CAPCANA FURIEI ŞI CUM SĂ O EVITĂM?

MOTIVAŢIA PROGRAMULUI

Trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide. Toţi suntem puşi în faţa
provocărilor de a ne adapta unei lumi care nu mai este la fel de sigură şi predictibilă cum
era odată, iar din punctul de vedere al copiilor, creşterea şi maturizarea sunt mai dificile
decât au fost până acum. Deşi mulţi tineri sunt capabili să cotnroleze aceste schimbări ale
condiţiilor de viaţă, stresul specific copilăriei a atins proporţii epidemice, iar accesele de
furie, sinuciderile şi depresia la vârsta copilăriei sunt de asemenea în creştere. Aceste
aspecte pun problema dramatică a cât de dificil este pentru unii tineri să facă faţă
solicitărilor contemporane, dar şi crizelor tipice care caracterizează dezvoltarea în
copilărie.
Programul de faţă face parte dintr-o acţiune mai amplă desfăşurată la nivelul
liceului nostru: „Să exmatriculăm violenţa!”, organizată în urma cercetării efectuate
referitoare la incidenţa comportamentelor agresive.
De ce este necesar pentru a învăţa cum să evităm capcanele furiei?
Pentru că:
 Copiii se confruntă cu probleme din ce în ce mai diverse şi mai complexe
 Le lipsesc stretegiile eficiente de a face faţă dificultăţilor cu care se confruntă
 Nu se face o educaţie raţional-emotivă a elevilor şi de aceea majoritatea dintre
elevi nu ştiu cum să-şi controleze emoţiile negative disfuncţionale
 Deseori părinţii adoptă strategii indezirabile pentru a face faţă dificultăţilor cu
care se confruntă şi dovedesc un management deficitar al furiei, reprezentând
modele inadecvate pentru copii, în ceea ce priveşte controlul emoţiilor negative
disfuncţionale

SCOPUL PROGRAMULUI
Dezvoltarea unor abilităţi eficiente de relaţionare interpresonală şi de adaptare la
problemele/dificultăţile zilnice cu care ne confruntăm prin achiziţionarea unui
sistem de convingeri raţionale
Identificarea unor strategii eficiente pentru a face faţă adaptativ dificultăţilor cu
care ne confruntăm

OBIECTIVE:
 Identificarea situaţiilor în care s-au simţit furioşi
 Stabilirea strategiilor de coping utilizate pentru a face faţă situaţiei dificile
 Analizarea unor studii de caz pentru a preciza care sunt consecinţele pe
care le are furia
 Înţelegerea relaţiei dintre gândurile iraţionale şi emoţiile disfuncţionale
 Însuşirea unor strategii şi tehnici eficiente de a face faţă dificultăţilor cu
care se confruntă: exerciţiu de respiraţie, restructurarea credinţelor
iraţionale, imageria dirijată, umorul, terapia prin Biblie, muzică sau
poveşti
RESURSE: fişe de lucru, casetofon, muzică, poveşti raţionale, Biblia

1
Şedinţa 1 Despre emoţii......

Exerciţiu de spargere a gheţii: Puterea mea Se prezintă jocul arătând elevilor o

baghetă magică şi se discută ce bine ar fi dacă am putea să ne rezolvăm
problemele doar agitând bagheta şi câştigând sentimentul controlului asupra
situaţiei. Deoarce nu există, astfel de baghete magice, trebuie să descoperim în
interiorul nostru propriu sentiment al puterii când avem de rezolvat o problemă.
Ai simţit vreodată că ai o baghetă magică pentru a rezolva problemele? Care a
fost bagheta ta? Ce poţi face data viitoare când ai de rezolvat o problemă? Ce
tehnici poţi să încerci? Elevii dau bagheta de la unul la altul şi identifică
strategiile pe care ei le-au utilizat în rezolvarea problemelor. Se analizează care
dintre strategiile folosite sunt dezirabile şi indezirabile (notându-se pe flipchart).

Se anunţă titlul programului de prevenţie: Cum să faci faţă capcanelor furiei?

– precizându-se că în cadrul activităţilor desfăşurate vor învăţa modalităţi
eficiente de a face faţă dificultăţilor cu care se confruntă. Se explică durata
programului şi obiectivele acestuia.

