Clasa a III-a

Evaluare iniţială

PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 1

Noul coleg

Astâzi Bogdan s-a întors bucuros de la şcoală.

- Bunico! Bunico! Avem un coleg nou.
- Pe cine, dragul meu?
- Stai să-ţi povestesc! La începutul orelor a intrat în clasă un băiat înalt cu ochii albaştri şi părul
ondulat. Era puţin speriat şi abia a spus bună ziua.
Doamna învăţătoare l-a rugat să se prezinte. Cu voce tremurândă, băiatul a început să vorbească:
- Mă numesc Alexandru Mtei, am 9 ani şi locuiesc de curând pe strada Brânduşelor, numărul 7.
Doamna învăţătoare l-a întrerupt:
- Matei este numele de familie sau prenumele?
- Părinţii îmi spun Alex, de la Alexandru.
- Dă-mi carnetul tău de elev şi nu uita să-mi aduci mâine certificatul de naştere.
Apoi, ne-am prezentat şi noi, fiecare în parte.

RĂSPUNDE!

1. Ce înţelegi prin a te prezenta?

2. Care este numele noului coleg? Dar prenumele?
3. Care sunt actele prin care se dovedeşte identitatea unei persoane?
4. Cum trebuie păstrate actele?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 2

Prima zi de şcoală

Îmi amintesc întotdeauna, cu drag, prima zi de şcoală. Toată lumea îmi dădea atenţie. Doamne,ce
mândru eram! O singură umbră îmi întuneca imaginea acelei zile. În ghiozdan, bine ascuns, se afla prietenul
meu, Urechilă, iepuraşul de pluş. După ce părinţii m-au condus la clasă, doamna învăţătoare a spus râzând:
- Acum toate persoanele mari părăsesc sala şi rămânem doar noi, şcolarii clasei I.
În timp ce părinţii plecau, eu îmi strângeam la piept ghiozdanul. Nu ştiam ce să fac cu Urechilă. În
prima clipă am vrut să i-l dau mamei.
Apoi m-am gândit că nu este o persoană mare, ba chiar una mai mică decât mine. Dar e şcolar de clasa I? m-am
întrebat.
Doamna a observat nedumerirea mea şi a zis:
- Nimeni nu îţi ia ghizdanul. Hai să-l desfacem şi să vedem ce are un elev în ghiozdan.
Inima era să-mi sară din piept. Acolo era ascunsă „persoana”. Spre marea mea uimire, doamna
învăţătoare a scos caietele, penarul, iar despre „persoană” doar a amintit.
- Ai şi o jucărie?
Atunci am înţeles: Urechilă nu este o persoană, era o jucărie.
Dar numai jucăriile nu sunt persoane? Voi ce credeţi?

RĂSPUNDE!

1. Care sunt persoanele din text?

2. De ce sunt persoane?
3. De ce Urechilă nu este o persoană?
4. Prin ce se deosebeşte de o persoană de celelalte fiinţe? Dar de lucruri?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 3

Neîncrederea

Irinei îi place mult matematica. Lucrează adesea probleme şi exerciţii suplimentare. Problemelor
complicate le găseşte rapid soluţii. Aşa a căpătat încredere în ea, în forţele ei. Astfel, ora de matematică este o
plăcere pentru ea. Are numai „foarte bine”, iar doamna învăţătoare se bazează pe posibilităţile ei.
Astâzi, însă, lucrurile s-au complicat.
La tablă, nu a fost atentă şi a greşit rezolvarea exerciţiului. Aprecierea a fost pe măsură: calificativul
„suficient”.
Fetiţa nu ştia ce să facă: să-i spună sau nu mamei?
Mama a văzut că ea este abătută.
- Ce ai, draga mea? a întrebat-o.
- Nimic, i-a răspuns fetiţa.
- Atât de puţină încredere ai tu în mine? Nu crezi că te-aş putea înţelege?
Ruşinată şi cu ochii în lacrimi, Irina i-a spus mamei ceea ce o frământa. Mama a mângâiat-o pe creştet
şi i-a spus:
- Am încredere în tine! A fost doar o întâmplare. Ai grijă, ia-ţi toate măsurile să nu se mai repete!
Ce bine se simte acum fetiţa! Şi-a recăpătat încrederea în ea, dar îi este jenă că a pus la îndoială
încrederea mamei.

