Chestionar: Stima de sine

INSTRUCTAJ: Răspundeţi cu spontaneitate şi sinceritate la toate întrebările chestionarului. Citiţi-le cu

atenţie şi bifaţi răspunsul DA, atunci când afirmaţia corespunde conduitei dvs. obişnuite, respectiv răspunsul NU,
când aceasta nu vi se potriveşte. Răspundeţi cât mai repede posibil. Majoritatea celor care au folosit acest instrument
de autoanaliză au reuşit să răspundă în maxim …. minute. La sfârşitul chestionarului verificaţi dacă aţi răspuns la
toţi cei X itemi. Răspunsurile se dau pe foaia de răspuns !

NR. CRT. ITEMI DA NU

1. Sunt o companie placuta pentru cei din jur
2. Mă simt bine în propria-mi piele.
3. Mă descurajez cu uşurinţă daca mi se fac reprosuri/sunt criticat
4. Înfăţişarea mea este apreciată ca plăcută, atrăgătoare.
5. Ceilalti copii imi urmeaza adesea ideile
6. Îmi plac activităţile în grup.
7. Ceilalţi nu-mi fac confidenţe.
8. Mă iubesc și mă accept așa cum sunt
9. Mă simt neîndemânatec, inabil, nu ştiu ce să fac cu mâinile.
10. Aş dori să particip la acţiuni de solidaritate.
11. Mă simt tensionat şi agitat.
12. Sunt fidel prietenilor mei.
13. Nu ştiu să-mi organizez activitatea.
14. Sunt încântat de corpul meu (de aspectul meu fizic).
15. Ţin cont de complimentele şi criticile pe care mi le fac ceilalţi.
16. Mă simt rareori intimidat.
17. Nu-mi fac niciodată proiecte de viitor.
18. Sunt adesea anxios.
19. Corpul meu este bine proporţionat.
20. Mă cert adesea cu ceilalţi.
21. Nu mă simt bine decât atunci când sunt singur.
22. Cred că este plictisitoare compania mea.
23. Când sunt într-un grup nu-mi place să iau iniţiativa.
24. Mi-ar plăcea să devin o persoană importantă şi apreciată.
25. Consider că fiecare om trebuie să fie util societăţii.
26. Îmi place să răspund la lecţii.
27. Cred că sunt prea gras (slab) fata de alti colegi
28. La şcoală colegii îmi caută compania.
29. Când sunt într-un grup, îmi place să mă fac remarcat şi apreciat.
30. Acord importanţă felului în care arat si ţinutei mele.
31. În general, am încredere în mine.
32. Cred că este plictisitoare compania mea.
33. Imi place compania copiilor mai mici
34. Nu mă simt bine decât atunci când sunt singur.
35. Cel mai adesea reflectez înainte de a reacţiona.
36. Am impresia că, în ceea ce fac, reuşesc mai puţin decât ceilalţi.
37. Am influenţă asupra celorlalţi.
38. La ore nu îndrăznesc să cer lămuriri atunci când nu înţeleg explicaţiile.
39. Sunt o persoană optimistă.
40. Cred ca sunt o persoana de succes
41. Mă simt relaxat atunci când sunt privit in timp ce dansez.
42. Am încredere în viitor.
43. Sunt demn de iubire.
44.
45.
46.
47.
Ca metodă de cercetare, ancheta pe bază de chestionar presupune recoltarea sistematică a unor
informații despre viața psihică a unui individ sau a unui grup social, ca și interpretarea acestora în
vederea desprinderii semnificației lor psihocomportanentale.
Chestionarul este ,,un set de întrebări, bine organizat și structurat pentru a obține date cât mai exacte cu
privire la o persoană sau la un grupde persoane, și ale căror răspunsuri sunt consemnate în scris”.
(Havârneanu, C., 1999, p.95)
Chelcea, S., (1975), defineşte chestionarul ca fiind ,,o tehnică şi, corespunzător, un instrument de
investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi
psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină
din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”
Folosirea științifică a acestei metode presupune parcurgerea mai multor etape:
- stabilirea obiectivului anchetei
- documentarea
- formularea ipotezei
- determinarea eșantioanelor
- alegerea tehnicilor și redactarea chestionarului
- pretestul (pentru a vedea dacă chestionarul a fost bine elaborat)
- alegerea metodelor de administrare a chestionarului (prin persoane special destinate acestei operații sau
prin autoadministrare)
- defalcarea rezultatelor
- analiza rezultatelor obținute în raport cu obiectivele formulate
- redactarea raportului final de anchetă
Criteriile de ordonare a problemelor ar fi cel temporal (dinspre trecut spre prezent, apoi spre viitor) şi
după gradul de abstractizare (întâi întrebările concrete şi ulterior cele abstracte). În funcţie de vârstă şi
grad de cultură poate prevala ordinea raţională (persoane adulte, cu nivel de instrucţie ridicat), sau cea
psihologică (tineri sau persoane mai puţin pregătite). „În afara precizării ipotezelor, chestionarul nu are
nici o valoare (…).
Explicit sau implicit, nu există chestionar care să nu pornească de la ipoteze mai mult sau mai puţin
conturate” afirmă Chelcea, S., (1975, p. 141).
Stimulii, care sunt întrebările sau imaginile din chestionar, vor genera comportamentele verbale sau
nonverbale ce vor fi înregistrate pentru a fi analizate ulterior, acestea depinzând de mai multe variabile:
personalitatea anchetatului şi a anchetatorului, situaţia de desfăşurare a anchetei, tema ei, timpul
anchetei, structura chestionarului.
Folosirea chestionarului ca metodă de cunoaștere a elevilor este utilă deoarece, pe baza rezultatelor
obținute se constată realitatea din școală, care poate confirma sau infirma ipoteza și poate oferi sugestii
pentru îmbunătățirea activității didactice.