Cum mă simt?! - Se trasează o linie lungă pe podea, stabilind un capăt ca fiind

extrema pozitivă, iar celălalt extrema negativă. Se citesc câteva propoziţii şi se
solicită elevilor să se aşeze de-a lungul liniei pentru a demonstra reacţia lor faţă
de propoziţie.
„Am luat o notă proastă.”
„M-am despărţit de prietenul/a mea”
„Părinţii nu mi-au cumpărat Iphon-ul mult dorit”
„Nu am fost invitat la ziua unui coleg de clasă”.
Se constată că în aceeaşi situaţie avem emoţii/comportamente diferite

M-au făcut să mă simt

Solicitaţi un voluntar care să fie „cineva” şi alţi opt care să citească situaţiile: „M-au făcut
să mă simt” (Mi-a pus o poreclă., M-a împins de pe balansoar în pauză., mama a ţipat la
mine., Fratele meu m-a necăjit în faţa prietenilor lui., Sora mea nu mă lasă să mă uit la
emisiunea mea preferată., Am luat o notă mică., A trebuit să-mi refac tema., Nu am fost
invitat la o petrecere.) Legaţi câte o bucată de sfoară de mâinile şi picioarele voluntarului
care este „cineva”. Cereţi primului voluntar care citeşte să apuce un capăt al unei sfori, să
citească prima situaţie şi să identifice sentimentul asociat cu situaţia respectivă şi apoi să
tragă de sfoară. Ceilalţi voluntari vor proceda la fel.
Discuţii: Cum a fost când ceilalţi îţi spuneau cum să te simţi şi trăgeau sforile în toate
părţile? Ţi s-a părut că te făceau să te simţi într-un anume fel? Este posibil să te simţi în
mai multe feluri în situaţia dată? Cu alte cuvinte poţi să alegi modul în care te simţi?

Simt/acţionez-Fiecare elev extrage din plic câte un bilet pe care este specificată o
emoţie, stabileşte tipul emoţiei (funcţională/disfuncţională) şi notează
comportamentul adoptat. Deşi trăiesc emoţii similare, deseori oamenii se

2
comportă diferit. Daţi exemplu de situaţie în care aţi avut o anumită emoţie şi aţi
ales să vă comportaţi altfel decât v-aţi fi aşteptat.

Studiu de caz: Se solicită elevilor să analizeze studiul de caz prezentat,

identificând strategiile dezirabile-indezirabile de rezolvare a problemelor.
Să dea exemple de alte strategii de rezolvare a situaţiei problematice.

Evaluarea activităţii Desenează un emoticon pentru a exprima cum te simţi

3
Şedinţa 2 - Raţional vs iraţional

Exerciţiu de spargere a gheţii: Elevii extrag o piesă de puzzle şi în funcţie de

culoarea piesei îi caută pe ceilalţi membri ai echipei. Primesc ca sarcină să
aranjeze în ordine piesele. Prima echipă care rezolvă sarcina va prezenta,
textul obtinut: EMOŢII/ CONVINGERI/ COMPORTAMENTE. Fiecare
echipă va explica semnificaţia noţiunilor. Vor spune tot ce la vine în minte într-un
minut. Un lider pe fiecare grupă notează toate ideile şi le prezintă în faţa clasei.
emoţii- ce simţim convingeri-ce gândim comportamente-ce facem Piesele de
puzzle sunt în diferite culori: EMOŢII/ CONVINGERI /COMPORTAMENTE.

Anunţarea temei şi a obiectivelor Astăzi vom discuta despre emoţii, modul de

manifestare al acestora şi relaţia dintre comportamente emoţii-convingeri. Vom
organiza concursuri între grupe. Grupa câştigătoare va fi premiată cu aprecieri din
partea celorlalte grupe

Ajutor-piedică Se împart elevii în grupe de câte 4 şi li se distribuie câte un

set de cuvinte care desemnează emoţii: iubit, speriat, îngrijorat, trist, ruşinat,
răbdător, confuz, nervos, jignit, jenat, gelos, ruşinat, înspăimântat, fericit,
vinovat, confortabil, schimbător, descurajat, frustrat, curajos, mâhnit,
neajutorat, diferit, bucuros, plin de ură, deprimat. Se explică elevilor ce sunt
emoţiile care ne ajută – cele care ne dau energie, şi conduc la lucruri pozitive şi ce
sunt emoţiile care nu ne ajută – cele care conduc la relaţii negative cu ceilalţi, la
sentimente negative faţă de propria persoană, la comportamente nepotrivite.
Cereţi grupurilor să sorteze cuvintele în „Ajută” şi „Împiedică”. Dacă elevii cred
că o emoţie nu se încadrează în nici una dintre cele două categorii, vor realiza o a
treia categorie cu titlul: „Ajută şi împiedică”. Discuţii: Care listă are cele mai
multe cuvinte? V-a fost greu să categorizaţi anumite cuvinte? De ce? Ce fel de
emoţii ai de obicei? Ce fel de emoţii ţi-ar plăcea să ai? Îţi place să ai emoţii care
nu te ajută? Dacă nu ce poţi face să nu le ai?