RĂSPUNDE!

1. Din ce cauză şi-a pierdut fetiţa încrederea în ea? Dar în mama ei?
2. Cum şi-a recăpătat încrederea?
3. Este suficientă încrederea în tine pentru rezolvarea unor situaţii? De ce mai este nevoie?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 4

Căţeluşul şchiop

Elena Farago

Eu am numai trei picioare M-a lovit din răutate

Şi de-abia mă mişc: ţop, ţop, Cu o piatră în picior,
Râd când mă-ntâlnesc copiii Şi-am zăcut, şi-am plâns atâta
Şi mă cheamă „cuciu şchiop” De credeam că am să mor…
……………………………….

Cât sunt de frumoşi copiii Acum vine şi-mi dă zahăr

Cei cuminţi şi cât de mult Şi ar vrea să fie bun,
Mi-ar plăcea să stau cu dânşii Şi-aş putea să-l muşc odată
Să mă joc şi să-i ascult! De picior, să mă răzbun,

Dar copiii răi la suflet Dar îl las aşa, să vadă

Sunt urâţi, precum e acel Răul, că un biet căţel
Care m-a şchiopat pe mine. Are inima mai bună
Şi nu-i pot iubi de fel … Decât a avut-o el!

RĂSPUNDE!

1. Ce puteţi spune despre suferinţa căţelului?

2. Credeţi că băiatul a gândit urmările faptei lui?
3. Regretul copilului şi încercarea de a fi bun îndreaptă situaţia?
4. De ce nu se răzbună căţelul?
5. Este bine să plăteşti răul tot cu rău?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 5

Face oricine ce vrea

Ana Blandiana

Sub un fir de caprifoi, Ce să fac? Tot ce se poate

Stă şi toarce un pisoi;
La umbră de pătrunjel
Doarme dus şi un căţel;
Profitând că nu-s un zbir,
A crescut şi-un fir de pir,
Şi văzând că-i slobodă,
Creşte-n voie-o lobodă;
Ba, ceea ce-i prea de tot
Se întinde şi-un troscot;
Iar un dovlecel grăbit
Sare gardul ilicit.
Că-i prea multă libertate.
Mi-a spus mie o furnică:
Multă libertate strică.
Iar o viespe rea de gură
Mi-a spus că-i harababură.
Dar nu vreau să schimb nimic,
De aceea şi eu zic:
Uite că-n grădina mea
Face oricine ce vrea.

RĂSPUNDE!

1. Cum se poartă scriitoarea cu plantele şi animalele din grădina ei?

2. Tu cum ai proceda dacă toate aceste vieţuitoare ar fi în grădina ta?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 6

Prietenie

Mircea Sântimbreanu

„ Cei doi băieţi stau la taifas, lungiţi pe covorul din faţa sobei de teracotă. Pe masă, abandonate,
figurile de şah fraternizează împăcate ultima remiză.
- Nu ştiu cum sunt alţii, glăsuieşte Mihai, dar pentru mine prietenia înseamnă, în primul rând,
generozitate, dăruire, nu drămuire. ( …)”

RĂSPUNDE!

1. Ce fac cei doi băieţi?

2. Ce relaţie îî leagă pe cei doi copii?
3. Ce joc desfăşurau baieţii?
4. Ce înţelege Mihai prin prietenie?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 7

Minciuna

Nina Casian

„ – Ieri mergeam pe stradă, când, deodată,

Ce să vezi? Un crocodil se-arată.
Vine către mine, verde, mare,
Cu opt sute treizeci de picioare.
<< Ia, te rog – i-am spus- să nu-mi caţi price,
Că pe dată te strivesc, amice!>>
El s-a speriat îngrozitor
Şi-şi aduse-un lup în ajutor.
Nu era un lup cum vezi oriunde.
Avea şase cozi şi-un corn în frunte.”

