1.

Introducere - Ce este consilierea filosofica

2. Ce am urmarit ? Studiul

3. Metodologia cercetarii

4.Expectantele

5. Rezultatele

10-15 sliduri , 3- 4 pagini

Vă invităm să redactați un eseu de aproximativ două pagini în care să prezentați ce

conștientizări noi au apărut pe parcursul cursului în legătură cu relația „Părinte–Profesor AZI”,
școală-familie și ce veți aplica diferit în această relație pe viitor.  (la ședința cu părinții sau întâlniri
individuale). Care au fost modulele sau modulul care v-au ajutat în mod special și de ce.

Schimbările pe care le traversează societatea în era informației, a tehnologizării,

democratizării și globalizării impun asumarea unor roluri diferite în relația profesor-părinte-
copil, decât simpla transmitere de informații. Rolurile pe care le are de susținut un cadru
didactic în sistemul relațional școlar actual sunt diverse, complexe și complementare:
(consultant, mediator, cercetător, formator, evaluator, lider, consilier etc). Conștientizarea și
asumarea acestor roluri asigură un parteneriat eficient între factorii educaționali implicați, un
proces instructiv-educativ eficient.

Capitolul 2, privind teoria atașamentului m-a ajutat să înțeleg de ce copiii cu ataşament

sigur se pot concentra mai bine, dezvoltă relaţii pozitive cu ceilalţi, pe când copiii
cu ataşament evitant dezvoltă mai târziu tulburări în comportamentul social. Rolul adultului
este foarte important în direcţia susţinerii unui ataşament sigur în explorarea lumii şi în
însuşirea de limite pe care copilul şi le va interioriza treptat, prin reflectarea a ceea ce este
permis şi ceea ce nu este permis. Activitățile desfășurate au reprezentant pentru mine
contextul necesar pentru interogare, reflectare, argumentare, examinare a situațiilor dificile cu
care se confruntă un copil/părintele cu un anumit tip de atașament.

Abordarea copiilor cu CES (cerințe educaționale speciale), din perspectiva instructiv-

educativă, a devenit o adevărată provocare pentru fiecare dintre noi. Aspectele teoretice
prezentate au clarificat cunoștințele noastre, iar materialele video prezentate m-au ajutat să
conștientizez faptul că fiecare dintre noi putem să ne asumăm activități care vin în sprijinul
copiilor cu CES, să am încredere în faptul că am abordat eficient un astfel de caz, chiar dacă
progresul înregistrat a fost redus. Fiecare dintre participanții la curs a înțeles: cooperarea,
colaborarea şi comunicarea cu familia / aparținătorii și solicitarea sprijinului din partea
acestora sunt elemente care vor contribui semnificativ la buna integrare și re/adaptare a
copilului cu CES la mediul școlar.

Modulul referitor la Stilurile parentale ne-a ajutat să conchidem faptul că indiferent de

vârstă, copilul are nevoie de o ambianţă caldă, dar şi de supunere, de reguli cărora să se
conformeze, stabilite în acord cu părinţii. Cumpătarea este măsura tuturor lucrurilor; o dozare
optimă a căldurii afective şi a autorităţii părinteşti este premisa unei bune adaptări a
copilului. Relaţiile din familie au consecinţe asupra dezvoltării socio-emoționale a copiilor.
Tensiunile, certurile din familie sunt traumatizante pentru copil. Trăind intens şi repetat aceste
tensiuni, nevoia de securitate nu este satisfăcută, iar personalitatea copilului se va cristaliza
dizarmonic. În familie, copilul își formează concepția despre sine, lume și viață, iar acest fapt
va determina modul în care se va raporta copilul /părintele/profesorul la diferite situații.

Modelul stărilor eului ( adult, părinte, copil),  tranzacțiile, analiza

funcțională și  regulile comunicării explică  modalitatea în care are loc comunicarea în
sistemul educațional și poziția în care se află cadrul didactic în relația sa cu părinții, elevii sau
ceilalți profesori. Identificarea unor baraje și disfuncții ale acestor relații și roluri și reflectarea
asupra soluțiilor la diverse probleme a fost un câștig important pentru fiecare dintre noi.

Insușirea de noi informații, dezvoltarea abilităților de ascultare empatică, cooperare,

colaborare, parafrazare, reflectare, gândire critică în raport cu situațiile dificile, recunoaşterea
diferenţelor specifice diverselor roluri din viaţa unui profesor şi dobândirea abilităţii de a
diferenţia modurile de abordare a relaţiilor cu părinţii în funcţie de rolul activ sunt doar câteva
dintre obiectivele pe care acest curs le-a atins.

Experiențele împărtășite, ideile vehiculate în grup, studiile de caz prezentate au

valorificat cunoștințele discutate la curs, au fost pentru noi biblioteci vii. Metodele/tehnicile,
sarcinile de lucru, mijloacele video ne-au stârnit curiozitatea, interesul și au asigurat
implicarea noastră activă în sarcină.

Adâncă recunoștință, formatoarelor (Cristea Sinziana, Havrincea Aurelia) pentru

atmosfera creată, deschiderea, răbdarea și generozitatea cu care au facilitat înțelegerea
anumitor concepte/abordarea situațiilor, au mediat dialogul fertil între participanți, reflectarea
și descoperirea de noi soluții la problemele zilnice din activitatea de consiliere.

Adela Moldovan