Monstrul cel magnific al lui Ştefan Se citeşte basmul Discuţii: Cine era de fapt
monstrul lui Ştefan? Ce anume îl făcea să apară? Vi s-a întâmplat şi vouă să-l
chemaţi pe acest monstru? Daţi exmplu de situaţie în care a apărut? Ce anume l-a
făcut pe mosntru să apară în situaţia voastră? Ce a învăţat Ştefan? Cum ar fi bine
să gândim pentru a nu avea emoţii negative foarte puternice?

Raţional vs iraţional Se explică elevilor cele două concepte.

Convingerile/gândurile noastre sunt iraţionale dacă sunt formulate sub formă de
cereri absolutiste sau generalizări exagerate (trebuie neaparat ca lucrurile să se
întâmple cum îmi doresc eu, toată lumea, nimeni, niciunul, nicodată, întotdeauna,
e groaznic, catastrofal, nu pot să suport etc) Se cere elevilor să aprecieze care
dinte convingerile date sunt raţionale şi care sunt iraţionale.

4
Comportamentele, emoţiile, convingerile îmbracă diferite forme. Uniţi cu linii,
încercaţi să potriviţi fiecare noţiune cu forma sa şi aşezaţi conceptele de bază
în ordinea în care consideraţi că se declanşează şi se influenţează. Nu se
acceptă corecturi.

Emoţii raţionale
Convingeri dezadaptative
O problemă de viaţă
Adaptative
Comportamente fucţionale
dezirabile
disfuncţionale
iraţionale
indezirabile

Rezolvarea corectă: 1. O problemă de viaţă 2. Convingeri/credinţe → raţionale

iraţionale dezadaptative adaptative 3. Emoţii → disfuncţionale fucţionale
4.Comportamente → dezirabile indezirabile 10 min În vederea jurizării, schimbaţi
foile între grupe. Fiecare răspuns corect va fi apreciat cu 1 punct (max.9 puncte).

Evaluarea activității –Alege o culoare care să reprezinte emoția resimțită la

sfârșitul activității

5
Şedinţa 3 - Eu răspund pentru emoţiile şi comportamentele mele

Exerciţiu de spargere a gheţii Citeşte afirmaţia şi apreciază dacă este adevărată

sau nu: “Timpul le rezolvă pe toate.” “Ceilalţi te percep ca fiind vulnerabil, dacă
le oferi ocazia de a-ţi cunoaşte emoţiile.” “Băieţii nu trebuie să plângă, este semn
de slăbiciune.” “Se spune că emoţiile apar din senin.” “Atunci când spui ce simţi
înseamnă că nu te poţi controla.” “Fetele au o expresivitate emoţională mai mare
decât băieţii.“ “Emoţiile negative nu trebuie arătate.” “Ceilalţi pot percepe mai
clar emoţiile noastre decât noi.” “Atunci când prietenii mei nu agreează emoţiile
mele, înseamnă că nu este important ceea ce simt.” “Părinţii vorbesc mult mai
des despre emoţii cu fetele decât cu băieţii.” “Mass-media influenţează trăirea şi
exprimarea emoţiilor.” “Furia este specifică băieţilor, iar grija le caracterizează pe
fete.” “Este mai bine să-ţi fie frică decât să o păţeşti.” “Leac de frică nu-i.” “Cine
s-a ars cu ciorba, suflă şi în iaurt.”

Anunţarea temei şi a obiectivelor – Pornind de la exerciţiul anterior se

analizează cu elevii despre cine e responsabil de propriile noastre emoţii. Se
anunţă titlul activităţii şi obiectivele.

Ochelarii cu lentile roz – se recapitulează relaţia dintre credinţe iraţionale şi

emoţii disfucţionale solicitând elevii să rezolve fişa de lucru dată.

„Oglinda fermecată” Descrierea jocului: elevii se aşează în perechi, stând faţă în

