestia“. La final, elevii dezlipesc hâ rtia, citesc și reflectează asupra mesajelor primite
de la ceilalți. Fiecare elev va alege câ te o calitate/un compliment de pe foaia lui și o/îl va
împă rtă și cu clasa.
Profesorul subliniază ideea că fiecare dintre noi suntem înzestrați cu o mulțime de
calită ți cu ajutorul că rora reușim să ne afirmă m în societate/în școală /într-un grup de
prieteni. E important să observă m nu doar carențele ci și calită țile, atuurile celorlalte
persoane, oferindu-le chiar complimente sincere, provocâ ndu-le astfel o stare pozitivă , o
stare de bine.

Activitatea 2. „Bullying-ul din viața noastră“ – 3 minute

Se explică elevilor că în ultimii ani un nou fenomen a luat amploare în școlile din
Româ nia. Ș coala ar trebui să ofere un mediu educațional sigur și pozitiv, totuși, potrivit
unor statistici:
- Unul din 4 copii este umilit în mod repetat în școală în fața colegilor;
- Un elev din 5 agresează verbal sau fizic un alt coleg;
- Unul din 6 elevi este bătut în mod repetat de către alți elevi;
- Șapte din 10 copii au declarat că au fost martorii unui situații debullying în mediul
școlar.
Bullying-ul în școli plasează Româ nia pe locul 3 la nivel european în privința
fenomenului, arată un raport al Organizației Mondiale a Să nă tă ții, iar aproape 400.000
de elevi sunt amenințați cu bă taia și 220.000 – bă tuți în mod repetat de colegi, potrivit
studiului național al Organizației Salvați Copiii.

Se discută cu elevii aceste date, concluzionâ nd faptul că fenomenul bullying a luat

proporții îngrijoră toare și pentru a preveni/diminua acest fenomen, care lasă urme
adâ nci, este nevoie să intervenim.

Activitatea 3. „De ce...?“ – 13 minute

Elevii sunt rugați să vizioneze scurt-metrajul „De ce?“, care ilustrează un caz concret de
bullying din mediul școlar, comportamente ostile/de excludere și de luare în derâ dere a
cuiva, de umilire. O adolescentă este etichetată , tachinată , batjocorită de că tre colegii ei
de clasă .
Filmul trage un semnal de alarmă asupra gravită ții acestui fenomen care afectează copiii
și adolescenții, atâ t din punct de vedere emoțional, câ t și fizic și social.
https://www.youtube.com/watch?v=m8Q-RAOo3d0
 Se organizează apoi o dezbatere pe baza filmului:
- Cum putem defini bullying-ul?
- Care sunt comportamentele din film ce se pot atribui acestui fenomen?
- Cine este victima? Dar agresorul?
-Ați asistat vreodată la astfel de comportamente de bullying (de
hărțuire/batjocorire)?
Informațiile elevilor vor fi completate și se precizează faptul că noțiunea bullying
- reprezintă un comportament repetat și intenționat prin care agresorul își rănește,
persecută și intimidează victima prin diferite forme:

 Verbal – tachinare, porecle, sarcasm, insulte, jigniri, critici, ironii

 Fizic – mușcături, palme, loviri, îmbrânciri, bătăi, distrugerea bunurilor
celuilalt, gesturi obscene
 Social – bârfa, intimidare, denigrare, izolare, excludere, umilire în public
 Cyberbullying–hărțuire cibernetică prin folosirea tehnologiilor digitale (pe
telefoane mobile, rețele de socializare, platforme de jocuri) cu scopul de a
denigra imaginea unei persoane (de ex. fotografii jenante, mesaje
supărătoare, copierea identității etc).

Pentru a fi considerat bullying, comportamentul agresiv trebuie să aibă urmă toarele trei
caracteristici:

 intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;

 repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
 dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca
fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Comportamentele agresive spontane, care nu sunt neapă rat intenționate și care se ivesc
rar (o dată sau de câ teva ori), nu sunt considerate de tip bullying.