RĂSPUNDE!

1. Cum ţi se par afirmaţiile „eroului” ?

2. De ce îl poţi acuza?
3. Ce minciuni cuprind laudele lui?
4. De ce crezi că a înşirat atâtea minciuni?
5. Tu ai proceda la fel ca el? De ce?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 8

Visul lui Viorel

Elena Farago

„ Doarme micul Viorel … Uite-i cum s-au înhămat! …

Dar în vis lui i se pare Dar ce fel de ham au oare?
Că nu doarme nici de fel, Foarfeca de unghii, care
…………………………. S-a deşurubat.

Dar ce-i asta? Pasămite, ……………………………….

Peria s-a pus pe roţi,
Dinţii pieptenului, toţi, - Merg şi eu… şi eu… zbucnesc
Parcă au copite. Din dulap, fugind spre uşă,
Haine, jucării, păpuşă -
Şi stau gata de plecare; Toate, toate-l părăsesc! …
Peria schimbată-n car,
Pieptenii, căluţi ce sar - Nu mai fac! răcneste-n vis
Pe zeci de picioare Viorel şi se trezeşte -
Şi ce mult se-nveseleşte
Când pricepe c-a fost vis!...

RĂSPUNDE!

1. Cine a scris poezia „ Visul lui Viorel”?

2. De ce crezi că, în vis, lucrurile îl părăseau pe Viorel?
3. De ce s-a înveselit băiatul când s-a trezit?
4. Ce a înţeles băiatul din acest vis?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 9

Fluturaşul

Ionescu Gion

Nu mă omorî, copile, Acum e primăvară,

Eu abia sunt de trei zile Uite aripile mele!
Şi alerg din floare-n floare, Sunt atât de frumuşele
E aşa de cald şi bine! Parcă-i aur presărat
Aş trăi şi eu ca tine, Şi am haină de mătasă,
Pentru ce să mă omori? Uite-o cât e de frumoasă,
Ca o haină de-mpărat.

Şi copilul ce-a zis oare?

L-a lăsat din mâini să zboare!

RĂSPUNDE!

1. Ce rugăminte adresează fluturaşul copilului? De ce?

2. Cum îşi îndreaptă acesta greşeala de a-l prinde?
3. Cum este bine să gândim atunci când dorinţa de a prinde o insectă, o pasăre sau de a rupe o floare este
foarte mare?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 10

În curtea mea

de Emil Gârleanu

Curtea mea e la ţară. Tufe de pomuşoară şi agrişe dau adăpost paserilor mele.
De ici, din portiţa încununată cu iederă, hai să le privim. Ai auzit „cucurigul”? Răsare soarele.
Cocoşul acela negru e ceasornicul curţii mele. Colo, sub tufişul acela de agrişe, sunt cloştile, înfoiate, gata să
sară în capul oricui s-ar apropia (...) îşi hrănesc puişorii.
Grămăticul curţii mele e curcanul.
Auzi un lătrat? E Dudaş, dulăul, păzitorul.
Aha! Vezi? S-au oprit toate paserile, cu capul întors spre cer. O săgeată străbate prin aer. E un
vultur. Un ocol, şi se şterge în zare, să caute aiurea o pradă mai puţin păzită.
Şi-n urma lui paserile îşi văd de hrană ... şi liniştea şi pacea se lasă peste curtea mea.

RĂSPUNDE!