faţă. Fiecare va prezenta o situaţie problemă prezentă şi nerezolvată -pe cât
posibil- (A-ul) sau o emoţie intensă/ disfuncţională, reală, recentă. Ceilalţi elevi
din clasă ascultă, urmăresc şi îşi iau notiţe pentru a identifica mai uşor credinţele
iraţionale care au generat emoţiile. Situaţiile se prezintă astfel încât persoanele
implicate în problema prezentată să rămână anonime. Celălalt elev este „oglindă”
care vede/ arată/ explică/ întreabă despre cauzele unor emoţii disfuncţionale care:
conduc la comportamente care ne rănesc pe noi înşine, pe alţii sau viaţa în general
sunt formulate sub formă de pretenţii faţă de sine, faţă de alţii şi faţă de
viaţă(„trebuie”, „e neapărat necesar”, „mi se cuvine”) complică situaţia şi pot
duce la probleme serioase nu ne ajută să obţinem ceea ce dorim. Scopul este ca
persoana să identifice în credinţele sale iraţionale cauza emoţiilor disfuncţionale şi
să le dispute, reuşind să gândească raţional despre problema prezentată. “Oglinda”
se poate folosi de următoarele întrebări:
1. „Care este dovada că.............?”
2. „Ce rezultă de aici..................?”
3. „Ce te determină să te simţi îngrozitor,..............?”
4. „De unde ştii acest lucru..................?”
5. „Cine spune că tu trebuie să............?”
6. „Care este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla...........?”
7. „Dacă acel lucru ar fi adevărat.................?”
8. „Dacă o prietenă de a ta s-ar afla în această situaţie ce i-ai zice.................?”
9. „Ce te determină să crezi că este un fapt şi nu o presupunere poate chiar
incorectă ceea ce.............?”

6
10. „Această credinţă de ajută sau te împiedică.................?”
11. „Dacă 100 de persoane s-ar confrunta cu această problemă, câţi ar gândi/ simţi
ca tine............?”
12. „Ce altceva ai putea gândi în această situaţie.................?”
După 4 minute se schimbă rolurile. După încheierea jocului se discută greutăţile
pe care le-au întâmpinat când au fost oglinda. Colegii pot să intervină pentru a
disputa credinţele iraţionale.

Se prezintă citatul: „… oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se întâmplă, ci de

cum înţeleg/ interpretează ei ceea ce li se întâmplă”- Epictet. Fiecare echipă are de
interpretat citatul. Concluzia: Nimeni şi nimic nu ne poate crea distres decât
noi înşine. Alţii ne pot cauza durere fizică prin lovire cu un obiect, de
exemplu, sau ne pot împiedica să ne atingem obiectivele, însă suferinţa
emoţională sau comportamentele de evitare şi apărare de sine sunt create de noi
înşine. Acceptaţi responsabilitatea pentru propriile emoţii disfuncţionale.

Evaluarea activității – Se aruncă o minge de la un elev la altul, fiecare elev

trebuie să spună un lucru pe care l-a învăţat azi şi un aspect pozitiv în relaţia cu
colegul spre care aruncă mingea.

7
 FIȘĂ DE LUCRU

Ochelarii cu lentile roz

1. Prietenul tău cel mai bun nu stă lângă tine la masa de prânz.
Credinţa raţională:
Un bun prieten ar trebui mereu să facă ceea ce vreau eu să facă
Emoţia………………………Comportamentul……………………………………………
Credinţa iraţională:
Deşi este prietenul meu şi mi-ar plăcea foarte mult să stea lângă mine, simplul fapt că nu
face ceea ce-mi doresc eu nu înseamnăcă nu mămai place.
Emoţia………………………Comportamentul……………………………………………

2. Sora ta refuză să facă partea ei de treburi şi tu eşti acuzat pentru acest

lucru.
Credinţa raţională:
Nu suport să fiu acuzat pe nedrept. Nu este corect, eu nu am făcut nimic greşit.
Emoţia………………………..Comportamentul…………………………………………
Credinţa iraţională:
Pot să support să fiu acuzat pe nedrept, mi s-a mai întâmplat acest lucru, chiar dacă nu
este corect, uneori oamenii greşesc.
Emoţia………………………..Comportamentul…………………………………………

3. Ai luat o notă proastă.

Credinţa raţională:
E vina mea că am luat nota asta. Sunt un prost ş nimic nu-mi iese cum trebuie.
Emoţia.............................Comportamentul...........................................................................
Credinţa iraţională:
Chiar dacă am luat o notă proastă asta nu înseamnă că sunt un prost, ar fi fost de droit să
învăţ mai mult.
Emoţia.............................Comportamentul.............................

4. Ai de susţinut un examen important.

Credinţa iraţională:
E groaznic dacă nu-mi iau examenul.
Emoţia…..........................Comportamentul…........................
Credinţa raţională:
E rău dacă nu voi lua examenul, însă nu e cel mai groaznic
lucru care mi se poate întâmpla.

Emoţia.............................Comportamentul...............................