Activitatea 4. „Portretul victimei și al agresorului“ – 18 minute

Elevii se împart pe 4 echipe de 5-6 elevi. Fiecare echipă primește o coală flipchart și
markere colorate avâ nd sarcina de a desena portretul/silueta agresorului sau al victimei
și să noteze principalele caracteristici ai acestora. Vor prezenta apoi aceste
caracteristici/descrieri printr-un lider ales în cadrul grupului.
Se evidențiază astfel că de cele mai multe ori agresorii sunt persoane populare, „cool“, cu
dorință de afirmare, manipulare, dominare și cu tendința de încă lcare a regulilor. Sunt
indiferenți de sentimentele celorlalți și în multe cazuri au suferit violențe în trecut.
Victimele sunt de regulă elevii care sunt percepuți ca fiind „diferiți“ față de colegii lor
(subponderali sau supraponderali, să raci sau bogați, cu rezultate școlare foarte bune sau
foarte slabe, au o religie sau rasă diferită , au puțini prieteni sau nu au prieteni, sunt mai
anxioși, timizi etc).

Se menționează faptul că martorii care asistă la aceste întâ mplă ri nefericite

adesea sunt tă cuți, pasivi și nu iau atitudine în stoparea fenomenului. Ei aleg să nu
intervină , de cele mai multe ori, din cauza fricii de a deveni și ei victime. Spectatorii
pasivi formează audiența agresorului care dorește să obțină atenție și popularitate,
încurajâ ndu-l în acest fel să continue comportamentul agresiv. Spectatorul însă poate
avea un rol important în oprirea agresiunii.

Activitatea 5. ,,Fapte care rănesc” – 5 minute

Elevii sunt invitați să noteze cuvinte jignitoare pe posterele care prezintă victima,
după care sunt rugați să șteargă cu radiera aceste cuvinte.

Elevii vor reflecta asupra acestor aspecte:

- Cum te-ai simțit în timpul exercițiului?

- La ce anume ne ghidează atenția acest exercițiu legat de fenomenul bullying?

Se va accentua ideea că prin cuvintele și faptele noastre jignitoare putem

cauza ,,răni” la alții care nu se vindecă nici prin cererea noastră de iertare. Este
indicat să prevenim aceste fapte și să intervenim dacă observăm așa ceva.

Activitatea 6. „Scrisori la redacție“ - 20 de minute

Elevii sunt așezați în 4 echipe și sunt rugați să -și imagineze că sunt specialiștii unor
organizații care ajută și sprijină copiii. La redacția asociației ajung scrisorile unor elevi
care sunt victime ale unor situații de bullyingîn mediul școlarși care solicită ajutorul
specialiștilor din cadrul organizației. Sarcina echipelor este să analizeze situațiile
problemă și să gă sească soluții la ele, notâ ndu-le pe o hâ rtie flipchart.

SCRISOAREA 1.
„Mă numesc Diana, am 15 ani. Vă scriu pentru că am niște colegi care mă fac să mă simt
groaznic... Cel mai greu îmi este la orele de sport, pentru că eu nu pot să alerg... Toți îmi
spun că sunt un grasă, că arăt ca o piftie și că sunt un aragaz cu patru ochi. Aș vrea ca ei
sa simtă măcar pentru 5 minute ceea ce simt eu în fiecare zi... Nu știu dacă voi avea un
prieten adevărat. Mama îmi spune ca există și oameni buni, dar că trebuie să am răbdare
și să mă port frumos cu cei din jurul meu. Fac asta, dar parcă am obosit. Ce să fac?“

SCRISOAREA 2.
„Bună ziua! Nu știu dacă mă puteți ajuta deoarece nu mai sunt copil, am 15 ani, dar am o
problemă și nu am cu cine să o discut. Sunt elev în clasa a IX-a și de când am început anul
școlar am probleme cu doi dintre colegii mei de clasă și doi din altă clasă. Sunt un băiat
mai retras și mai fricos, iar de când sunt la liceu, se tot iau copiii de mine. Mă jignesc și
caută mereu să se bată cu mine. Eu sunt mai solid și, ca să mă provoace, îmi dau pumni în
burtă și mă ciupesc de brațe până se înroșesc. Evit activitățile în care sunt implicați și ei.
Uneori, când se iau de mine, încep să tremur și parcă mai am puțin și îmi pierd conștiența.
Mâinile îmi devin două sloiuri de gheață. Ce să fac?”