1. Care sunt păsările şi animalele cunoscute de voi?

2. Care este rolul fiecăruia în gospodărie?
3. Dacă vulturul îşi caută prada şi printre păsările de curte, el trebuie ucis?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 11

O zi obişnuită

Este dimineaţă. În casă este mare forfotă. Mama şi tata pregătesc micul dejun. Eu şi Dragoş ne
îmbrăcăm.
După ce servim micul dejun, ne luăm la revedere. Părinţii merg împreună la serviciu, iar eu şi fratele
meu plecăm la şcoală.
Primele ore au trecut pe nesimţite. Este pauza mare. Ne împărţim repede în două grupe pentru a juca
„pisicile şi şoriceii”. Fetele sunt „pisicile”, băieţii, „şoriceii”. „Pisicuţele” prind „şoriceii”. Câştigătorul este
„şoricelul” neprins.
Dragoş este prins de o „pisicuţă”, dar el o împinge şi fuge.
Clopoţelul ne anunţă că pauza s-a terminat. Ne întoarcem la clasele noastre.
Sunt nerăbdător să termin orele şi să mă întorc acasă. După ce îmi fac temele, mă joc. La joacă va
merge şi Dragoş, vor veni şi Andrei, vecinul nostru, împreună cu sora lui, Maria.

RĂSPUNDE!

1. Din ce grupuri face parte Dragoş?

2. Care sunt membrii familiei lui?
3. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre grupul care formează o clasă şi grupul de joacă?
4. Cum caracterizaţi comportamentul lui Dragoş la jocul din pauză?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 12

Familia mea

Este o duminică însorită de mai.

Alexandru se bucură că întreaga familie se află acasă. Fiecare membru al familiei are sarcini precise.
Mama pregăteşte prânzul. Tata merge la cumpărături, Alexandru şi fratele său fac ordine în camera lor, udă
florile şi schimbă apa din acvariu.
Peste câteva ore vor pleca la bunici. Acolo se vor întâlni cu verişoara lor, Ana, cu mătuşa Irina şi cu
unchiul Mihai. Ca întotdeauna, bunica îi va aştepta cu plăcinte calde.
Pe faţa bunicului se va citi iarăşi bucuria de a-i avea alături pe copiii şi pe nepoţii săi.
Ce bine te simţi în familie!

RĂSPUNDE!

1. Care sunt membrii familiei lui Alexandru?

2. Ce sentimente există între ei?
3. Ce sarcini îndeplineşti tu acasă?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 13

Învăţătorul meu

Edmondo de Amicis

Începe ora. Învăţătorul explică.

Văzândpe un copil roşu la faţă şi cu chipul plin de bubuliţe, se opri.
Îl privi adânc, îl întrebă ce are şi-i pipăi fruntea ca să vadă dacă arde.
Băiatul din spatele învăţătorului se ridică şi începu să se strâmbe.
Domnul se întoarse fără de veste. Copilul se opri repede şi îşi plecă uşor capul aşteptându-şi
pedeapsa.
Învăţătorul îi puse o mână pe cap şi îi zise numai atât:
- Să nu mai faci asta! Ascultaţi, copii! Vom petrece un an împreună. Să ne silim în toate chipurile
ca să-l trecem bine. Învăţăţi să fiţi buni!
Şcoala noastră să fie o familie. Voi să fiţi mângâierea şi fala mea!
Băiatul care se strâmbase se apropie de el şi-i zise cu sfială:
- Iertaţi-mă, domnule învăţător!

RĂSPUNDE!

1. Ce a făcut băiatul din spatele învăţătorului? Comentaţi gestul său.

2. Cum a reacţionat învăţătorul?
3. Ce semnificaţie are enunţul: „Şcoala noastră să fie o familie?”
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ
Biletul nr. 14

Mincinosul

Lev Nicolaevici Tolstoi

Un flăcăiaş păştea oile şi prinse a striga, chipurile, că văzuse un lup:

- Ajutor, lupul, lupul!
Ţăranii veniră în fugă, dar se dumeriră că fuseseră păcăliţi.
Flăcăiaşul mai făcu de două sau trei ori isprava asta, dar o dată se întâmplă ca lupul să dea cu adevărat
iama în oi.
Flăcăiaşul strigă iar:
- Săriţi, săriţi, că a dat lupul!
Ţăranii se gândiră că iar vrea să-i păcălească şi nu mai veniră la chemarea lui. Cât despre lup, văzând
că nu are de cine să se teamă, sfâşie toată turma după plac.