8
Şedinţa 4 - Tehnici de intervenție eficiente

Exerciţiu de spargere a gheţii - LABORATOR DE EMPATIE - Se lucrează în

diade. Unul exprimă o stare emoţională prin semne nonverbale. Partenerul preia
postura celuilalt (poziţie, gesturi) şi încearcă să ghicească starea emoţională
transmisă de partener

Comportamente meritorii- Se discută ce anume reprezintă o consecinţă. Pentru

fiecare situaţie există consecinţe pozitive, respectiv negative. De exemplu dacă
sunteţi invitat la o serată, consecinţa pozitivă ar fi distracţia şi posibilitatea de a
întâlni persoane noi, iar consecinţa negativă ar putea consta în faptul că nu dansaţi
aşa bine ca alte persoane, iar unii ar putea râde de voi. Atât consecinţele pozitive,
cât şi cele negative sunt asociate cu emoţii. Adesea oamenii consideră că nu există
consecinţe pozitive pentru emoţii negative, însă se înşală (o persoană deprimată
poate beneficia de o atenţie suplimentară din partea celorlalţi.
Se solicită elevilor să completeze fişa de lucru
Discuţii: a fost dificil să identificaţi consecinţe ale emoţiilor? Au fost unele mai
dificile decât altele? De ce este important să analizaţi consecinţele? V-ați agăţat vreodată
de o emoţie deşi consecinţele nu v-au ajutat? De ce aţi făcut acest lucru? Data viitoare
când veţi experimenta o asemenea emoţie ale cărei consecinţe nu sunt deloc grozave, ce
veţi face în privinţa ei?

Anunțarea temei și a obiectivelor – pornind de la discuția anterioară

privind necesitatea controlului emoțiilor negative disfuncționale se
subliniază elevilor necesitatea adoptării unor tehnici de interveție eficiente.

Se prezintă modelul ABCDE

A- eveniment activator, situaţie problematică
B- convingeri, credinţe iraţionale care determină emoţiile negative puternice
(trebuie….., nu pot să suport…., e groaznic……, întotdeauna/niciodată…)
C- consecinţele negative: emoţii puternice – furie, supărare, tristeţe, teamă,etc
comportamente disfuncţionale: a arunca diverse obiecte, a
înjura, etc
D- disputarea credinţelor iraţionale, înlocuirea cu credinţe raţionale
trebuie – mi-ar plăcea
nu pot să suport-pot să suport, chiar dacă îmi este dificil
e groaznic-e rău, dar nu e cel mai groaznic lucru
întotdeauna/niciodată-deseori/uneori
E- evaluarea efectului, se constată o reducere a intensităţii emoţiilor

Se solicită elevilor să aplice modelul ABCDE unei situaţii problematice.

9
 Exerciţiu: Alfabetul strategiilor de coping adaptative – Se solicită
elevilor să dea exemple de cât mai multe strategii pe care le pot folosi
pentru a face faţă emoţiilor negative disfuncţionale.

Exerciţiu de relaxarea muşchilor – activitate frontală

Se alege poziţia confortabilă (cele mai indicate: culcat pe spate sau într-un fotoliu
comod), apoi într-o ambianţă liniştită se spune:
Acum te rog să închizi uşor ochii şi să respiri adânc de 2-3 ori, începi să fii calm şi
relaxat, la început, încercând să te relaxezi, s-ar putea să-ţi vină în minte mai multe
gânduri decât erau înainte; lasă-le să treacă, cum vin aşa pleacă.Mă liniştesc, mă
relaxez. Se îndepărtează zgomotele externe şi cele interioare, linişte plăcută mă
cuprinde. În gând iau pe rând părţile corpului şi le relaxez: Tălpile se sprijină sigur pe podea,
se relaxează picioarele, gamba, coapsele, şoldurile, fesele, stomacul, pieptul, spatele, braţele şi mâinile,

gâtul, umerii şi faţa. Tot corpul meu se odihneşte relaxat. Sunt calm şi relaxat.
Instrucţiune de încheiere: Imagini şi gânduri se îndepărtează treptat, încet şi treptat
deschid ochii şi mă simt odihnit.

Exerciţiu de respiraţie abdominală pentru inducerea stării de relaxare

Trage adânc aer în piept până numeri la şase, păstrează aer până numeri la şase, expiră tot
aşa numărând până la şase. Repetă de câteva ori, spunând: Sunt calm şi relaxat.

Evaluarea activităţii : ,,Scaunul pozitiv și scaunul negativ” Câte un elev

voluntar din fiecare grupă se va aseza, pe rând, pe un scaun pe care este
notat semnul ,,+ „ și va spune un aspect pozitiv legat de activitatea
desfășurată, apoi pe scaunul pe care este notat semnul ,,- „si va spune un
aspect negativ legat de activitatea desfășurată.

10