SCRISOAREA 3.
“Mă numesc Simona, sunt în clasa a VII-a. Când am început gimnaziul (în altă școală decât
clasele primare) eram o fată veselă, cu încredere în mine, vorbăreață, poate cam naivă. Nu
îmi făceam griji că nu o să mă înțeleg cu colegii, și o vreme așa a și fost. Apoi un coleg a
început să-și bată joc de mine, nici nu mai știu de unde a început totul. I-am răspuns și eu
cam la fel înapoi, și a tăcut, dar a început apoi să-mi pună pe Facebook tot felul de
comentarii foarte urâte. Chiar a scris că știe el sigur că umblu cu niște golani, și ce am
făcut cu ei. Nu este adevărat, dar acum și alții au început să-l creadă și să scrie și alte
prostii despre mine și chiar despre părinții mei, că avem păduchi și pureci și că trăim într-o
pivniță.
Colegii la școală au inventat un “joc”, care poate să stea cel mai departe de mine și în
pauze și la ore, dacă mă apropiu de cineva pierde jocul… Este foarte dureros și nu înțeleg
ce s-a întâmplat – cum se poate ca toți colegii să creadă prostiile și minciunile pe care
câțiva le scriu? De ce nu zice nimeni nimic? O să se termine vreodată chinul ăsta?”

SCRISOAREA 4.
„Salut, sunt Georgiana și acum am 17 ani. Am fost batjocorită la școală cam de când mă
știu, și abia acum mi-am adunat curajul să vorbesc despre asta (acum îi spune bullying –
mai demult nu avea o denumire, lucrurile erau însă la fel...)
Nu am fost niciodată foarte drăguță sau feminină, ci oarecum băiețoasă și solidă. Poate și
din cauză că nu mi s-a părut niciodată că arăt prea bine, am purtat totdeauna haine mai
sport, largi, părul scurt. Poate și din cauza asta nu m-am încadrat niciodată în grupul
„cool” din clasă, și am fost mereu „calul de bătaie” al tuturor...
Am crezut că dacă îi ignor pe cei care mă batjocoreau se vor opri – nu a fost așa. Am
încercat și alte lucruri - la un moment dat să mă îmbrac mai feminin, mai târziu să mă
fardez... a fost și mai rău: colegii m-au făcut „ciudată”, au zis că mă duc la carnaval, dar că
nu mai era nevoie de „mască” etc.
Am ajuns încă din clasele primare să cred, să simt, că nu am nicio valoare, că nimeni nu mă
place și nu o să mă placă niciodată. Prin gimnaziu deja mă vedeam cum o să fiu singură
toată viața, nu să am niciodată prieteni și cu atât mai puțin un prieten.
Nu spun că toți colegii își băteau joc de mine, doar câțiva, iar pentru restul părea că sunt
total invizibilă. Credeți-mă, nici asta nu e mai ușor de suportat...
În liceu am venit la o școală nouă și am crezut că va fi mai bine. M-am apropiat de două
fete, care păreau că îmi sunt prietene, dar râdeau de mine pe la spate. Am găsit un bilețel
pe care făcuseră niște versuri despre mine... nu pot să le reproduc. Un coleg mi-a smuls
biletul și a recitat „poezia” în fața clasei. Toată clasa a râs, iar o colegă m-a întrebat apoi,
„prietenește”, cum de nu mă sinucid...
Au mai trecut de atunci doi ani și lucrurile nu sunt deloc mai bune – aproape în fiecare zi
aud comentarii ca „proastă”, „huidumă”, „o să mori virgină”, mâncarea îmi e aruncată la
gunoi „că și așa n-ar trebui să mănânci” și multe altele.
Sincer, simt că nu mai pot, efectiv nu mai pot suporta. Ce mai pot face...?”