RĂSPUNDE!

1. De ce nu au sărit ţăranii în ajutorul flăcăiaşului, când lupul a năvălit cu adevărat la oi?

2. De ce nu mai crezut ei strigătele băiatului?
3. Ce ar fi trebuit să facă flăcăiaşul pentru a recăpăta încrederea sătenilor?
4. Ce poţi spune despre nevoia de încredere a fiecărui om?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 15

Dumbrava minunată

Mihail Sadoveanu

Căţelul intră şi el în scorbură şi se ghemui lângă copilă.

Lizuca începe iar a vorbi încet:
- Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de mama pădurii. Aici sunt locuri curate. Sfânta
Miercuri stă pe aproape.
- Ştii de ce mă tem eu?
- De ce te temi?
- De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău.
- N-are decât să vină, mormăi Patrocle. Am eu ac de cojocul lui.

RĂSPUNDE!

1. Cum îl considera Lizuca pe căţel? De ce?

2. De cine se temea Lizuca?
3. De ce este considerat câinele cel mai bun prieten al omului?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 16

Curajosul

Stelian Filip

Un elefant Elefantul şade la-ndoială:

C-un purice în frunte - Mi-e să nu se rupă!
Trebuie să treacă peste-o punte. Sunt cam greu ...

Puricele zice atunci

Cu fală:
- Dacă n-ai curaj,
Întâi trec eu!

RĂSPUNDE!

1. Ce crezi despre îndoiala elefantului? Este el un fricos?

2. Dar despre curajul puricelui? Are dreptate puricele să se fălească?
3. Tu cunoşti astfel de „curajoşi” precum puricele?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 17

Lupul şi veveriţa

Lev Tolstoi

Sărind din creangă în creangă, veveriţa căzu pe spinarea unui lup adormit. Lupul se trezi şi vru s-o
mănânce. Veveriţa se rugă:
- Lasă-mă, lupule, să plec!
- Bine, te las, dar numai dacă-mi spui de ce voi, veveriţele, sunteţi atât de vesele.
În timp ce pe mine mă încolţeşte necontenit urâtul, de câte ori mă uit la voi, vă văd zbenguindu-vă
prin crengile de sus ale copacilor. Veveriţa sări repede în copac şi de acolo îi spuse:
- Urâtul te încolţeşte fiindcă eşti rău. Răutatea îţi mistuie inima. Pe când noi suntem vesele fiindcă
suntem bune şi nu facem rău nimănui.

RĂSPUNDE!

1. Ce înţeles are aici cuvântul „urâtul”? Ce a aflat lupul de la veveriţă?

2. Cum explici expresia „Răutatea îţi mistuie inima”? Ce înseamnă „bun la inimă”?
3. Crezi că oamenii buni sunt veseli întotdeauna? Dar oamenii răi, sunt ursuzi mereu?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 18

Visul

Este duminică dimineaţă. Ştefan şi Maria sunt acasă. După micul dejun, Maria stă pe fotoliu şi citeşte
iar Ştefan îşi aranjează hainele în dulap. Deodată un vârtej uriaş îi aruncă într-un tunel al timpului şi se
trezesc în urmă cu câteva zeci de mii de ani ...
... Un miros îmbătător vine dinspre bucătărie. Maria se trezeşte brusc. Se freacă la ochi speriată. Aţipise pe
fotoliu. Spaima dispare. A fost doar un vis.
Ce bucurie că este acasă!

RĂSPUNDE!