Un chestionar este un  instrument  de cercetare constând dintr-o serie de întrebări și a altor solicitări în
scopul de a aduna informații de la persoane. Deși ele sunt adesea concepute pentru analiza statistică a
răspunsurilor, acest lucru nu este întotdeauna valabil.

Chestionarul a fost inventat de Sir Francis Galton.

Printre avantajele chestionarului fata de alte tipuri de studii enumeram:

·         sunt ieftine,

·         nu au nevoie de la fel de mult efort din partea celui ce chestioneaza (precum necesita ancheta
verbala sau prin telefon)

·         au adesea raspunsuri standardizate care il face simplu pentru a compila datele.
Reguli de constructie
·         Folositi intrebari care sunt interpretate în același mod de către subiecti
·         Solicitati raspunsuri pozitive sau negative și pentru a evita dubla negativare.
·         Nu faceti presupuneri despre respondent.
·         Utilizati o formulare clară și ușor de înțeles, pentru toate nivelurile de educație
·         Utilizarea corectă a ortografiei, gramaticii și punctuației.
·         Evitati elementele care conțin mai mult de o întrebare pe articol (de exemplu, vă plac ciresele și
cartofii?).
Principalele moduri de administrare a chestionarului sunt:
·         Față în față, în cazul în care într-un interviu prezintă elementele orale.
·         Administrarea chestionarului pe suport de hârtie în cazul în care elementele sunt prezentate pe
hârtie.
·         Administrarea chestionarului computerizată, în cazul în care elementele sunt prezentate pe
computer.
 Elaborarea unui chestionar necesita inteligenta, talent, delicatete, rabdare, buna cunoastere a psihologiei
umane si experienta de comunicare interpersonala sau de reporter.
Cei care il redacteaza trebuie sa stapaneasca proiectul de cercetare si sa aiba talentul de a redacta
intrebari si de a intui raspunsuri.
Realizarea atentă a chestionarului, din punct de vedere al formulării, este una din cheile succesului.

Trebuie să vă gândiţi ce doriţi să aflaţi prin intermediul chestionarului şi să formulaţi în sensul acesta
întrebările adecvate.

·         Limitaţi-vă doar la câteva întrebări, astfel încât chestionarul să nu depăşească o pagină.

·         Formulaţi chestionarul de aşa natură încât cei vizaţi să dea răspunsuri cât mai scurte şi la obiect; dacă
este necesar puteţi nota chiar voi răspunsurile.

·          Distingem între întrebări închise şi întrebări deschise:

ￚ La întrebările închise specificaţi variante de răspuns, din care persoana chestionată va alege una.
Analiza statistică a răspunsurilor la întrebări de acest gen este foarte simplă şi rapidă.

ￚ La întrebările deschise persoana chestionată va formula răspunsul cu propriile cuvinte. Răspunsurile
oferite vor cuprinde o cantitate mai mare de informaţii şi va fi mai greu de evaluat statistic, decât în
cazul anterior.

Prin urmare, numărul întrebărilor deschise trebuie să fie limitat.

ￚ Puteţi combina întrebările închise cu cele deschise. De pildă, la o întrebare închisă puteţi oferi şansa
persoanei chestionate să dea un răspuns personal, care nu este inclus în lista de variante posibile.

·         La începutul sau sfârşitul chestionarului puneţi întrebări referitoare la persoana în cauză.

·         Dacă datele personale ale unui anumit individ nu sunt importante, puteţi folosi un chestionar
anonim.

Se recomandă redactarea computerizată a chestionarului.

1.Definirea obiectivelor cercetarii

Obiectivele unei cercetari sunt acelea de a gasi solutii unor probleme. Daca problemele de rezolvat sunt
identificate si formulate corect, obiectivele vor fi usor de definit.

O problema corect formulata contine deja samburele propriei solutii. Obiectivele pot fi formulate si
plecand de la intrebarile la care trebuie sa raspunda cercetarea:
- Ce fel de informatii cautam ?
- Cine le-ar putea oferi ?
- De unde sa le luam ?
-Ce ne impiedica sa le obtinem ?
Vom intelege rostul cercetarii doar atunci cand pornim de la un punctaj al problemelor de rezolvat,
transpunandu-le in obiecti informationale precise, cu descrierea si localizarea informatiilor necesar a fi
culese.

Abia dupa aceea se poate redacta chestionarul. Subiectii chestionati vor raspunde intrebarilor din
chestionar si nu celor la care cauta raspuns cercetatorul.