Sugestii de întrebări
✓ Ce v-a impresionat / ce v-a atras atenția în acest caz?
✓ Cine sunt agresorii?
✓ Care sunt gândurile, sentimentele victimei?
✓ Cunoașteți situații asemănătoare? Cât de frecvente credeți că sunt aceste
comportamente?
✓ Ce soluții credeți că funcționează în cazul respectiv?

Ulterior, atâ t cazurile câ t și soluțiile se discută în plen, reprezentantul fiecă rei grupe va
prezenta concluziile elevilor, identificâ nd urmă toarele strategii de prevenire/diminuare
a bullying-ului:
 E important să fim atenți la nevoile altora, arătându-le empatie, înțelegere
și sprijin.
 Să acționăm imediat dacă observăm că cineva este agresat.
 Să cerem sprijinul învățătoarei, dirigintelui, profesorului, consilierului
școlar, părintelui în cazul în care identificăm asemenea comportamente în
școală.
 Să evităm poreclirea/etichetarea/înjosirea unor persoane, chiar dacă nu
ne sunt simpatici.
 Să respectăm ideile, opiniile, convingerile, interesele celorlalți, chiar dacă
sunt diferite de ale noastre.
 Să organizăm diferite activități în care să-i implicăm și pe cei mai
timizi/retrași.
 Să dăm dovadă de toleranță și de acceptare necondiționată.
 Să învățăm să rezolvăm situațiile noastre dificile într-un mod corect.
 Să apelăm cu încredere la sprijinul diferitelor instituții, organizații,
asociații (Protecția Copilului, Asociația Telefonul Copilului, ONG-uri)
 Să desfășurăm activități plăcute în timpul nostru liber (plimbare, sport,
citire, lucru manual, desen, muzică etc).
 Să cunoaștem și să respectăm regulile conviețuirii.
Activitatea 7. „Mit sau realitate?“ – 10 minute
Pentru a consolida informațiile discutate în timpul orei, profesorul împarte fișa de lucru
„Fenomenul bullying – mit sau realitate“ elevilor, rugâ ndu-i să citească afirmațiile și să
indice cu A sau F dacă acestea sunt adevă rate sau false. La final se discută ră spunsurile.
 Fișa de lucru „Mit sau realitate“

Marcați cu Adevărat sau Fals urmă toarele afirmații despre fenomenul de bullying:

1. Elevii au nevoie de intervenția adulților în fiecare conflict pe care A F

îl au.
2. Fenomenul bullying SE DEZVOLTĂ dacă este susținut și lă sat A F
nesupravegheat.
3. Fenomenul bullying NU este inofesiv sau inevitabil. A F
4. Elevii trebuie să se ră zbune pe cei care i-au agresat. A F
5. Fenomenul bullying ESTE învă țat, ră nește și poate fi controlat. A F
6. Fenomenul bullying dezvoltă caracterul, te face mai puternic. A F
7. Copiii scapă de bullying câ nd cresc. A F
8. Bullyingul implică doar fă ptași și victime. A F
9. Agresorii sunt puternici din punct de vedere psihologic. A F
10. Bâ tele și pietrele te pot ră ni, dar cuvintele nu te ră nesc niciodată . A F
11. Este ușor să identifici semnele bullyingului. A F
12. Agresorii și copiii care sunt agresați sunt două tipuri total diferite A F
de copii.

Activitatea 8. „O școală ideală-Școala pașnică începe cu mine“ – 4 minute

Profesorul împarte bilețele autocolante elevilor, rugâ ndu-i să treacă câ te un
comportament concret ceea ce ar putea face pentru realizarea unei școli ideale, pașnice
și sigure, o caracteristică importantă a unei școli ideale în care și-ar dori să studieze.
Aceste bilețele urmează apoi să fie lipite pe un poster, constituind astfel repere
importante în realizarea unei școli unde elevii vin cu drag, se simt confortabil și
apreciați.