1. Ce face Maria după ce ia micul dejun? Dar Ştefan?

2. Ce visează Maria?
3. Ce lucruri crezi că aveau oamenii din acele timpuri?
4. Cum crezi că era viaţa lor?
5. Tu ai putea să trăieşti ca acei oameni? De ce?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 19

Jucăriile

Florin Iordăchescu

A fost Nina azi la mine; Cuburile, în cutii,

Ne-am jucat atât de bine! Globurile, în hârtii;
........................................ Iepuraşule, iubit,
Orice lucru, mic sau mare, Ursuleţule-mblănit,
Locul lui anume are. Tu căluţ, tu maimuţoi,
Şi de-aceea după joc, Am eu grijă şi de voi!
Eu le pun toate la loc. ...................................

RĂSPUNDE!

1. De ce crezi că s-au jucat frumos fetiţele?

2. Cu ce s-au jucat ele?
3. Unde crezi că a aşezat fetiţa iepuraşul şi celelalte jucării?
4. Ţie cu ce îţi place să te joci? Cum îţi păstrezi jucăriile?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 20

Pinocchio

Carlo Collodi

- Şi acum unde ai pus cei patru galbeni? îl întrebă Zâna.

- I-am pierdut, răspunse Pinocchio.
Dar nu era adevărat, fiindcă îi avea în buzunar.
Dar abia rosti minciuna şi nasul său, care şi aşa era destul de lung, se lungi, pe loc, cu încă două
degete.
- Şi unde i-ai pierdut?
- În pădurea din apropiere.
La această nouă minciună, nasul i se lungi într-atât, încât bietul Pinocchio nu se mai putea învârti în
nici o parte.
- Minciunile, copilul meu, se recunosc imediat, pentru că sunt de două feluri: sunt unele care au
picioarele scurte şi altele care au nasul lung. Minciuna ta este dintre acelea care au nasul lung.

RĂSPUNDE!

1. Ce i-a spus Zâna lui Pinocchio despre minciună?

2. Ce alte personaje mincinoase cunoaşteţi?
3. Cum pot fi recunoscuţi în realitate cei care mint?
4. Ce vi se poate întâmpla dacă minţiţi?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 21

Camaradul meu Coretti

Edmondo de Amicis

A deschis o uşă, am intrat într-o altă cămăruţă; acolo, mama lui Coretti zăcea într-un pat mare, cu o
batistă albă legată în jurul capului.
- Uite cafeaua, mamă! Spuse Coretti, întinzându-i ceaşca; el e un coleg al meu de şcoală.
- Mai ai nevoie de ceva, mamă? o întrebă el, luând ceaşca goală. Ai luat cele două linguriţe de sirop?

RĂSPUNDE!

1. De cine avea grijă Coretti?

2. Ce atitudine are copilul faţă de mama bolnavă?
3. Tu cum ai fi procedat?
 PROBĂ ORALĂ LA EDUCAŢIE CIVICĂ

Biletul nr. 22

Necazul Mihaelei

Mihaela este o fetiţă orfană, care trăieşte împreună cu bunicii ei.

Într-o zi, ea a venit la şcoală foarte supărată. S-a aşezat în bancă şi a început să plângă.
Toţi copiii s-au strâns în jurul ei şi au încercat să o împace. Mihaela le-a spus că bunicii ei nu au avut
bani suficienţi pentru a-i cumpăra rechizitele.
În recreaţie, copiii s-au sfătuit şi au hotărât să o ajute.
A doua zi, zâmbetul a reapărut pe chipul fetiţei, pentru că fiecare coleg îi adusese acesteia câte un
obiect necesar la şcoală.

RĂSPUNDE!

1. Cine era Mihaela?

2. De ce a venit fetiţa supărată la şcoală?
3. Cum s-au comportat colegii cu Mihaela?
4. Ce fel de relaţii trebuie să existe între copiii care fac parte din aceeaşi clasă?
5. Tu cum ai ajuta un coleg/ o colegă care ar fi în situaţia Mihaelei?